Surse și credite
Surse și credite: programa oficială, datele, fotografiile și fonturile din Istorie, clasa a IX-a
Ce text oficial urmează lecțiile, cine a adunat datele din imaginile capitolelor și sub ce licență, cine a făcut fiecare fotografie. Sursele fiecărei afirmații sunt la sfârșitul lecției ei.
Programa oficială
- Programa școlară de Istorie pentru clasa a IX-a, anexa 5 la OMEC nr. 6.930/2025: Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână) – textul oficial al temelor și al competențelor specifice, publicat în Monitorul Oficial nr. 4 bis din 8 ianuarie 2026
- Programa școlară de Istorie pentru clasa a IX-a, anexa 37 la OMEC nr. 6.930/2025: Științe sociale (două ore) – textul oficial al temelor și al competențelor specifice, publicat în Monitorul Oficial nr. 4 bis din 8 ianuarie 2026
- Programa școlară de Istorie pentru clasa a IX-a, anexa 38 la OMEC nr. 6.930/2025: Filologie (două ore) – textul oficial al temelor și al competențelor specifice, publicat în Monitorul Oficial nr. 4 bis din 8 ianuarie 2026
Lucrare independentă, făcută după programa oficială. Nu este un manual aprobat de Ministerul Educației și nu a fost încă citită de un profesor de istorie. Programa, rând cu rând, cu lecțiile care o acoperă
Fotografii și imagini ale surselor
Fiecare imagine are autorul, licența și pagina de unde vine; unele au fost decupate sau micșorate, iar acest lucru este spus la fiecare.
- Bucharest – The Thinker & The Sitting Woman of Cernavoda (white bg). Autorul imaginii: Chainwit., CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 2.3.
- Sphinx of Hatshepsut, nr. 31.3.166, Rogers Fund, 1931. Autorul imaginii: The Metropolitan Museum of Art, New York, CC0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 2.6.
- Nofretete Neues Museum. Autorul imaginii: Philip Pikart, CC BY-SA 3.0, sursa. Imagine decupată și micșorată. Folosită în lecția 2.7.
- Book of the Dead of the Priest of Horus, Imhotep (Imuthes), nr. 35.9.20a–w, Gift of Edward S. Harkness, 1935. Autorul imaginii: The Metropolitan Museum of Art, New York, CC0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 2.9, lecția 2.10.
- Coupe de Nestor – musée Archéologique de Pithecusae, photo 4 (Muzeul Arheologic din Pithecusae, Ischia). Autorul imaginii: Shonagon, CC0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 3.1.
- 040 Tempio della Concordia (Valle dei Templi, Agrigento). Autorul imaginii: Luciano Tronati, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine decupată și micșorată. Folosită în lecția 3.2.
- Kleroterion, AGMA, 225287 (Muzeul Agorei antice, Atena). Autorul imaginii: Zde, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine decupată și micșorată. Folosită în lecția 3.3.
- 3156 – Stoà of Attalus Museum – Ostracism against Themistokles (Muzeul Agorei antice, Atena). Autorul imaginii: Giovanni Dall’Orto, CC BY-SA 3.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 3.3.
- Columna de las Serpientes, Estambul, Turquía, 2024-09-28, DD 130. Autorul imaginii: Diego Delso (delso.photo), CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine decupată și micșorată. Folosită în lecția 3.6.
- EPMA – IG I³ 259–272 – Tribute list 1 (Muzeul Epigrafic, Atena). Autorul imaginii: Marsyas (Μαρσύας), CC BY 2.5, sursa. Imagine decupată și micșorată. Folosită în lecția 3.7.
- Babylonian astronomical diary recording the death of Alexander the Great (British Museum). Autorul imaginii: Shaunnol, domeniu public, sursa. Imagine decupată și micșorată. Folosită în lecția 3.8.
- Sarcophagus of Lucius Cornelius Scipio Barbatus (Muzeele Vaticane). Autorul imaginii: Gary Todd, domeniu public, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 4.2.
- Tablilla encerada de Alburnus Maior (Muzeul Național de Istorie a României, București). Autorul imaginii: Dorieo, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 4.6.
- Pompeii Amphitheatre from inside. Autorul imaginii: Jebulon, CC0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 4.7.
- Peplos Kore, cast and reconstruction (Museum of Classical Archaeology, Cambridge). Autorul imaginii: Zde, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine decupată și micșorată. Folosită în lecția 5.1.
- The Pantheon dome, Rome. Autorul imaginii: Ank Kumar, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 5.2.
- Piciorul Podului lui Traian, malul românesc (19 august 2009). Autorul imaginii: Dan Mihai Pitea, CC BY-SA 3.0 RO, sursa. Imagine decupată și micșorată. Folosită în lecția 5.2.
- Vedere spre Tropaeum Traiani (monumentul refăcut în 1977). Autorul imaginii: geomcrae, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 5.2.
- Theatre of Epidaurus. Autorul imaginii: Zde, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 5.4.
- Tezaurul de la Pietroasele (Muzeul Național de Istorie a României, București). Autorul imaginii: Cristian Chirita, CC BY 3.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 6.1.
