Capitolul 1 · Laboratorul istorieiLecția 1.1TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău
Timp, spațiu istoric, concepte
În ce secol e anul 476? Cum numeri anii, secolele și mileniile
Cum afli în ce secol s-a petrecut un fapt și câți ani îl despart de altul?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 1
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
Înainte să citești: tu ce crezi?
Cleopatra, ultima regină a Egiptului, a murit în anul 30 î.Hr. De care dintre aceste două fapte este mai aproape în timp?
Vezi răspunsul
De primii oameni pe Lună. Marea Piramidă a fost ridicată pentru faraonul Keops între 2600 și 2480 î.Hr.: când s-a născut Cleopatra, pe la 69 î.Hr., piramida avea deja peste 2.400 de ani. De la moartea reginei, în 30 î.Hr., până la 20 iulie 1969 au trecut 1.998 de ani. „Egiptul antic” a durat peste trei milenii, cât de la războiul Troiei până azi.
În anul 476, la Ravenna, Odoacru l-a dat jos de pe tron pe Romulus Augustulus, un băiat făcut împărat cu un an înainte. Romulus este socotit ultimul împărat roman din Apus, iar cărțile de istorie încheie aici Antichitatea. La test, întrebarea sună simplu: în ce secol este anul 476? Mulți răspund „al IV-lea”, fiindcă numărul începe cu 4.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
Anii se numără de la un an alesCe s-a întâmplat
Cronologia este așezarea faptelor în ordinea în care s-au petrecut. Ca să numeri anii, îți trebuie un an de pornire. La Alexandria, în Egipt, tabelele cu data Paștelui numărau anii de la domnia împăratului roman Dioclețian. În 525, la Roma, călugărul Dionisie cel Mic a alcătuit un tabel nou și a numărat anii de la nașterea lui Isus Hristos, așa cum o socotise el. De aici vin prescurtările î.Hr. (înainte de Hristos) și d.Hr. (după Hristos). Dionisie cel Mic, prefața tabelului său de Paște, scrisă la Roma chiar în 525. Tot el numește acolo anul: 525.
Între cele două numărători nu există anul zero: după anul 1 î.Hr. urmează anul 1 d.Hr. Pe vremea lui Dionisie, în Europa nu se socotea cu zero. Înainte de Hristos, anii se numără înapoi: cu cât numărul este mai mare, cu atât anul este mai vechi. Bătălia de la Maraton (490 î.Hr.) s-a dat cu zece ani înaintea celei de la Salamina (480 î.Hr.).
Pentru curioși
Dionisie a greșit, probabil, cu câțiva ani. După socoteala lui, Isus s-a născut în anul 753 de la întemeierea Romei; cercetătorii de azi cred că nașterea a avut loc cu vreo patru ani mai devreme. Numărătoarea a rămas totuși cum a făcut-o el.
Anii lui Dionisie s-au răspândit încet: întâi în Italia, apoi în Spania, în secolele VIII–IX în Anglia, iar cancelaria papilor i-a folosit abia din secolul al X-lea.
Astronomii, care au nevoie de zero la calcule, numără altfel: pentru ei anul 1 î.Hr. este anul 0, iar anul 2 î.Hr. este anul −1. În cărțile de istorie, anul zero nu apare niciodată.
Deceniu, secol, mileniuCe s-a întâmplat
Un deceniu are 10 ani, un secol are 100 de ani, iar un mileniu are 1.000 de ani. Secolul I d.Hr. ține din anul 1 până în anul 100, iar secolul al II-lea din 101 până în 200. Regula: dacă anul nu se termină în 00, adaugi unu la numărul sutelor. Anul 476 are 4 sute, deci este în secolul al V-lea; anul 1453 are 14 sute, deci este în secolul al XV-lea. Un an care se termină în 00 încheie secolul: 1500 este ultimul an al secolului al XV-lea.
Înainte de Hristos regula este aceeași, dar secolul curge invers: secolul al V-lea î.Hr. începe în anul 500 î.Hr. și se termină în 401 î.Hr. Întemeierea Romei este pusă de tradiție în 753 î.Hr., adică în secolul al VIII-lea î.Hr. Prima jumătate a acestui secol cuprinde anii 800–751 î.Hr., iar a doua, anii 750–701 î.Hr.: anul 753 î.Hr. cade în prima jumătate.
La fel se numără mileniile. Mileniul al III-lea î.Hr. ține din anul 3000 î.Hr. până în 2001 î.Hr.; în el a fost ridicată Marea Piramidă.
