Istorie IX

Capitolul 1 · Laboratorul istorieiLecția 1.3TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău

Surse istorice

De unde știm? Sursele istorice și cei șase pași

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
1521 · Epoca modernă

Cum afli ce poate dovedi o sursă și ce nu poate dovedi?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 1

În același timp, în altă parte
  • Mexic. Tot în 1521, Hernán Cortés înfrânge ultima împotrivire a aztecilor și ia în stăpânire capitala lor, Tenochtitlan, orașul de azi Ciudad de México. sursa
  • Filipine. La 27 aprilie 1521, navigatorul Magellan este ucis pe insula Mactan; o singură corabie a expediției se întoarce în Spania, fără el, în 1522. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

Portretul în ulei al lui Vlad Țepeș, reprodus în aproape toate cărțile, se află la castelul Ambras, lângă Innsbruck (Austria). Când a fost pictat?

Vezi răspunsul

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Muzeul care îl păstrează îl atribuie unui pictor german necunoscut; tabloul este pomenit la Ambras abia în 1621. Vlad Țepeș a murit în 1476 sau 1477, iar romanul lui Bram Stoker a apărut în 1897. Pentru chipul adevărat al lui Vlad, tabloul este o sursă târzie. Pentru felul în care și-l închipuiau oamenii din secolul al XVI-lea, este o sursă de prima mână.

La sfârșitul lui iunie 1521, negustorul Neacșu din Câmpulung îi scrie lui Hans Benkner, judele Brașovului, ce a aflat despre turci: sultanul a plecat din Sofia, iar corăbiile lui urcă pe Dunăre. La sfârșit îl roagă să țină vorbele pentru el, „să nu știe oameni mulți”. Foaia s-a păstrat. Este cel mai vechi text datat, scris în limba română, care a ajuns până azi.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Ce este o sursă și de câte feluriCe s-a întâmplat

O sursă istorică, numită și izvor, este orice urmă din care se poate afla ceva despre trecut. Sursele arheologice sunt urme găsite în pământ, în apă sau în gheață: trupul și lucrurile lui Ötzi, omul care a trăit între 3350 și 3100 î.Hr. și a fost găsit în gheața Alpilor. Sursele primare au fost făcute chiar în vremea despre care vorbesc: scrisoarea lui Neacșu, pentru vara lui 1521. Sursele secundare au fost scrise mai târziu, de cineva care a cercetat sursele primare: un studiu din 2021 despre scrisoare. Sursele multimedia păstrează sau redau trecutul prin imagine și sunet: fotografia scrisorii, o înregistrare, un film documentar.

Sursele se mai împart în scrise (cronici, scrisori, acte, inscripții) și nescrise (obiecte, monede, clădiri, imagini, hărți, mărturii orale). Unele poartă nume aparte: epigrafice sunt inscripțiile săpate în piatră sau în metal, numismatice sunt monedele și medaliile, cartografice sunt hărțile.

Felul unei surse depinde de întrebarea pe care i-o pui. Portretul lui Vlad Țepeș de la Ambras, pictat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, este o sursă târzie pentru chipul lui Vlad și una primară pentru felul în care era închipuit în acel secol. Tabloul, 60 × 50 cm, este la castelul Ambras (Innsbruck), inventar Gemäldegalerie 8285; muzeul îl datează în a doua jumătate a sec. XVI.

Instrument de încercat: o vârstă măsurată cu radiocarbon, așezată pe curba care leagă anii radiocarbon de anii calendaristici (curba IntCal20) și citită ca interval de ani.

Aceleași date, ca tabel
Patru probe: ce a măsurat laboratorul și ce dă calculul
ProbaCod de laboratorAni radiocarbonPe ce se sprijinăAni în urmă (față de 1950)Ani calendaristiciLățimea intervaluluiPe ce se sprijină
Ötzi, Tisenjoch (Alpii Ötztal): os, țesut și iarbă (media a șase măsurători)ETH-8342, ETH-83454550 ± 27s-a păstrat5.318–5.0533369–3104 î.Hr.265 de anidedus de istorici
Gura Baciului (Cluj), România: os (colagen), așchie de os lungGrA-241377140 ± 45s-a păstrat8.025–7.8626076–5913 î.Hr.163 de anidedus de istorici
Mauk E (Tirol), Austria: cărbune de lemnVERA-44502445 ± 30s-a păstrat2.701–2.359752–410 î.Hr.342 de anidedus de istorici
Baia-Hamangia (Tulcea), România: cărbune de lemnGrN-19865880 ± 70s-a păstrat6.881–6.5004932–4551 î.Hr.381 de anidedus de istorici

Curba are trepte și zimți pentru că în aer nu a fost mereu la fel de mult radiocarbon. Pe un platou al curbei, o măsurătoare de 2445 ± 30 dă un interval de 342 de ani; la 2000 ± 30, în afara unui platou, intervalul are 161 de ani.