- Evanghelie carolingiană, British Library, Add MS 11848, f. 160v. Autorul imaginii: copist carolingian necunoscut, domeniu public, sursa. Imagine decupată și micșorată. Folosită în lecția 6.4.
- Emperor Justinian and Members of His Court (copie de la începutul secolului al XX-lea). Autorul imaginii: The Metropolitan Museum of Art, New York, CC0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 6.5.
- Hagia Sophia Mars 2013. Autorul imaginii: Arild Vågen, CC BY-SA 3.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 6.5.
- Folio from a Qur'an Manuscript, 27.102. Autorul imaginii: The Metropolitan Museum of Art, New York, CC0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 6.10.
- Eglise fortifiee Prejmer cour (curtea bisericii fortificate de la Prejmer). Autorul imaginii: Myrabella, CC BY-SA 3.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 7.2.
- Belfry of Bruges (Belfort van Brugge), Bell tower of Bruges, Belgium 01. Autorul imaginii: Ank Kumar, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 7.4.
- Horses of Basilica San Marco (originalele, în Muzeul San Marco, Veneția). Autorul imaginii: Tteske, CC BY 3.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 7.5.
- Biserica Neagră, vedere din Piața Sfatului, Brașov, România. Autorul imaginii: Ramona Georgescu, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 8.1.
- ROM Alba Iulia, Cetatea Alba Carolina, Catedrala Sfântul Mihail 0003. Autorul imaginii: -wuppertaler, CC BY 4.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 8.1.
- Kölner Dom003 (Flight over Cologne). Autorul imaginii: Neuwieser, CC BY-SA 2.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 8.1.
- Christine de Pisan and Queen Isabeau (2), British Library, Harley MS 4431. Autorul imaginii: Maestrul Cetății Doamnelor (miniatură); British Library (reproducere), domeniu public, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 8.5.
- Bayeux Tapestry Scene 38 (cropped). Autorul imaginii: autor necunoscut (broderie din secolul al XI-lea); reprezentare digitală: Université de Caen Normandie, CNRS, ENSICAEN, 2017, domeniu public, sursa. Imagine decupată și micșorată. Folosită în lecția 8.6.
- Map of Tenochtitlan, 1524 (Newberry Library, Chicago). Autorul imaginii: Friedrich Peypus (tipograf), domeniu public, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 9.4.
- Gutenberg Bible, Lenox Copy, New York Public Library, 2009. Autorul imaginii: NYC Wanderer (Kevin Eng), CC BY-SA 2.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 9.5.
- Erasmus of Rotterdam, 1526 (The Metropolitan Museum of Art, New York, 19.73.120). Autorul imaginii: Albrecht Dürer, CC0, sursa. Imagine decupată jos, micșorată. Folosită în lecția 9.6, lecția 9.8.
- Cupola del Brunelleschi viewed from Oblate. Autorul imaginii: GiovanniPen, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 9.9.
- Chateau Versailles Galerie des Glaces. Autorul imaginii: Myrabella, CC BY-SA 3.0, sursa. Imagine micșorată; fotografa a îndreptat perspectiva și a șters doi vizitatori. Folosită în lecția 10.3.
- Iglesia del Gesù, Roma, Italia, 2022-09-16, DD 112-114 HDR. Autorul imaginii: Diego Delso, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată. Folosită în lecția 10.3.
- Louis XIV of France (Muzeul Luvru, INV 7492). Autorul imaginii: Hyacinthe Rigaud, domeniu public, sursa. Imagine decupată (fără marginile de sus și de jos ale pânzei) și micșorată. Folosită în lecția 10.5.
- Columna lui Traian, scenele 75, 145 și 154–155. Imaginea sursei: Conrad Cichorius, Die Reliefs der Traianssäule, Berlin, 1896, planșa LIV; Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Mulaj fotografiat al scenei 75 de pe Columna lui Traian, Roma. sursa. Folosită în lecția 1.2.
- Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Hans Benkner, judele Brașovului. Imaginea sursei: Fotograf necunoscut, Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, 1521, Arhivele Naționale, Brașov. sursa. Folosită în lecția 1.3.
- Legile lui Hammurabi, articolele 196, 198 și 199. Imaginea sursei: Mbzt, Wikimedia Commons, CC BY 3.0; imagine decupată și micșorată. Stela cu legile lui Hammurabi, Muzeul Luvru, Paris (inv. Sb 8). sursa. Folosită în lecția 2.4.
- Tăbliță protocuneiformă cu amprentă de sigiliu: socoteala unei împărțiri de orz. Imaginea sursei: The Metropolitan Museum of Art, New York (Open Access), Purchase, Raymond and Beverly Sackler Gift, 1988; CC0; imagine decupată și micșorată. Tăbliță protocuneiformă, inv. 1988.433.1, Muzeul Metropolitan, New York. sursa. Folosită în lecția 2.8.
- Faptele divinului Augustus (Res Gestae Divi Augusti), capitolul 34. Imaginea sursei: StefanC, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0; imagine micșorată. Templul Romei și al lui Augustus, Ankara. sursa. Folosită în lecția 4.5.