Cât de sigură este o datăDe unde știm
Datele din cărți sunt de trei feluri. O dată exactă vine de la oameni care au trăit atunci și au notat ziua: Constantinopolul a fost cucerit de otomani la 29 mai 1453. O însemnare făcută în Creta la 29 iunie 1453, pe un manuscris grecesc (Londra, Add. 34060), dă ziua de 29 mai: la o lună după.
O dată tradițională vine dintr-o poveste scrisă mult mai târziu. Anul 753 î.Hr. (uneori 754) pentru întemeierea Romei este al istoricilor romani de mai târziu. Din vremea întemeierii nu s-a păstrat niciun document; anul vine din tradiția romană, scrisă după secole.
O dată-interval vine dintr-o estimare: Marea Piramidă a fost ridicată între 2600 și 2480 î.Hr. Semnul „c.” (circa) sau cuvintele „pe la” arată că anul este aproximativ. Keops a fost faraon în dinastia a IV-a, pe care enciclopediile o așază, după listele de regi egiptene, între 2600 și 2480 î.Hr.
Imaginea capitolului, „Măsoară distanța în timp”, aici ca instrument: linia timpului cu evenimentele și perioadele din carte; trei dintre ele, alese, cu distanțele în ani dintre ele.

Aceleași date, ca tabel
- Cleopatra a trăit mai aproape în timp de primul om pe Lună decât de construirea Marii Piramide: cel mult 2.037 de ani față de cel puțin 2.411.
- Columna lui Traian este mai aproape în timp de primul om pe Lună decât de construirea Marii Piramide: 1.856 de ani față de cel puțin 2.592.
- Cucerirea Constantinopolului de către otomani este mai aproape în timp de primul om pe Lună decât de sfârșitul Imperiului Roman de Apus: 516 ani față de 977.
- Primul om pe Lună este mai aproape în timp de primul iPhone decât de primul zbor al fraților Wright: 38 de ani față de 66.
- Începutul Imperiului Aztec este mai aproape în timp de anul convențional al Universității din Bologna decât de primul om pe Lună: 340 de ani față de 541.
- Dispariția ultimilor mamuți este mai aproape în timp de construirea Marii Piramide decât de viața Cleopatrei: cel mult 600 de ani față de cel puțin 1.931.
| Eveniment sau perioadă | Când | Pe ce se sprijină data |
|---|---|---|
| Sanctuarele de la Göbekli Tepe | 9600–8200 î.Hr. | dedus de istorici |
| Perioada Uruk târzie: primele tăblițe scrise | c. 3400–3100 î.Hr. | dedus de istorici |
| Ötzi, omul din gheață | 3350–3100 î.Hr. | dedus de istorici |
| Unificarea Egiptului | c. 3100 î.Hr. | dedus de istorici |
| Stonehenge: primul șanț circular | c. 3000 î.Hr. | dedus de istorici |
| Marea Piramidă a lui Keops | c. 2600–2480 î.Hr. | dedus de istorici |
| Stonehenge: ridicarea pietrelor mari | c. 2500 î.Hr. | dedus de istorici |
| Ultimii mamuți lânoși, pe insula Vranghel | c. 2000 î.Hr. | dedus de istorici |
| Domnia lui Hammurabi | c. 1792–1750 î.Hr. | dedus de istorici |
| Domnia lui Tutankhamon | c. 1336–1327 î.Hr. | dedus de istorici |
| Căderea Troiei, după tradiția greacă | 1184 î.Hr. | nu se știe sigur |
| Primele Jocuri Olimpice, după tradiție | 776 î.Hr. | nu se știe sigur |
| Întemeierea Romei, după tradiție | 753 î.Hr. | nu se știe sigur |
| Histria: data din cronica lui Eusebiu | 657 î.Hr. | nu se știe sigur |
| Histria: cea mai veche ceramică din zona sacră | 625–601 î.Hr. | dedus de istorici |
| Reformele lui Solon la Atena | 594 î.Hr. | a scris cineva mai târziu, la peste 260 de ani |
| Viața lui Confucius | 551–479 î.Hr. | a scris cineva mai târziu, la aproape 400 de ani |
| Începutul Republicii Romane, după tradiție | 509 î.Hr. | nu se știe sigur |
| Reformele lui Clistene: democrația ateniană | c. 508 î.Hr. | a scris cineva mai târziu, la vreo 80 de ani (Herodot) și la peste 170 (Constituția atenienilor) |
| Bătălia de la Maraton | 490 î.Hr. | a scris cineva, din vremea aceea |
| Termopile și Salamina | 480 î.Hr. | a scris cineva, din vremea aceea |
| Construirea Partenonului | 447–438 î.Hr. | s-a păstrat |
| Războiul peloponesiac | 431–404 î.Hr. | a scris cineva, din vremea aceea |
| Moartea lui Socrate | 399 î.Hr. | a scris cineva, din vremea aceea |
| Campaniile lui Alexandru cel Mare | 334–323 î.Hr. | a scris cineva mai târziu, la aproape 300 de ani (Diodor) și la vreo 450 (Arrian) |
| Domnia lui Ashoka în India | c. 274–232 î.Hr. | dedus de istorici |
| Războaiele punice | 264–146 î.Hr. | a scris cineva: sfârșitul, din vremea aceea; începutul, mai târziu, la peste 100 de ani |