Bara dovezilor

Calcul. Banda plină este ce a măsurat laboratorul: vârsta în ani radiocarbon și eroarea ei, la patru probe adevărate, fiecare cu cod de laborator. Curba IntCal20 leagă anii radiocarbon de anii calendaristici. Intervalul de pe axa de jos este calculat: cuprinde anul adevărat cu o probabilitate de 95,4%. Anii se numără înapoi de la 1950.

Surse și credite. Curba IntCal20: P.J. Reimer și colab., Radiocarbon 62(4), 2020, doi:10.1017/RDC.2020.41, CC BY 4.0. Ötzi: G. Bonani și colab., Radiocarbon 36(2), 1994. Baia-Hamangia: J.C. Vogel și H.T. Waterbolk, Radiocarbon 5, 1963. Gura Baciului și Mauk: baza de date p3k14c, ediția 2025.07, CC0.

Șase pași, pe scrisoarea lui NeacșuDe unde știm

Pașii au mereu aceeași ordine. Identificare: ce fel de sursă este, cine a făcut-o și când? O scrisoare, sursă scrisă și primară, a lui Neacșu din Câmpulung, din 1521. Context: pentru cine și în ce împrejurări? Pentru judele Brașovului, oraș din Transilvania, pe atunci în Regatul Ungariei, în vara în care sultanul Soliman pornea cu armata spre Belgrad. Mesaj: ce spune limpede și ce lasă să se înțeleagă? Spune că sultanul a ieșit din Sofia; începutul „i pak” („și iarăși”) lasă să se înțeleagă că Neacșu mai trimisese vești. Scrisoarea se păstrează la Brașov, la Arhivele Naționale, în colecția Stenner; a fost găsită în arhiva orașului în 1894.

Evaluare: este credibilă și utilă pentru întrebarea ta? Neacșu desparte ce a auzit el de ce au văzut alții „cu ochii lor”. Coroborare: ce spune altă sursă? Jurnalul de campanie al sultanului arată că armata a ieșit din Sofia la 22 iunie 1521, iar Belgradul a fost cucerit de otomani în același an. Concluzie: ce se poate susține și cu ce limite? În iunie 1521, la Câmpulung se știa de plecarea sultanului, iar vestea a ajuns la Brașov în românește; cât de mare era armata, scrisoarea nu spune. Jurnalul de campanie al sultanului Soliman, din 1521, dă ziua ieșirii din Sofia: 22 iunie, cu o săptămână înaintea scrisorii.

Limbajul istoric cere cuvintele în sensul lor de atunci. În 1521, judele era conducătorul orașului, iar „împăratul” din scrisoare este sultanul otoman.

Pentru curioși

Scrisoarea este scrisă în română cu litere chirilice, iar formulele de început și de sfârșit sunt în slavonă, limba cancelariilor din Țara Românească. De aceea începe cu „Mudromu i plemenitomu” („Preaînțeleptului și cinstitului”) și se încheie cu „I bog te veselit” („Și Dumnezeu să te bucure”).

Despre aceleași pregătiri ale sultanului se păstrează încă vreo 15 scrisori din acea vreme, în latină, trimise de regele Ungariei, Ludovic al II-lea, papei, regilor Angliei și Poloniei și supușilor săi din Transilvania. Scrisoarea lui Neacșu este una dintre mai multe voci care spun același lucru.