- Istoria naturală, cartea a XXXIV-a, 55. Imaginea sursei: The Metropolitan Museum of Art, New York, Open Access, CC0; imagine micșorată. Diadumenul: copie romană de marmură (pe la 69–96 d.Hr.) după bronzul lui Policlet, inv. 25.78.56. Capul, brațele, picioarele de la genunchi în jos și trunchiul de copac sunt antice; restul este un mulaj modern. sursa. Folosită în lecția 5.1.
- Inscripția de pe Arcul lui Constantin, Roma (CIL VI, 1139). Imaginea sursei: Wilson Delgado, Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Inscripția de pe Arcul lui Constantin, fața de sud, Roma. sursa. Folosită în lecția 5.2.
- Registrul din 1086 (Domesday Book): rândurile despre Coventry. Imaginea sursei: Slujbașii regelui Wilhelm Cuceritorul, 1086; Wikimedia Commons, domeniu public; imagine decupată și micșorată. O pagină din Domesday Book pentru Warwickshire, comitatul în care se află Coventry; registrul este la Arhivele Naționale, la Kew. sursa. Folosită în lecția 7.2.
- Magna Charta Libertatum, clauzele 12, 39 și 40. Imaginea sursei: British Library, Londra, prin Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Exemplarul Cotton MS Augustus II 106, unul dintre cele patru din 1215. sursa. Folosită în lecția 8.8.
- Codexul Florentin, cartea a XII-a, capitolul 29. Imaginea sursei: Bernardino de Sahagún și învățați nahua, Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Codexul Florentin, cartea a XII-a, Biblioteca Medicea Laurenziana, Florența. sursa. Folosită în lecția 9.3.
- Sonet către Giovanni da Pistoia, cu un desen al autorului pictând. Imaginea sursei: Michelangelo Buonarroti, Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Foaia cu sonetul și cu desenul, Casa Buonarroti, Florența. sursa. Folosită în lecția 9.6.
- Disputa pentru lămurirea puterii indulgențelor (cele 95 de teze), tezele 27, 36, 43 și 86. Imaginea sursei: Martin Luther, tipăritură de Hieronymus Höltzel, Nürnberg, 1517; Wikimedia Commons, domeniu public; imagine decupată (partea de sus a foii) și micșorată. Exemplarul de la Staatsbibliothek zu Berlin. sursa. Folosită în lecția 10.1.
- Chemarea Sfântului Matei. Imaginea sursei: Caravaggio, Chemarea Sfântului Matei, 1599–1600; Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Roma, biserica San Luigi dei Francesi, capela Contarelli. sursa. Folosită în lecția 10.3.
Datele din imagini: autori, instituții, licențe
Fiecare imagine de capitol este desenată din date măsurate sau adunate de alții. Mai jos, fiecare set de date cu autorii, instituția care îl păstrează și licența sub care poate fi refolosit.
- Tabelul evenimentelor de pe linia timpului. Alcătuit pentru această carte; anii vin din enciclopedii și din pagini de muzee și arhive, citate la fiecare rând. Licență: numai date calendaristice; niciun text nu este preluat. Folosit la: Capitolul 1 · Laboratorul istoriei. Datele din care este desenată imaginea: descarcă tabelul.
- Siturile primilor agricultori, cu probe datate. R. Pinhasi, J. Fort și A.J. Ammerman, „Tracing the Origin and Spread of Agriculture in Europe”, PLoS Biology 3(12): e410, 2005, tabelul S1. Licență: CC BY. Folosit la: Capitolul 2 · Zorii civilizației. Datele din care este desenată imaginea: descarcă tabelul.
- IntCal20, curba de calibrare a radiocarbonului. P.J. Reimer și colab., Radiocarbon 62(4), 2020, Cambridge University Press. Licență: CC BY 4.0. Folosit la: Capitolul 2 · Zorii civilizației, lecția 1.3, lecția 2.1. Datele din care este desenată imaginea: descarcă tabelul.
- p3k14c, ediția 2025.07: date radiocarbon arheologice. D. Bird și colab., Scientific Data 9, 2022. Licență: CC0 1.0. Folosit la: Capitolul 2 · Zorii civilizației.
- POLIS: inventarul statelor grecești. Josiah Ober, David Teegarden, Tim Johnson, Bailey McRae și Mark Pyzyk, Stanford Digital Repository (Universitatea Stanford), după M.H. Hansen și T.H. Nielsen, An Inventory of Archaic and Classical Poleis (Oxford, 2004). Licență: CC BY 4.0. Folosit la: Capitolul 3 · Lumea greacă. Datele din care este desenată imaginea: descarcă tabelul.
- Suprafețele comunelor și orașelor din România, 2024. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), prin data.gov.ro. Licență: CC BY 4.0. Folosit la: Capitolul 3 · Lumea greacă. Datele din care este desenată imaginea: descarcă tabelul.