| Unificarea Chinei sub Qin Shi Huangdi | 221 î.Hr. | a scris cineva mai târziu, la 130 de ani |
| Decretul de pe Piatra din Rosetta | 196 î.Hr. | s-a păstrat |
| Viața Cleopatrei a VII-a | 69–30 î.Hr. | a scris cineva mai târziu, la vreo 130–150 de ani |
| Domnia lui Burebista | c. 60–44 î.Hr. | dedus de istorici |
| Asasinarea lui Cezar | 44 î.Hr. | a scris cineva, din vremea aceea |
| Bătălia de la Actium | 31 î.Hr. | a scris cineva, din vremea aceea |
| Octavian devine Augustus | 27 î.Hr. | s-a păstrat |
| Ovidiu, exilat la Tomis | 8 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Erupția Vezuviului îngroapă Pompeiul | 79 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Inaugurarea Colosseumului | 80 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Războaiele dacice ale lui Traian | 101–106 | a scris cineva mai târziu, la vreo 100–120 de ani |
| Columna lui Traian | 113 | s-a păstrat |
| Edictul lui Caracalla: cetățenie pentru oamenii liberi | 212 | s-a păstrat |
| Perioada clasică a orașelor maya | c. 250–900 | dedus de istorici |
| Retragerea aureliană din Dacia | c. 271–275 | dedus de istorici |
| Edictul de la Milano | 313 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Conciliul de la Niceea | 325 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Constantinopol devine capitală | 330 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Împărțirea Imperiului Roman | 395 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Vizigoții lui Alaric jefuiesc Roma | 410 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Tezaurul de la Pietroasele, îngropat | c. 450 | dedus de istorici |
| Sfârșitul Imperiului Roman de Apus | 476 | a scris cineva: solia din 476, din vremea aceea; detronarea, mai târziu, la vreo 75 de ani |
| Domnia lui Iustinian | 527–565 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Construirea Sfintei Sofia | 532–537 | s-a păstrat |
| Dinastia Tang în China | 618–907 | a scris cineva: sfârșitul, din vremea aceea; începutul, mai târziu, la 327 de ani |
| Hegira: de la Mecca la Medina | 622 | a scris cineva mai târziu, la vreo 130–145 de ani (Ibn Ishaq), în forma lui Ibn Hisham, la vreo 200 |
| Califatul omeiad | 661–750 | a scris cineva mai târziu, la 165 de ani |
| Bătălia de la Poitiers | 732 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Califatul abbasid | 750–1258 | a scris cineva: începutul, mai târziu, la 165 de ani; sfârșitul, din vremea aceea |
| Întemeierea Bagdadului | 762 | a scris cineva mai târziu, la cel mult 136 de ani (al-Yaqubi) și la 153 (al-Tabari) |
| Încoronarea lui Carol cel Mare | 800 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Imperiul Khmer, cu capitala la Angkor | c. 802–1431 | dedus de istorici |
| Tratatul de la Verdun | 843 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Întemeierea abației de la Cluny | 910 | s-a păstrat |
| Otto I, încoronat împărat | 962 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Creștinarea Rusiei kievene | 988 | a scris cineva mai târziu, la vreo 125 de ani |
| Ștefan I, încoronat rege al Ungariei | 1000 | a scris cineva mai târziu, la vreo 100 de ani |
| Marea Schismă: reper convențional | 1054 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Bătălia de la Hastings | 1066 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Domesday Book | 1086 | s-a păstrat |
| Universitatea din Bologna: an convențional | 1088 | nu se știe sigur |
| Prima cruciadă | 1095–1099 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Oxford: primele dovezi de predare | c. 1096 | dedus de istorici |
| Marele Zimbabwe | c. 1100–1499 | dedus de istorici |
| Corul gotic de la Saint-Denis | 1140–1144 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Începe șantierul Notre-Dame din Paris | 1163 | nu se știe sigur |
| Cruciații jefuiesc Constantinopolul | 1204 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Ginghis-Han, ales mare han | 1206 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Cavalerii teutoni în Țara Bârsei | 1211–1225 | s-a păstrat |
| Magna Carta | 1215 | s-a păstrat |
| Bula de Aur a regelui Andrei al II-lea | 1222 | s-a păstrat |
| Andreanum: privilegiile sașilor | 1224 | s-a păstrat |
| Marea invazie mongolă în Europa | 1241–1242 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Diploma cavalerilor ioaniți | 1247 | s-a păstrat |