Cei șase pași ai cercetării unei surse, de sus în jos, cu răspunsul pentru scrisoarea lui Neacșu. Unu, identificare: scrisoare, sursă primară, 1521. Doi, context: pentru judele Brașovului. Trei, mesaj: sultanul a ieșit din Sofia. Patru, evaluare: ce a auzit el, ce au văzut alții. Cinci, coroborare: jurnalul de campanie al sultanului. Șase, concluzie: la Câmpulung se știa de plecare. Cei șase pași ai cercetării unei surse, de sus în jos, cu răspunsul pentru scrisoarea lui Neacșu. Unu, identificare: scrisoare, sursă primară, 1521. Doi, context: pentru judele Brașovului. Trei, mesaj: sultanul a ieșit din Sofia. Patru, evaluare: ce a auzit el, ce au văzut alții. Cinci, coroborare: jurnalul de campanie al sultanului. Șase, concluzie: la Câmpulung se știa de plecare. 1 Identificare scrisoare, sursă primară, 1521 2 Context pentru judele Brașovului 3 Mesaj sultanul a ieșit din Sofia 4 Evaluare ce a auzit el, ce au văzut alții 5 Coroborare jurnalul de campanie al sultanului 6 Concluzie la Câmpulung se știa de plecare
Figura 1Cei șase pași, în ordine, cu răspunsul scurt pentru scrisoarea lui Neacșu. La test, ordinea rămâne aceeași pentru orice sursă.

Cinci semne pentru ce afirmiDe unde știm

Cinci semne spun pe ce se sprijină o propoziție despre trecut. S-a păstrat: un lucru care există azi într-un loc anume, obiect, clădire, inscripție sau document al vremii: foaia lui Neacșu, la Arhivele Naționale din Brașov. A scris cineva atunci: un martor, un autor aflat la cel mult o viață de om de fapte (cam 70 de ani) sau un text oficial al vremii: Neacșu, la o săptămână după ieșirea sultanului din Sofia. A scris cineva mai târziu: un autor aflat la peste o viață de om, cu distanța în ani: Cassius Dio, la vreo sută de ani după războaiele lui Traian cu dacii.

Dedus: anul nu este scris pe foaie; istoricii au dedus 1521 din faptele pe care scrisoarea le anunță. Deduse sunt și estimările, calculele, tabelele de azi și cauzele propuse de istorici. Nu se știe sigur: ce nu se cunoaște sau este cu adevărat disputat. Un Hans Benkner apare ca jude al Brașovului în 1511, în 1545 și în 1559; dacă este același om sau un tată și un fiu nu se poate hotărî. Anul 1521 este dedus din jurnalul de campanie al sultanului Soliman, care consemnează ieșirea armatei din Sofia.

Cinci casete, câte una pentru fiecare semn al dovezii. Contur plin, s-a păstrat: foaia scrisă de Neacșu, la Brașov. Contur întrerupt, a scris cineva atunci: „împăratul au eșit den Sofiia”, Neacșu, 1521. Linii lungi și scurte, a scris cineva mai târziu: Cassius Dio despre Traian, după vreo sută de ani. Contur punctat, dedus de istorici: anul 1521, din jurnalul sultanului. Hașurat, nu se știe sigur: un Hans Benkner sau doi, tată și fiu. Cinci casete, câte una pentru fiecare semn al dovezii. Contur plin, s-a păstrat: foaia scrisă de Neacșu, la Brașov. Contur întrerupt, a scris cineva atunci: „împăratul au eșit den Sofiia”, Neacșu, 1521. Linii lungi și scurte, a scris cineva mai târziu: Cassius Dio despre Traian, după vreo sută de ani. Contur punctat, dedus de istorici: anul 1521, din jurnalul sultanului. Hașurat, nu se știe sigur: un Hans Benkner sau doi, tată și fiu. s-a păstrat Foaia scrisă de Neacșu, la Brașov a scris cineva atunci „împăratul au eșit den Sofiia”, Neacșu, 1521 a scris cineva mai târziu Cassius Dio despre Traian, după un secol dedus de istorici Anul 1521, din jurnalul sultanului nu se știe sigur Un Hans Benkner sau doi, tată și fiu
Figura 2Cinci propoziții, fiecare cu semnul ei: patru despre foaia lui Neacșu și una despre un autor de mai târziu. Înainte să afirmi ceva, întreabă-te în care casetă intră.

Când răspunsul vine de la un chatbot

Un răspuns primit de la un chatbot nu are autor și dată pe care să le poți cerceta. Se verifică la fel ca orice afirmație: cu sursa în față. Ia fraza „Scopul scuză mijloacele”, pusă pe seama lui Niccolò Machiavelli și a cărții Principele.