- Itiner-e: atlasul digital al drumurilor romane. Brughmans, Pažout, de Soto și Bjerregaard Vahlstrup, versiunea statică 2024. Licență: CC BY 4.0. Liniile au fost simplificate. Folosit la: Capitolul 4 · Roma. Datele din care este desenată imaginea: descarcă tabelul.
- ORBIS (v2): rețeaua de călătorie a lumii romane. Elijah Meeks, Walter Scheidel, Jonathan Weiland și Scott Arcenas, Stanford Digital Repository (Universitatea Stanford), 2014. Licență: CC BY 3.0. Folosit la: Capitolul 4 · Roma. Datele din care este desenată imaginea: descarcă tabelul.
- Lista tragediilor lui Eschil, Sofocle și Euripide. Alcătuită după edițiile Loeb Classical Library (Harvard University Press): A.H. Sommerstein, H. Lloyd-Jones, D. Kovacs, C. Collard și M. Cropp. Licență: edițiile sunt sub drept de autor (© President and Fellows of Harvard College); de aici vin numai fapte – titluri, starea de păstrare, numere de papirus – și câteva citate scurte. Folosit la: Capitolul 5 · Cultura greco-romană. Datele din care este desenată imaginea: descarcă tabelul.
- Numele stelelor recunoscute de Uniunea Astronomică Internațională. IAU Working Group on Star Names, „Modern IAU star names”; verificare pe IAU Catalog of Star Names, 2022. Licență: CC BY. Pozițiile stelelor vin din baza de date SIMBAD a Centrului de Date Astronomice din Strasbourg (CDS), Franța. Folosit la: Capitolul 6 · După Roma. Datele din care este desenată imaginea: descarcă tabelul.
- Domesday Book (1086), în baza de date Hull Domesday Project. J.J.N. Palmer, George Slater și echipa, Universitatea din Hull; copie preluată prin Open Domesday (Anna Powell-Smith) și realm-domesday. Licență: CC BY-NC-SA 4.0. Folosit la: Capitolul 7 · Evul Mediu de zi cu zi. Datele din care este desenată imaginea: descarcă partea 1, descarcă partea 2. Sunt oferite sub aceeași licență, CC BY-NC-SA 4.0, cu aceeași atribuire.
- Inventarul epidemiilor de ciumă (după J.-N. Biraben), digitizat. Büntgen, Ginzler, Esper, Tegel și McMichael, „Digitizing historical plague”, Clinical Infectious Diseases 55 (2012); date depuse la EnviDat (WSL). Licență: ODbL 1.0 cu Database Contents License (DbCL). Folosit la: Capitolul 8 · Catedrale, regi și ciumă. Datele din care este desenată imaginea: descarcă tabelul. Sunt oferite sub aceeași licență, ODbL 1.0, cu aceeași atribuire.
- „Yersinia. Georeferences for places of plague occurrence in Europe 1347–1600”. Vlad Atanasiu, Claire Priol, Anne Tournieroux și Ezio Ornato, Bernstein Paper Atlas (Academia Austriacă de Științe; LAMOP, Paris), 2008. Licență: folosire, copiere și modificare îngăduite cu păstrarea mențiunii: Copyright (c) 2008 Vlad Atanasiu, Claire Priol, Anne Tournieroux, Ezio Ornato. Folosit la: Capitolul 8 · Catedrale, regi și ciumă.
- Incunabula Short Title Catalogue (ISTC), ediția de date 2025. British Library (contribuitori: Alyssa Steiner, Harry Lloyd, Mia Ridge); titular al drepturilor: British Library Board. Licență: CC BY-NC 4.0. Tabelul de aici se poate folosi numai necomercial. Folosit la: Capitolul 9 · Corăbii și cărți. Datele din care este desenată imaginea: descarcă tabelul.
- Date de replicare pentru „Printing and Protestants”. Jared Rubin, Review of Economics and Statistics 96(2), 2014; Harvard Dataverse. Orașele și populația, după P. Bairoch, J. Batou și P. Chèvre (Geneva, 1988). Licență: CC0 1.0. Folosit la: Capitolul 10 · Reformă și regi absoluți. Datele din care este desenată imaginea: descarcă tabelul.
- GeoNames: locurile orașelor. GeoNames. Licență: CC BY 4.0. Folosit la: Capitolul 2 · Zorii civilizației, Capitolul 9 · Corăbii și cărți, Capitolul 10 · Reformă și regi absoluți.
- Natural Earth, uscat 1:10.000.000: țărmurile de pe hărți (cele de azi). Natural Earth. Licență: domeniu public. Folosit la: Capitolul 2 · Zorii civilizației, Capitolul 3 · Lumea greacă, Capitolul 4 · Roma, Capitolul 7 · Evul Mediu de zi cu zi, Capitolul 8 · Catedrale, regi și ciumă, Capitolul 9 · Corăbii și cărți, Capitolul 10 · Reformă și regi absoluți.
Imaginile capitolelor, una câte una: surse și ce susține fiecare
- Capitolul 1: Măsoară distanța în timp. Anii: enciclopedia Treccani (Istituto della Enciclopedia Italiana), Den Store Danske (lex.dk), Store norske leksikon (snl.no), NASA, English Heritage, cIMeC – Institutul Național al Patrimoniului și alte pagini de muzee și arhive, citate la fiecare rând; niciun text nu este preluat din ele.