| Mongolii cuceresc Bagdadul | 1258 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Călătoria lui Marco Polo | 1271–1295 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Căderea Acrei: sfârșitul statelor cruciate | 1291 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Pelerinajul lui Mansa Musa la Mecca | 1324 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Întemeierea Tenochtitlanului | 1325 | nu se știe sigur |
| Bătălia de la Posada | 1330 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Războiul de 100 de ani | 1337–1453 | dedus de istorici |
| Moartea Neagră în Europa | 1347–1351 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Bula de Aur a împăratului Carol al IV-lea | 1356 | s-a păstrat |
| Bogdan I: Moldova, stat de sine stătător | 1359 | dedus de istorici |
| Dinastia Ming în China | 1368–1644 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Atlasul catalan | 1375 | s-a păstrat |
| Cele mai vechi statute de breaslă din Transilvania | 1376 | s-a păstrat |
| Bătălia de la Kosovo Polje | 1389 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Cruciada de la Nicopole | 1396 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Expedițiile amiralului Zheng He | 1405–1433 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Arderea pe rug a lui Jan Hus | 1415 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Tripla Alianță: începutul Imperiului Aztec | c. 1428 | a scris cineva mai târziu, la vreo 110–150 de ani |
| Machu Picchu, oraș incaș în Anzi | c. 1430 | dedus de istorici |
| Procesul Ioanei d’Arc | 1431 | s-a păstrat |
| Cruciada de la Varna | 1444 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Otomanii cuceresc Constantinopolul | 1453 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Biblia lui Gutenberg | c. 1455 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Iancu de Hunedoara apără Belgradul | 1456 | a scris cineva, din vremea aceea |
| A doua domnie a lui Vlad Țepeș | 1456–1462 | s-a păstrat |
| Domnia lui Ștefan cel Mare | 1457–1504 | s-a păstrat |
| Bătălia de la Vaslui | 1475 | s-a păstrat |
| Biserica mănăstirii Voroneț | 1488 | s-a păstrat |
| Columb ajunge în Caraibe | 1492 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Vasco da Gama ajunge în India | 1498 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Liturghierul lui Macarie, în Țara Românească | 1508 | s-a păstrat |
| Michelangelo pictează bolta Capelei Sixtine | 1508–1512 | s-a păstrat |
| Cele 95 de teze ale lui Luther | 1517 | s-a păstrat |
| Prima călătorie în jurul lumii | 1519–1522 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Cortés cucerește Tenochtitlanul | 1521 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung | 1521 | dedus de istorici |
| Bătălia de la Mohács | 1526 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Pizarro îl capturează pe Atahualpa | 1532 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Tiparnița lui Honterus la Brașov: primele cărți | 1539 | s-a păstrat |
| Transilvania, principat sub suzeranitate otomană | 1541 | dedus de istorici |
| Cartea lui Copernic despre mișcarea cerului | 1543 | s-a păstrat |
| Conciliul de la Trento | 1545–1563 | s-a păstrat |
| Pacea de la Augsburg | 1555 | s-a păstrat |
| Edictul de la Turda: libertate pentru predicatori și obști | 1568 | s-a păstrat |
| Bătălia de la Lepanto | 1571 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Noaptea Sfântului Bartolomeu | 1572 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Înfrângerea Invincibilei Armada | 1588 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Domnia lui Mihai Viteazul | 1593–1601 | s-a păstrat |
| Edictul de la Nantes | 1598 | s-a păstrat |
| Mihai Viteazul stăpânește cele trei țări | 1600 | s-a păstrat |
| Galilei privește cerul cu luneta | 1610 | s-a păstrat |
| Războiul de Treizeci de Ani | 1618–1648 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Construirea Taj Mahalului | c. 1631–1648 | s-a păstrat |
| Execuția regelui Carol I al Angliei | 1649 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Guvernarea personală a lui Ludovic al XIV-lea | 1661–1715 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Curtea Franței se mută la Versailles | 1682 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Domnia lui Petru I al Rusiei | 1682–1725 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Asediul otoman al Vienei | 1683 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Revocarea Edictului de la Nantes | 1685 | s-a păstrat |