Unu: cere lucrarea, capitolul și ediția. Doi: deschide cartea și caută propoziția. În capitolul 18, Machiavelli scrie că, la faptele principilor, „se are în vedere rezultatul” și că mijloacele „vor fi mereu socotite onorabile”; propoziția căutată nu este acolo. Trei: compară datele: cartea a fost scrisă în 1513 și tipărită în 1532. Patru: caută o a doua sursă independentă, o enciclopedie, nu altă pagină cu aceeași frază. Cinci: scrie concluzia cu limitele ei: „Fraza îi este atribuită lui Machiavelli; în Principele nu apare, deși capitolul 18 spune ceva apropiat.” Machiavelli, Principele, capitolul 18: cuvintele autorului însuși, scrise în 1513 și tipărite în 1532.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Hans Benkner, judele Brașovului

Ce fel de sursă
text
Cine
Neacșu din Câmpulung (Neacșu Lupu), negustor
Când a fost făcută
29 sau 30 iunie 1521, la Câmpulung, în Țara Românească
Despre ce moment vorbește
mișcările armatei și ale corăbiilor otomane la Dunăre, în iunie 1521
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
Brașov, Arhivele Naționale ale României, colecția de documente Stenner
Traducere
text original în română, transcris cu litere latine după Hurmuzaki–Iorga, Documente, XI, p. 843 (reprodus de Institutul Național al Patrimoniului, cimec.ro). „I pak” = și iarăși; „za” = despre; „aimintrea” = altminteri; „umin” = oameni
Foaie îngălbenită, cu urme de împăturire, acoperită de sus până jos cu rânduri dese de scris de mână cu litere chirilice, în cerneală neagră; în colțul din dreapta jos, o ștampilă a arhivei.
Imagine: Fotograf necunoscut, Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, 1521, Arhivele Naționale, Brașov. Pagina imaginii.

I pak dau știre domnie tale za lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eșit den Sofiia, și aimintrea nu e, și se-au dus în sus pre Dunăre. I pak să știi domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce știi și domniia ta pre Dunăre în sus. (…)

Eu spui domniietale iară domniiata ești înțelept și aceste cuvinte să ții domniiata la tine, să nu știe umin mulți, și domniile vostre să vă păziți cum știți mai bine.

Ce poate dovedi Dovedește că la sfârșitul lui iunie 1521 un negustor din Câmpulung știa de plecarea sultanului din Sofia și de corăbiile de pe Dunăre și că a trimis vestea, în românește, judelui Brașovului. Arată și cum umblau veștile: din om în om.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură că tot ce a auzit Neacșu era adevărat și nici câți oameni și câte corăbii avea sultanul: autorul spune ce a auzit și ce au văzut alții. Nici anul nu este scris pe foaie.

Cerințe

  1. Precizați secolul în care a fost scrisă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa A a fost scrisă în secolul al XVI-lea (anul 1521).

  2. Numiți tipul sursei A, după felul ei și după timpul în care a fost făcută. (4 puncte)

    Arată baremul

    Sursa A este o sursă scrisă (o scrisoare) și primară: a fost scrisă la câteva zile după faptele despre care vorbește, de un om care trăia atunci.

  3. Menționați, din sursa A, două informații referitoare la mișcările turcilor. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: „împăratul au eșit den Sofiia”; „se-au dus în sus pre Dunăre”; au trecut corăbii „pre Dunăre în sus”. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Precizați, pe baza sursei A, de la cine are autorul vestea despre corăbii. (3 puncte)

    Arată baremul

    Autorul are vestea de la „un om de la Nicopole”, care i-a spus că alții au văzut corăbiile „cu ochii lor”. Neacșu nu le-a văzut el însuși.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: sultanul a ieșit din Sofia și corăbiile urcă pe Dunăre. Efect: autorul îi îndeamnă pe brașoveni „să vă păziți cum știți mai bine”. Deoarece armata și corăbiile sultanului se apropiau, Neacșu i-a sfătuit pe brașoveni să se păzească. Se primește orice altă relație corectă din sursă, de pildă: cauză – un om de la Nicopole i-a spus că au fost văzute corăbiile urcând pe Dunăre; efect – Neacșu îi dă de știre judelui.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la credibilitatea sursei A și susțineți-l cu o informație din sursă. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: sursa este credibilă pentru ce se știa atunci la Câmpulung, fiindcă autorul spune de unde are fiecare veste. Informație: desparte ce a auzit el („cum am auzit eu”) de ce au văzut alții („au văzut cu ochii lor”). 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Analiză de sursă, pas cu pas

Scrisoarea lui Neacșu, citită ca la test

  1. Ce fel de sursă este și de când?

    Este o scrisoare, deci o sursă scrisă. A fost scrisă la 29 sau 30 iunie 1521, la câteva zile după faptele despre care vorbește: este o sursă primară, din secolul al XVI-lea.