- Treccani – Enciclopedia on line, Enciclopedia Italiana, Enciclopedia dell’Arte Antica – anii a 73 de repere de pe linia timpului; pentru Histria, anul 657 î.Hr. transmis de Eusebiu
- Den Store Danske (lex.dk) – anii a 54 de repere de pe linia timpului
- Store norske leksikon (snl.no) – anii a 11 repere de pe linia timpului, între care viața Cleopatrei
- Repertoriul Arheologic Național (cIMeC – Institutul Național al Patrimoniului): Istria, situl arheologic Histria – cea mai veche ceramică din zona sacră a Histriei: ultimul sfert al secolului al VII-lea î.Hr.
- A. Bivolaru și colab., „Istros, Black Sea coast, Romania”, în Under the Mediterranean I, Sidestone Press, 2021 – Histria, întemeiată în a doua jumătate a secolului al VII-lea î.Hr.
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Cheope – Keops, faraon din dinastia a IV-a (circa 2600–2480 î.Hr.), căruia i se datorează Marea Piramidă
- NASA – Apollo 11 – primul om pe Lună, 20 iulie 1969
- Capitolul 2: Aprinde primele ogoare. Situri și probe: R. Pinhasi, J. Fort și A.J. Ammerman, „Tracing the Origin and Spread of Agriculture in Europe”, PLoS Biology 3(12): e410, 2005, tabelul S1, CC BY. Curba de calibrare IntCal20: P.J. Reimer și colab., Radiocarbon 62(4), 2020, CC BY 4.0. Probele de pe teritoriul României: p3k14c, ediția 2025.07 (D. Bird și colab., Scientific Data 9, 2022), CC0. Orașele de azi: GeoNames, CC BY 4.0. Țărmuri: Natural Earth, domeniu public.
- R. Pinhasi, J. Fort, A.J. Ammerman, „Tracing the Origin and Spread of Agriculture in Europe”, PLoS Biology 3(12): e410, 2005 (tabelul S1) – cele 765 de situri, fiecare cu o probă datată; metoda de calcul a vitezei, 0,6–1 km pe an
- P.J. Reimer și colab., „The IntCal20 Northern Hemisphere Radiocarbon Age Calibration Curve (0–55 cal kBP)”, Radiocarbon 62(4), 2020 – curba cu care anii radiocarbon devin ani calendaristici
- D. Bird și colab., „p3k14c, a synthetic global database of archaeological radiocarbon dates”, Scientific Data 9, 2022 (ediția 2025.07) – cele 15 probe din situri Starčevo-Criș de pe teritoriul de azi al României
- GeoNames – cities15000 – orașele de azi din pătratele fără probe (232)
- Natural Earth – Land, 1:10m – țărmurile
- Capitolul 3: Măsoară cu comuna ta. POLIS: Josiah Ober, David Teegarden, Tim Johnson, Bailey McRae și Mark Pyzyk, Stanford Digital Repository, doi:10.25740/hv891rg8328, CC BY 4.0, după M.H. Hansen și T.H. Nielsen, An Inventory of Archaic and Classical Poleis (Oxford, 2004). Țărmuri: Natural Earth, domeniu public. Suprafețele comunelor și orașelor: ANCPI, 2024, prin data.gov.ro, CC BY 4.0; felul fiecărei unități: INS, registrul SIRUTA, 2026.
- Stanford Digital Repository – POLIS, date (Ober, Teegarden, Johnson, McRae, Pyzyk) – cele 1.035 de polisuri: loc, clasă de mărime, grad de siguranță, conducere, colonii
- M.H. Hansen, „An Update on the Shotgun Method”, Greek, Roman, and Byzantine Studies 48 (2008) – cele cinci clase de mărime ale inventarului
- M.H. Hansen, Bryn Mawr Classical Review 2008.09.22 – gradul A: comunități numite „polis” în surse arhaice și clasice
- A. Bivolaru și colab., „Istros, Black Sea coast, Romania”, în Under the Mediterranean I, Sidestone Press, 2021 – Histria, colonie a Miletului din a doua jumătate a secolului al VII-lea î.Hr.; Tomis și Callatis
- ANCPI – volumul datelor imobilelor la nivel de UAT, 2024 (data.gov.ro) – suprafața fiecărei comune și a fiecărui oraș; comuna mediană, 60 km²
- Natural Earth – Land, 1:10m – țărmurile
- Capitolul 4: Pornește din Roma. Drumuri: Itiner-e, de Soto, Pažout, Brughmans și colab., setul de date „Itiner-e static version 2024”, publicat în 2025, doi:10.5281/zenodo.17122148, CC BY 4.0; liniile au fost simplificate. Durate: calcul pe tabelele ORBIS (v2) ale lui Elijah Meeks, Walter Scheidel, Jonathan Weiland și Scott Arcenas, Stanford Digital Repository, purl.stanford.edu/mn425tz9757, CC BY 3.0. Țărmuri: Natural Earth, domeniu public.