| Newton publică Principia | 1687 | s-a păstrat |
| Biblia de la București | 1688 | s-a păstrat |
| Domnia lui Constantin Brâncoveanu | 1688–1714 | s-a păstrat |
| Declarația Drepturilor din Anglia | 1689 | s-a păstrat |
| Transilvania trece sub stăpânirea Habsburgilor | 1691 | s-a păstrat |
| Pacea de la Karlowitz | 1699 | s-a păstrat |
| Întemeierea Sankt-Petersburgului | 1703 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Bătălia de la Poltava | 1709 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Cantemir și Petru I, înfrânți de otomani la Prut | 1711 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Declarația de Independență a Statelor Unite | 1776 | s-a păstrat |
| Căderea Bastiliei | 1789 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Bătălia de la Waterloo | 1815 | a scris cineva, din vremea aceea |
| Cea mai veche fotografie păstrată | c. 1827 | s-a păstrat |
| Unirea Principatelor | 1859 | s-a păstrat |
| Brevetul telefonului | 1876 | s-a păstrat |
| Războiul de independență al României | 1877–1878 | s-a păstrat |
| Turnul Eiffel | 1889 | s-a păstrat |
| Primul zbor al fraților Wright | 1903 | s-a păstrat |
| Primul Război Mondial | 1914–1918 | s-a păstrat |
| Marea Unire | 1918 | s-a păstrat |
| Al Doilea Război Mondial | 1939–1945 | s-a păstrat |
| Sputnik, primul satelit artificial | 1957 | s-a păstrat |
| Iuri Gagarin, primul om în spațiu | 1961 | s-a păstrat |
| Primul om pe Lună | 1969 | s-a păstrat |
| Căderea Zidului Berlinului | 1989 | s-a păstrat |
| Revoluția din decembrie 1989 în România | 1989 | s-a păstrat |
| Primul iPhone | 2007 | s-a păstrat |
| România intră în Uniunea Europeană | 2007 | s-a păstrat |
Date și calcul. 168 de evenimente și perioade din lecțiile cărții, fiecare cu anul luat dintr-o enciclopedie, de la un muzeu sau dintr-o arhivă. Punctul este un an, banda o perioadă. Forma semnului arată pe ce se sprijină data: păstrată pe un document sau pe un obiect (58), scrisă de cineva (78: 61 din vremea aceea, 13 mai târziu, 4 parte atunci, parte mai târziu), socotită de cercetătorii de azi (24), tradițională sau legendară (8). Distanțele sunt calculate, fără anul zero; la perioade, de la capătul numit în propoziție.
Surse și credite. Anii: enciclopedia Treccani (Istituto della Enciclopedia Italiana), Den Store Danske (lex.dk), Store norske leksikon (snl.no), NASA, English Heritage, cIMeC – Institutul Național al Patrimoniului și alte pagini de muzee și arhive, citate la fiecare rând; niciun text nu este preluat din ele.
Patru epoci, trei hotareDe ce
Istoricii au împărțit trecutul în epoci, fiindcă o întindere atât de mare se învață mai ușor pe bucăți. Preistoria ține până la apariția scrisului, între 3400 și 3100 î.Hr., în Mesopotamia. Antichitatea ține de acolo până în 476, anul detronării lui Romulus Augustulus. Evul Mediu ține din 476 până în 1453, anul căderii Constantinopolului, sau până în 1492, anul în care Columb ajunge în America. De acolo începe Epoca modernă, după care cărțile mai numără una, Epoca contemporană.
Hotarele sunt convenții, alese mai târziu de învățați. Evul Mediu a fost socotit o perioadă aparte abia de umaniștii italieni din secolul al XIV-lea. Oamenii din 476 nu au aflat că se încheie Antichitatea. Împărțirea a fost făcută pentru Europa și pentru Mediterana; trecutul Chinei sau al Americii se împarte după alte repere. Epocile sunt o împărțire făcută de învățați; numele „Evul Mediu” vine de la umaniștii italieni, la peste 800 de ani după 476.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Prefața tabelului de Paște (scrisoarea către episcopul Petronius)
Sfântul Chiril și-a început primul ciclu din anul 153 al lui Dioclețian și l-a încheiat pe ultimul în anul 247. Noi, pornind de la anul 248 al aceluiași tiran, mai degrabă decât principe, n-am vrut să legăm de ciclurile noastre amintirea unui nelegiuit și prigonitor. Am ales mai degrabă să însemnăm șirul anilor de la întruparea Domnului nostru Isus Hristos, pentru ca începutul nădejdii noastre să ne fie mai bine cunoscut (…).