  2. Cine vorbește și cui?

    Vorbește Neacșu, negustor din Câmpulung, în Țara Românească. Îi scrie lui Hans Benkner, judele Brașovului, și numai lui: îl roagă să țină vorbele pentru el.

  3. Ce spune?

    Două informații, cu vorbele sursei: „împăratul au eșit den Sofiia” și „au trecut ciale corăbii (…) pre Dunăre în sus”.

  4. Ce vrea să obțină?

    Vrea să-i prevină pe brașoveni de o primejdie, ca să se poată păzi. Un negustor care își duce marfa la Brașov are tot interesul ca orașul să rămână întreg.

  5. Ce nu poate dovedi singură?

    Singură, nu poate dovedi că sultanul plecase cu adevărat din Sofia: Neacșu a auzit vestea de la alții. Dovada vine din coroborare, adică din potrivirea cu altă sursă: jurnalul de campanie al sultanului dă aceeași plecare. Răspuns de scris la test: „Sursa este o scrisoare din secolul al XVI-lea, sursă primară, care arată ce se știa la Câmpulung despre armata sultanului.”

Brașov, 1894

Cum a ajuns scrisoarea până azi

Scrisoarea s-a păstrat fiindcă cel care a primit-o conducea un oraș cu arhivă. A stat aproape patru sute de ani printre hârtiile Brașovului, unde a găsit-o în 1894 arhivistul Friedrich Stenner. În 1900 a fost tipărită în volumul al XI-lea al colecției de documente Hurmuzaki, îngrijit de Nicolae Iorga. Originalul este și azi la Brașov, la Arhivele Naționale, în colecția care poartă numele lui Stenner.

Neacșu a scris cu litere chirilice, cum se scria atunci româna. Negustor care făcea negoț cu mărfuri turcești, avea oameni care umblau la sud de Dunăre, între ei ginerele său, Negre, pomenit în scrisoare. Limba lui se înțelege și azi aproape fără dicționar. Alte texte românești mai vechi au existat, după toate semnele, dar nu s-au păstrat.

Pe scurt

  1. O sursă istorică (izvor) este orice urmă din care se poate afla ceva despre trecut; sursele sunt arheologice, primare, secundare și multimedia, iar după formă sunt scrise sau nescrise.
  2. O sursă primară a fost făcută în vremea despre care vorbește, iar una secundară a fost scrisă mai târziu, pe baza surselor primare.
  3. O sursă se cercetează în șase pași: identificare, context, mesaj, evaluare, coroborare, concluzie.
  4. Criteriile de analiză sunt: cine a făcut sursa, când, unde, pentru cine și cu ce scop; de ele depind credibilitatea și utilitatea ei.
  5. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, din iunie 1521, este cel mai vechi text datat în limba română care s-a păstrat; se află la Arhivele Naționale din Brașov.
  6. Un citat primit de la un chatbot se verifică deschizând lucrarea: „Scopul scuză mijloacele” nu apare în „Principele” lui Machiavelli.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitO sursă primară este mereu mai adevărată decât una secundară.

    Corect„Primară” spune numai când a fost făcută sursa: în vremea faptelor. Neacșu scrie în 1521, dar scrie ce a auzit de la alții. Și o sursă primară se verifică prin coroborare.

  • GreșitUn tablou vechi arată omul așa cum era.

    CorectContează când a fost pictat. Portretul lui Vlad Țepeș de la Ambras este din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, la peste 70 de ani după moartea lui: pictorul nu l-a văzut niciodată.

  • GreșitDacă un citat apare pe multe pagini de internet, este adevărat.

    CorectMulte pagini care repetă aceeași frază sunt o singură sursă, copiată. Un citat se verifică în lucrarea din care se spune că vine, cu capitolul în față.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce fel de sursă este scrisoarea lui Neacșu pentru vara anului 1521?

    Răspuns

    c) O sursă scrisă și primară. Este un text scris la câteva zile după faptele despre care vorbește. O sursă secundară ar fi un studiu de mai târziu despre scrisoare, iar una multimedia, fotografia ei.

  2. La care pas te întrebi ce spune altă sursă despre același fapt?

    Răspuns

    d) La coroborare. Coroborarea pune sursa lângă alta: pentru scrisoarea lui Neacșu, lângă jurnalul de campanie al sultanului. Identificarea spune ce fel de sursă este, contextul pentru cine a fost făcută, mesajul ce afirmă.