- P. de Soto, A. Pažout, T. Brughmans și colab., „Itiner-e: A high-resolution dataset of roads of the Roman Empire”, Scientific Data 12, 1731 (2025) – cum a fost făcut atlasul; cele trei trepte de siguranță a traseului; 2,73 % din lungime cu traseu sigur
- Zenodo – Itiner-e static version 2024 (date) – cele 14.769 de bucăți de drum, 299.171 km
- Itiner-e – About (licența CC BY 4.0) – licența și felul în care se citează atlasul
- Stanford Digital Repository – ORBIS (v2) Network Edge and Node Tables (Meeks, Scheidel, Weiland, Arcenas, 2014) – cele 2.208 legături și 678 de locuri, cu km și zile; 30 km pe zi pe drum
- ORBIS: The Stanford Geospatial Network Model of the Roman World – Building ORBIS – vitezele pe drum, pe râuri și pe mare; duratele sunt medii, iar multe călătorii reale au fost mai lungi
- Natural Earth – Land, 1:10m – țărmurile
- Capitolul 5: Stinge ce s-a pierdut. Lista pieselor: alcătuită după edițiile Loeb Classical Library (Harvard University Press): A. H. Sommerstein, Aeschylus (2009); H. Lloyd-Jones, Sophocles (1994–1996); D. Kovacs, Euripides (1994–2003); C. Collard și M. Cropp, Euripides: Fragments (2008–2009). Numerele antice: lexiconul Suda, în traducerea Suda On Line.
- A. H. Sommerstein, Aeschylus I–II și Fragments (Loeb Classical Library 145, 146, 505), 2009 – piesele lui Eschil: 7 întregi, 68 în fragmente, 3 numai cu titlul; anii reprezentațiilor; premiile
- H. Lloyd-Jones, Sophocles I–II și Fragments (Loeb Classical Library 20, 21, 483), 1994–1996 – piesele lui Sofocle: 7 întregi, 102 în fragmente, 12 numai cu titlul; lista oficială a învingătorilor
- D. Kovacs, Euripides I (Loeb Classical Library 12), 1994, pp. 37–39 – cele nouă piese păstrate într-un singur manuscris, cu titluri care încep cu Ε, Η, Ι și Κ
- C. Collard și M. Cropp, Euripides: Fragments (Loeb Classical Library 504, 506), 2008–2009 – piesele pierdute ale lui Euripide: 60 în fragmente, 2 numai cu titlul
- A. H. Sommerstein, Aeschylus I (Loeb Classical Library 145), p. xxix – cele patru piese ale fiecărui poet la concursul de tragedie
- Suda On Line – Eschil (αι 357) – 90 de piese ale lui Eschil
- Suda On Line – Euripide (ε 3695) – 92 de piese sau 75 ale lui Euripide; cele cinci victorii
- Treccani – „Suida” – data lexiconului Suda: probabil secolul al X-lea
- Capitolul 6: Aprinde numele arabe. Numele stelelor, limba de origine și explicațiile: IAU Working Group on Star Names, „Modern IAU star names” (exopla.net), CC BY; pentru cele mai multe nume arabe, tabelul citează P. Kunitzsch și T. Smart, A Dictionary of Modern Star Names (2006). Verificare: IAU Catalog of Star Names (2022), CC BY. Poziții: baza de date SIMBAD a Centrului de Date Astronomice din Strasbourg (CDS), Franța.
- IAU Working Group on Star Names – Modern IAU star names – cele 498 de stele: nume, limbă de origine, explicația numelui, strălucire
- IAU Catalog of Star Names (IAU-CSN), 2022 – verificarea numelor și a pozițiilor
- SIMBAD, Centre de Données astronomiques de Strasbourg – pozițiile stelelor
- Ptolemaeus Arabus et Latinus (Academia Bavareză de Științe) – traducerea lui al-Ḥajjāj – prima traducere arabă păstrată a Almagestei, 827–828
- Ptolemaeus Arabus et Latinus – traducerea lui Isḥāq ibn Ḥunayn, revăzută de Thābit ibn Qurra – a doua traducere arabă
- Ptolemaeus Arabus et Latinus – traducerea latină a lui Gerard din Cremona – Almagesta în latină, Toledo, între 1140 și 1175
- I. Hafez, „Abd al-Rahman al-Sufi and his Book of the Fixed Stars”, teză de doctorat, James Cook University, 2010 – Cartea stelelor fixe, pe la 964
- Capitolul 7: Numără un sat. Date: Domesday Book (1086), Hull Domesday Project — J.J.N. Palmer, George Slater și echipa, Universitatea din Hull; prin Open Domesday (Anna Powell-Smith) și realm-domesday. CC BY-NC-SA. Țărmuri: Natural Earth, domeniu public.