Ce poate dovedi Dovedește că în 525 un învățat de la Roma a hotărât să numere anii de la nașterea lui Isus Hristos și spune de ce: nu voia ca anii să poarte numele lui Dioclețian, împăratul care îi prigonise pe creștini.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că anul nașterii a fost socotit corect și nici că lumea a început atunci să numere la fel: răspândirea a durat secole. Despre Dioclețian vorbește un creștin, cu vorbele unui creștin.
Cerințe
Precizați secolul în care a fost scrisă sursa A. (2 puncte)
Numiți împăratul precizat în sursa A. (2 puncte)
Menționați, din sursa A, două informații referitoare la felul în care se numărau anii. (6 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la alegerea anului de pornire într-un calendar și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)
Așezare în timp
De la asasinarea lui Cezar la anul 476, pe o axă
Datele, trecute în secole
Asasinarea lui Cezar, 44 î.Hr.: secolul I î.Hr. Moartea lui Augustus, anul 14: secolul I d.Hr. Inaugurarea Columnei lui Traian, anul 113: secolul al II-lea. Detronarea lui Romulus Augustulus, anul 476: secolul al V-lea.
Ordinea
Anul dinainte de Hristos vine primul: 44 î.Hr., apoi 14, 113 și 476.
Scara
Axa merge de la 500 î.Hr. la 500 d.Hr., adică zece secole. Cu un centimetru pentru un secol, are 10 cm. Locul unde se întâlnesc 1 î.Hr. și 1 d.Hr. se marchează cu o liniuță, fără zero.
Puncte și benzi
Cele patru fapte sunt puncte, ca și bătălia de la Maraton (490 î.Hr.). Domnia lui Augustus, din 27 î.Hr. până în anul 14, este o bandă: ține 40 de ani.
O durată calculată
De la asasinarea lui Cezar până la moartea lui Augustus: 44 + 14 − 1 = 57 de ani. Scazi unu fiindcă anul zero nu există. Răspuns de scris la test: „Între anul 44 î.Hr. și anul 14 d.Hr. au trecut 57 de ani.”
Dobrogea și Roma
Un călugăr „scit” alege anul 1
Omul care a ales anul de pornire se numea Dionisie și își spunea singur „cel Mic” (Exiguus), din smerenie. Prietenul său Cassiodor scrie că era „scit de neam, dar cu totul roman în purtări” și că știa la fel de bine greaca și latina. Istoricii leagă cuvântul „scit” de Scythia Minor, provincia romană dintre Dunăre și Marea Neagră, adică Dobrogea de azi. Locul nașterii lui nu este numit de niciun izvor.
Dionisie a trăit mult timp la Roma. Acolo a tradus din greacă în latină hotărârile unor sinoade din Răsărit și a strâns într-o carte 38 de scrisori ale papilor dintre 384 și 498. Nici anul morții lui nu este sigur: unele enciclopedii dau 526, altele spun „înainte de 544”.
Pe scurt
- Anii se numără de la nașterea lui Isus Hristos, așa cum a socotit-o în 525 călugărul Dionisie cel Mic: înainte de Hristos (î.Hr.) și după Hristos (d.Hr.).
- Anul zero nu există: după 1 î.Hr. urmează 1 d.Hr., iar înainte de Hristos anul cu număr mai mare este mai vechi.
- Un deceniu are 10 ani, un secol 100, un mileniu 1.000; secolul se află adăugând unu la numărul sutelor (476 este în secolul al V-lea), iar anii terminați în 00 încheie secolul (1500 este în secolul al XV-lea).
- O dată poate fi exactă (29 mai 1453), tradițională (753 î.Hr., întemeierea Romei) sau un interval (Marea Piramidă, între 2600 și 2480 î.Hr.).
- Primele patru epoci sunt Preistoria, Antichitatea, Evul Mediu și Epoca modernă, despărțite prin convenție de apariția scrisului (3400–3100 î.Hr.), de anul 476 și de anul 1453 sau 1492; după ele vine Epoca contemporană.
- O durată care trece peste Hristos se calculează adunând cei doi ani și scăzând unu: de la 44 î.Hr. la 14 d.Hr. sunt 57 de ani.
Greșeli frecvente
GreșitAnul 476 este în secolul al IV-lea, fiindcă începe cu 4.
CorectSecolul I a ținut din anul 1 până în anul 100, așa că anii 401–500 formează secolul al V-lea. La numărul sutelor adaugi unu: 4 + 1 = 5.