  3. De unde se cunoaște anul scrisorii lui Neacșu?

    Răspuns

    b) A fost dedus de istorici din faptele pe care scrisoarea le anunță. Scrisoarea nu are an. Jurnalul de campanie al sultanului Soliman dă ieșirea armatei din Sofia la 22 iunie 1521, iar scrisoarea anunță tocmai acest fapt: a fost scrisă la vreo săptămână după aceea, la 29 sau 30 iunie.

  4. I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaș(i) și de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Țeara Rumânească, iară el să treacă.

    Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, iunie 1521, după Hurmuzaki–Iorga, Documente, XI, p. 843. „Megiiași” = vecini; „generemiiu” = ginerele meu; „sloboziie” = îngăduință

    De unde are Neacșu vestea despre Mahamet beg?

    Răspuns

    c) A auzit-o de la boieri vecini și de la ginerele său, Negre. Neacșu scrie „cum am auzit de boiari ce sunt megiiași și de generemiiu Negre”: spune limpede că vestea este auzită, nu văzută.

  5. Așază faptele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Machiavelli scrie „Principele” (1513)
    2. Neacșu îi scrie judelui Brașovului (1521)
    3. „Principele” este tipărit (1532)
    4. Friedrich Stenner găsește scrisoarea în arhiva Brașovului (1894)
    5. Scrisoarea este tipărită în colecția Hurmuzaki (1900)

    Machiavelli scrie în 1513, Neacșu în 1521, iar „Principele” se tipărește abia în 1532. Scrisoarea rămâne în arhivă până în 1894 și este tipărită în 1900.

  6. Pune în ordine cei șase pași ai cercetării unei surse.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Identificare: ce fel de sursă este, cine a făcut-o, când
    2. Context: pentru cine și în ce împrejurări
    3. Mesaj: ce spune limpede și ce lasă să se înțeleagă
    4. Evaluare: cât este de credibilă și de utilă
    5. Coroborare: ce spune altă sursă
    6. Concluzie: ce se poate susține și cu ce limite

    Întâi afli ce ai în față și pentru cine a fost făcut, apoi ce spune, apoi cât te poți bizui pe el, singur și alături de alte surse. Concluzia vine la urmă.

  7. Un chatbot îți scrie: „«Scopul scuză mijloacele», Machiavelli, Principele, 1513”. Descrie, în patru-cinci propoziții, cum verifici citatul și ce concluzie scrii.

    Un răspuns bun

    Cer întâi capitolul și ediția din care ar veni citatul. Deschid „Principele” și caut propoziția: în capitolul 18 găsesc că, la faptele principilor, „se are în vedere rezultatul”, dar propoziția „Scopul scuză mijloacele” nu apare. Caut apoi o a doua sursă, o enciclopedie, care confirmă că Machiavelli nu a scris-o. Concluzia mea: fraza îi este atribuită lui Machiavelli și rezumă o idee din capitolul 18, dar nu este un citat din carte.

    Un răspuns bun numește sursa, arată ce s-a găsit în ea și desparte citatul de rezumatul făcut de alții.

Termeni

sursă istorică
Orice urmă din care se poate afla ceva despre trecut: un obiect, o clădire, un text, o imagine. Se numește și izvor.
primare
Surse făcute în vremea despre care vorbesc, de oameni care trăiau atunci: o scrisoare, un act, o monedă.
secundare
Surse scrise mai târziu, pe baza celor primare: cartea unui istoric, un studiu, un articol de enciclopedie.
arheologice
Surse găsite prin săpături sau prin descoperiri întâmplătoare: unelte, oase, ziduri, morminte.
multimedia
Surse care păstrează sau redau trecutul prin imagine și sunet: fotografii, înregistrări, filme.
coroborare
Punerea unei surse lângă alta, ca să vezi ce se confirmă, ce se completează și ce se contrazice.
credibilă
Despre o sursă: pe care te poți bizui, fiindcă autorul a putut cunoaște faptele și spune de unde le are.
jude
În 1521, conducătorul unui oraș (la Brașov, ca și la Câmpulung).
Surse și legătura cu programa

Din programă: TC 1.2 „Surse istorice”; SS 1.2 „Surse istorice”; FIL 1.2 „Surse istorice”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2, 4.1.