- Universitatea din Hull – Hull Domesday Project, colecția de date (J.J.N. Palmer, George Slater și echipa) – baza de date din care vin toate numerele; licența CC BY-NC-SA
- realm-domesday (GitHub) – tabelele Hull Domesday, cu licența datelor – copia folosită: 20.195 de însemnări, 278.786 de capi de familie, 28.214 sclavi
- Open Domesday (Anna Powell-Smith) – despre date – licența datelor și paginile celor 12 sate, cu care au fost comparate numerele
- The National Archives (Kew) – ghidul „Domesday Book” – registrul păstrat la Kew; Londra, Winchester, Northumberland și Durham lipsesc
- Hull Domesday Project – țărănimea în registru – registrul numără capii de familie; sclavii din nord, aproape nescriși
- Hull Domesday Project – sclavii (servi) în registru – discuția dacă sclavii au fost scriși fiecare în parte sau ca și capi de familie; cercetările mai noi: probabil ca ceilalți, deci 10 %
- dexonline – „șerb” (DEX 2009) – „șerb” vine din latinescul servus
- Natural Earth – Land, 1:10m – țărmurile de pe hartă
- Capitolul 8: Alege un oraș și ghicește anul. Date: Büntgen, Ginzler, Esper, Tegel și McMichael, „Digitizing historical plague”, Clinical Infectious Diseases 55 (2012), depuse la EnviDat, doi:10.16904/envidat.181, ODbL, cu Database Contents License (DbCL). Atanasiu, Priol, Tournieroux și Ornato, „Yersinia. Georeferences for places of plague occurrence in Europe 1347–1600” (2008): Copyright (c) 2008 Vlad Atanasiu, Claire Priol, Anne Tournieroux, Ezio Ornato. Tabelul orașelor folosit aici este o bază de date derivată, oferită sub Open Database License (ODbL) 1.0. Luni și orașe din afara inventarului: O. J. Benedictow, History Today 55(3), 2005. Țărmuri: Natural Earth, domeniu public.
- EnviDat – Büntgen, Ginzler, Esper, Tegel, McMichael, „Digitizing historical plague” (date) – inventarul lui Biraben în digitizarea din 2012: 195 de orașe în primul val
- Bernstein Paper Atlas – Atanasiu, Priol, Tournieroux, Ornato, „Yersinia. Georeferences for places of plague occurrence in Europe 1347–1600” (2008) – inventarul lui Biraben în digitizarea din 2008: 62 de orașe din primul val care lipsesc din cealaltă, între ele Oradea
- J. Roosen, D. R. Curtis, „Dangers of Noncritical Use of Historical Plague Data”, Emerging Infectious Diseases 24(1), 2018 – cum se citește inventarul: locurile goale sunt lipsă de consemnări
- O. J. Benedictow, „The Black Death: The Greatest Catastrophe Ever”, History Today 55(3), 2005 – viteza pe mare și pe uscat; lunile pentru 15 orașe; Caffa, Constantinopol, Pskov, Novgorod, Moscova
- K. A. Glatter, P. Finkelman, „History of the Plague”, American Journal of Medicine 134(2), 2021 – Messina, octombrie 1347
- F. A. Gasquet, The Great Pestilence (A.D. 1348–9), Londra, 1893 (Project Gutenberg, nr. 45815), p. 47: continuarea cronicii lui Guillaume de Nangis – ciuma la Paris în 1348 și în anul următor
- Natural Earth – Land, 1:10m – țărmurile
- Capitolul 9: Dă drumul la tipar. Incunabula Short Title Catalogue data release 2025, British Library (contribuitori: Alyssa Steiner, Harry Lloyd, Mia Ridge), doi:10.23636/k903-md30, CC BY-NC 4.0, titular al drepturilor: British Library Board. Coordonatele locurilor: GeoNames, CC BY 4.0; 17 au fost corectate. Țărmuri: Natural Earth, domeniu public. Tipografiile de după 1500: G. Stabile, Studia Ceranea 9 (2019); I. Monok, în Pro Nonagesimo (Budapesta, 2013).
- British Library – Incunabula Short Title Catalogue data release 2025 (A. Steiner, H. Lloyd, M. Ridge) – cele 28.532 de ediții: loc, an, limbă, exemplare localizate
- GeoNames – coordonatele locurilor
- Natural Earth – Land, 1:10m – țărmurile
- G. Stabile, „Rumanian Slavia as the Frontier of Orthodoxy”, Studia Ceranea 9 (2019) – Liturghierul lui Macarie, 1508; datarea mai veche a tiparului de la Sibiu
- I. Monok, „Város és könyvkultúra Magyarországon a XV. század végén és a XVI. században”, în Pro Nonagesimo (Budapesta, 2013) – Sibiu, 1525; Brașov, 1539
- Capitolul 10: Depărtează-te de Wittenberg. Jared Rubin, date de replicare pentru „Printing and Protestants: An Empirical Test of the Role of Printing in the Reformation”, Review of Economics and Statistics 96 (2), 2014, Harvard Dataverse, doi:10.7910/DVN/26312, CC0 1.0; orașele, populația și coordonatele, după P. Bairoch, J. Batou și P. Chèvre, La population des villes européennes, 800–1850 (Geneva, 1988). Țărmuri: Natural Earth, domeniu public. Locul celor patru orașe adăugate: GeoNames, CC BY 4.0.