Greșit490 î.Hr. este după 480 î.Hr., fiindcă 490 este mai mare.
CorectÎnainte de Hristos anii se numără înapoi: 490 î.Hr. este cu zece ani mai vechi decât 480 î.Hr. Maraton vine înaintea Salaminei.
GreșitDe la 44 î.Hr. la 14 d.Hr. sunt 58 de ani.
CorectSunt 57 de ani: 44 + 14 − 1. Anul zero nu există, așa că de la 1 î.Hr. la 1 d.Hr. trece un singur an.
Verifică-te
Opt întrebări. La cele șapte care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
În ce secol este anul 1453, anul căderii Constantinopolului?
Răspuns
b) În secolul al XV-lea. 1453 are 14 sute și nu se termină în 00, deci adaugi unu: secolul al XV-lea. Secolul al XIV-lea cuprinde anii 1301–1400.
Care dintre acești ani este cel mai vechi?
Răspuns
c) 753 î.Hr. Înainte de Hristos, numărul mai mare arată un an mai vechi: 753 î.Hr. este înaintea lui 490 î.Hr., care este înaintea lui 44 î.Hr.
Ce ani cuprinde a doua jumătate a secolului al V-lea î.Hr.?
Răspuns
b) 450–401 î.Hr. Secolul al V-lea î.Hr. curge de la 500 î.Hr. la 401 î.Hr. Prima jumătate este 500–451, a doua 450–401. Anii 599–550 î.Hr. sunt în secolul al VI-lea î.Hr.
Noi, pornind de la anul 248 al aceluiași tiran, mai degrabă decât principe, n-am vrut să legăm de ciclurile noastre amintirea unui nelegiuit și prigonitor. Am ales mai degrabă să însemnăm șirul anilor de la întruparea Domnului nostru Isus Hristos.
Ce schimbă autorul în felul de a număra anii?
Răspuns
b) Înlocuiește anii lui Dioclețian cu anii numărați de la nașterea lui Isus Hristos. Autorul spune că nu vrea să păstreze în tabel amintirea lui Dioclețian și că numără de la „întruparea Domnului”. Despre anul zero sau despre începutul anului nu spune nimic.
Așază faptele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Întemeierea Romei, după tradiție (753 î.Hr.)
- Bătălia de la Maraton (490 î.Hr.)
- Asasinarea lui Cezar (44 î.Hr.)
- Moartea lui Augustus (14 d.Hr.)
- Romulus Augustulus este detronat de Odoacru (476 d.Hr.)
- Otomanii cuceresc Constantinopolul (1453 d.Hr.)
Întâi anii dinainte de Hristos, de la numărul cel mai mare la cel mai mic (753, 490, 44), apoi anii de după Hristos, în ordine crescătoare (14, 476, 1453).
Ce fel de dată este fiecare?
Răspuns
Dată exactă: 29 mai 1453, căderea Constantinopolului; 20 iulie 1969, primii oameni pe Lună.
Dată tradițională: 753 î.Hr., întemeierea Romei.
Interval: 2600–2480 î.Hr., Marea Piramidă; 3400–3100 î.Hr., apariția scrisului.
Ziua din 1453 și cea din 1969 au fost notate de oameni care au trăit atunci. Anul 753 î.Hr. vine dintr-o tradiție scrisă după secole. Piramida și primele tăblițe scrise sunt datate de istorici printr-o estimare.
Cleopatra a murit în anul 30 î.Hr. Câți ani au trecut de atunci până în 1969, anul în care primii oameni au ajuns pe Lună?
aniRăspuns
1.998 de ani. Aduni cei doi ani și scazi unu, fiindcă anul zero nu există: 30 + 1969 − 1 = 1.998 de ani.
Explică, în trei-patru propoziții, de ce anul 476 este un hotar ales de istorici și nu o schimbare pe care oamenii de atunci au simțit-o într-o zi.
Un răspuns bun
În 476, Odoacru l-a detronat pe Romulus Augustulus, ultimul împărat roman din Apus. Viața oamenilor nu s-a schimbat de la o zi la alta, iar în Răsărit a rămas un împărat roman, la Constantinopol. Istoricii au ales mai târziu acest an ca hotar între Antichitate și Evul Mediu, ca să poată împărți trecutul în epoci. Evul Mediu a fost socotit o perioadă aparte abia de umaniștii din secolul al XIV-lea.
Hotarele dintre epoci sunt convenții făcute mai târziu; un răspuns bun desparte faptul din 476 de eticheta pusă peste el.