- Harvard Dataverse – Jared Rubin, „Replication data for: Printing and Protestants” (CC0 1.0) – cele 873 de orașe: confesiunea în 1530, 1560, 1600, tiparul până în 1500, coordonatele
- Jared Rubin, „Printing and Protestants: An Empirical Test of the Role of Printing in the Reformation”, Review of Economics and Statistics 96 (2), 2014 – concluzia autorului despre tipar, după ce ține seama de celelalte deosebiri dintre orașe
- Jared Rubin, „Printing and Protestants”, versiunea de lucru din 2011, anexa datelor – cum a fost încadrat fiecare oraș ca protestant sau catolic; de unde vin orașele; ce regiuni lipsesc
- Statutes of the Realm, III – Actul de Supremație, 1534 (text cu ortografia modernizată) – regele Angliei, „singurul cap suprem pe pământ al Bisericii Angliei”
- Thomas A. Brady Jr., „Augsburg, Religious Peace of (1555)”, în Europe, 1450 to 1789: Encyclopedia of the Early Modern World – hotărârea din 1555 și formula „cuius regio, eius religio”, scrisă mai târziu de Joachim Stephani
- Neue Deutsche Biographie și Allgemeine Deutsche Biographie – „Honter, Johannes” – Honterus, născut la Brașov în 1498; programul Reformei, 1543; legea din 1550 pentru bisericile sașilor
- Biserica Unitariană Maghiară – istoric – Francisc Dávid la Cluj; hotărârea Dietei de la Turda, ianuarie 1568
- Mihály Balázs, „Tolerant Country – Misunderstood Laws”, The Hungarian Historical Review 2 (1), 2013 – cele patru confesiuni „recepte”, numite împreună abia în 1595; religia ortodoxă, tolerată
- Natural Earth – Land, 1:10m – țărmurile
- GeoNames – locul celor patru orașe adăugate; verificarea coordonatelor din tabel
- Instrument din lecții: O vârstă măsurată cu radiocarbon, așezată pe curba care leagă anii radiocarbon de anii calendaristici (curba IntCal20) și citită ca interval de ani. Curba IntCal20: P.J. Reimer și colab., Radiocarbon 62(4), 2020, doi:10.1017/RDC.2020.41, CC BY 4.0. Ötzi: G. Bonani și colab., Radiocarbon 36(2), 1994. Baia-Hamangia: J.C. Vogel și H.T. Waterbolk, Radiocarbon 5, 1963. Gura Baciului și Mauk: baza de date p3k14c, ediția 2025.07, CC0.
- Instrument din lecții: Friza Columnei lui Traian, desfășurată într-o bandă pe care o miști în lateral. Fotografii: Conrad Cichorius, Die Reliefs der Traianssäule, Berlin, Georg Reimer, 1896–1900, domeniu public, prin Wikimedia Commons. Citirea scenelor: Roger B. Ulrich, Trajan’s Column in Rome (trajans-column.org), după F. Lepper și S. Frere (1988) și F. Coarelli (2000).
- Wikimedia Commons – Trajan’s Column, Cichorius Plates (C. Cichorius, Die Reliefs der Traianssäule, Berlin, 1896–1900) – cele 110 planșe fotografice ale mulajelor, domeniu public
- Roger B. Ulrich, Trajan’s Column in Rome – scenele primului război – ce este sculptat și cum sunt citite scenele; împărțirea în 155 de scene
- Roger B. Ulrich, Trajan’s Column in Rome – date de bază – lungimea frizei, circa 2.500 de figuri, 12 mai 113 din Fasti Ostienses, statuia din vârf
- M. Conovici, G. Trohani, „Restitutio. Aducerea în țară a copiei Columnei lui Traian”, Cercetări Arheologice XXII, Muzeul Național de Istorie a României, 2015 – copia lucrată la Roma între 1939 și 1943, adusă la București în 1967
- Muzeul Național de Istorie a României – Istoria unui monument – copia, adusă la București în 1967; textul inscripției
- E. Cary, introducere la Cassius Dio, Roman History (Loeb, 1914), prin LacusCurtius – Cassius Dio a scris pe la 200–222; rezumatul lui Xiphilinos, 1071–1078
- Priscian, Institutiones grammaticae VI 13, în H. Keil, Grammatici Latini II (1855) – singura propoziție păstrată din cartea lui Traian
- M. Speidel, „The Captor of Decebalus”, Journal of Roman Studies 60 (1970) – piatra de mormânt a lui Tiberius Claudius Maximus, găsită în 1965
- M. Del Monte, P. Ausset, R.A. Lefèvre, „Traces of ancient colours on Trajan’s Column”, Archaeometry 40 (1998) – urmele de culoare de pe relief
- Turismo Roma – Trajan’s Column – mulajele din 1861–1862
Fonturi
Literele sunt Fraunces și IBM Plex Sans, cu licența SIL Open Font License 1.1, păstrate pe acest site; literele grecești vin din STIX Two Text, cu aceeași licență. Textul licenței.