Termeni
- cronologie
- Așezarea faptelor în ordinea în care s-au petrecut; și știința care stabilește datele.
- î.Hr.
- Înainte de Hristos: anii dinaintea anului 1, numărați înapoi (490 î.Hr. este mai vechi decât 480 î.Hr.).
- d.Hr.
- După Hristos: anii de la anul 1 încoace. Se scrie numai unde anul s-ar putea confunda cu unul dinainte de Hristos.
- deceniu
- Zece ani la rând.
- secol
- O sută de ani. Secolul I d.Hr. cuprinde anii 1–100; secolele se scriu cu numerale romane.
- mileniu
- O mie de ani. Mileniul al III-lea î.Hr. cuprinde anii 3000–2001 î.Hr.
- dată tradițională
- An transmis de o tradiție scrisă mult după fapt, fără un document din vremea faptului (753 î.Hr., întemeierea Romei).
- Epoca modernă
- Epoca de după Evul Mediu; începutul ei este pus, prin convenție, în 1453 sau în 1492.
Surse și legătura cu programa
- Dionysius Exiguus, De paschate (Liber de paschate), în Migne, Patrologia Latina, vol. 67, Paris, 1848 – text la Wikisource, după Corpus Corporum (Universitatea din Zürich) – sursa A (prefața către Petronius); anii lui Dioclețian 153, 247, 248; anul 525 numit în Argumentum I și II
- NASA, Eclipse Web Site: Year Dating Conventions – lipsa anului zero; zero necunoscut în Europa secolului al VI-lea; numărătoarea astronomilor; nașterea cu patru ani mai devreme
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Dionigi il Piccolo – călugăr născut în „Scizia”, trăit la Roma, mort în 526; anul 753 al Romei; colecția de canoane și cele 38 de scrisori papale din 384–498
- Catholic Encyclopedia (1909), articolul Dionysius Exiguus – numele „Exiguus” din smerenie; mort înainte de 544; răspândirea erei în Italia, Spania, Anglia și la cancelaria papală
- J. J. O’Donnell, Cassiodorus (1979), cap. 1, nota 23 – Georgetown University – Cassiodor, Institutiones I, 23: „Dionisius monachus, Scytha natione sed moribus omnino Romanus”
- Treccani, Enciclopedia dei ragazzi, articolul Cleopatra – Cleopatra, născută pe la 69 î.Hr., moartă în 30 î.Hr.
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Cheope – Keops, faraon din dinastia a IV-a, căruia i se datorează cea mai mare piramidă de la Giza
- NASA, Apollo 11 – 20 iulie 1969, primii oameni pe Lună
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Romolo Augustolo – împărat în Apus (475–476), făcut împărat de tatăl său, Orestes, și detronat de Odoacru
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Medioevo – Evul Mediu între 476 și 1492; perioadă definită de umaniștii italieni din secolul al XIV-lea
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Roma – întemeierea Romei pusă de tradiția romană în 754 sau 753 î.Hr.
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Egira – Hegira, septembrie 622, începutul erei musulmane
- Lex – Danmarks Nationalleksikon, articolul Augustus – asasinarea lui Cezar în 44 î.Hr.; Augustus, împărat din 27 î.Hr., mort la 19 august 14
- Însemnare pe manuscrisul grecesc Add. 34060 (Londra), trad. W. L. North după A. Pertusi, Testi inediti e poco noti sulla caduta di Costantinopoli, Bologna, 1983 – Carleton College – 29 mai 1453, ziua căderii Constantinopolului, notată în Creta la 29 iunie 1453
- Treccani, Enciclopedia on line, articolele Maratona și Salamina – bătălia de la Maraton, 490 î.Hr. (Salamina, 480 î.Hr.: treccani.it/enciclopedia/salamina/)
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Piramide – piramidele de la Giza, la puțin timp după începutul dinastiei a IV-a (secolul al XXVII-lea î.Hr.)
- Lex – Danmarks Nationalleksikon, articolul Uruk – primele tăblițe scrise, la Uruk, în perioada 3400–3100 î.Hr.
- R. B. Ulrich, Trajan’s Column in Rome: Basic Statistics – inaugurarea Columnei lui Traian, 12 mai 113
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Giulio Nepote – Iulius Nepos, alungat din Italia în 475, și-a păstrat titlul de împărat în Dalmația până la moarte, în 480, fără să se mai întoarcă în Italia
Din programă: TC 1.1 „Timp, spațiu istoric, concepte”; SS 1.1 „Timp, spațiu istoric, concepte”; FIL 1.1 „Timp, spațiu istoric, concepte”. Competențe specifice urmărite: 1.1.