Istorie IX

Capitolul 1 · Laboratorul istorieiLecția 1.2TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău

Timp, spațiu istoric, concepte

De ce s-a întâmplat? Eveniment, proces, cauză, punct de vedere

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
101–113 d.Hr. · Antichitate

Cum explici un fapt din trecut când îl povestește numai învingătorul?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 1

În același timp, în altă parte
  • China. În anul 105, Cai Lun, un înalt slujbaș de la curtea împăratului, pune la punct un fel de a face hârtie din fibre de scoarță și din cârpe. sursa
  • Arabia. Cam în anul în care Dacia devine provincie, guvernatorul roman al Siriei supune ținutul din jurul orașului Petra, care intră și el în imperiu. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

Împăratul Traian a scris el însuși o carte despre războaiele sale cu dacii. Cât s-a păstrat din ea?

Vezi răspunsul

O singură propoziție: „inde Berzobim, deinde Aizi processimus”, adică „de acolo am înaintat la Berzobis, apoi la Aizis”. A păstrat-o gramaticul Priscian, care o dă ca exemplu într-o lecție de limbă latină. Restul cărții s-a pierdut. La Ostia s-a găsit în 1932 altceva: un fragment de calendar din care se cunoaște ziua inaugurării Columnei, 12 mai 113.

La Roma, în Forul lui Traian, stă în picioare din anul 113 o coloană de marmură înaltă de aproape 30 de metri. Pe ea urcă în spirală o bandă sculptată lungă de vreo 200 de metri, cu circa 2.500 de figuri: războaiele împăratului Traian cu dacii, din 101–102 și 105–106. Tot ce se vede acolo a fost comandat de învingător.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Eveniment, proces și locul lorCe s-a întâmplat

Un eveniment se petrece într-un timp scurt și are o dată: bătălia de la Maraton, în 490 î.Hr.; inaugurarea Columnei lui Traian, la 12 mai 113. Un proces istoric este o schimbare care ține zeci sau sute de ani și nu are o zi anume. După ce Dacia a ajuns provincie romană, în 106, Traian a întemeiat acolo orașe, iar locuitorii au deprins cu timpul latina, legile și moneda Romei. Procesul se numește romanizare și s-a petrecut în toate provinciile imperiului. Pe o axă a timpului, evenimentul este un punct, iar procesul o bandă. Romanizarea se deduce din inscripțiile latine și din săpăturile din provincie; orașele lui Traian le pomenește Cassius Dio, pe la 200–222.

Spațiul istoric este locul unde se petrece faptul: războaiele din 101–106 s-au purtat mai ales la nord de Dunăre, pe pământul dacilor. Spațiul de civilizație, numit și spațiu cultural, este întinderea pe care oamenii au același fel de a trăi, de a scrie și de a construi: lumea greacă, lumea romană, mai târziu lumea islamică. Odată cucerită, Dacia a intrat în lumea romană.

Imaginea capitolului, „Măsoară distanța în timp”, aici ca instrument: linia timpului cu evenimentele și perioadele din carte; trei dintre ele, alese, cu distanțele în ani dintre ele.

O linie a timpului cu puncte și benzi, mai dese spre dreapta; trei semne sunt încercuite pe linie, iar deasupra lor două arce măsoară distanțele
Aceleași date, ca tabel
  • Cleopatra a trăit mai aproape în timp de primul om pe Lună decât de construirea Marii Piramide: cel mult 2.037 de ani față de cel puțin 2.411.
  • Columna lui Traian este mai aproape în timp de primul om pe Lună decât de construirea Marii Piramide: 1.856 de ani față de cel puțin 2.592.
  • Cucerirea Constantinopolului de către otomani este mai aproape în timp de primul om pe Lună decât de sfârșitul Imperiului Roman de Apus: 516 ani față de 977.
  • Primul om pe Lună este mai aproape în timp de primul iPhone decât de primul zbor al fraților Wright: 38 de ani față de 66.
  • Începutul Imperiului Aztec este mai aproape în timp de anul convențional al Universității din Bologna decât de primul om pe Lună: 340 de ani față de 541.
  • Dispariția ultimilor mamuți este mai aproape în timp de construirea Marii Piramide decât de viața Cleopatrei: cel mult 600 de ani față de cel puțin 1.931.
Cele 168 de evenimente și perioade de pe linie, de la cel mai vechi, și pe ce se sprijină data fiecăruia
Eveniment sau perioadăCândPe ce se sprijină data
Sanctuarele de la Göbekli Tepe9600–8200 î.Hr.dedus de istorici
Perioada Uruk târzie: primele tăblițe scrisec. 3400–3100 î.Hr.dedus de istorici
Ötzi, omul din gheață3350–3100 î.Hr.dedus de istorici
Unificarea Egiptuluic. 3100 î.Hr.dedus de istorici
Stonehenge: primul șanț circularc. 3000 î.Hr.dedus de istorici
Marea Piramidă a lui Keopsc. 2600–2480 î.Hr.dedus de istorici
Stonehenge: ridicarea pietrelor maric. 2500 î.Hr.dedus de istorici
Ultimii mamuți lânoși, pe insula Vranghelc. 2000 î.Hr.dedus de istorici
Domnia lui Hammurabic. 1792–1750 î.Hr.dedus de istorici
Domnia lui Tutankhamonc. 1336–1327 î.Hr.dedus de istorici
Căderea Troiei, după tradiția greacă1184 î.Hr.nu se știe sigur
Primele Jocuri Olimpice, după tradiție776 î.Hr.nu se știe sigur
Întemeierea Romei, după tradiție753 î.Hr.nu se știe sigur
Histria: data din cronica lui Eusebiu657 î.Hr.nu se știe sigur
Histria: cea mai veche ceramică din zona sacră625–601 î.Hr.dedus de istorici
Reformele lui Solon la Atena594 î.Hr.a scris cineva mai târziu, la peste 260 de ani
Viața lui Confucius551–479 î.Hr.a scris cineva mai târziu, la aproape 400 de ani
Începutul Republicii Romane, după tradiție509 î.Hr.nu se știe sigur
Reformele lui Clistene: democrația atenianăc. 508 î.Hr.a scris cineva mai târziu, la vreo 80 de ani (Herodot) și la peste 170 (Constituția atenienilor)
Bătălia de la Maraton490 î.Hr.a scris cineva, din vremea aceea
Termopile și Salamina480 î.Hr.a scris cineva, din vremea aceea
Construirea Partenonului447–438 î.Hr.s-a păstrat
Războiul peloponesiac431–404 î.Hr.a scris cineva, din vremea aceea
Moartea lui Socrate399 î.Hr.a scris cineva, din vremea aceea
Campaniile lui Alexandru cel Mare334–323 î.Hr.a scris cineva mai târziu, la aproape 300 de ani (Diodor) și la vreo 450 (Arrian)
Domnia lui Ashoka în Indiac. 274–232 î.Hr.dedus de istorici
Războaiele punice264–146 î.Hr.a scris cineva: sfârșitul, din vremea aceea; începutul, mai târziu, la peste 100 de ani
Unificarea Chinei sub Qin Shi Huangdi221 î.Hr.a scris cineva mai târziu, la 130 de ani
Decretul de pe Piatra din Rosetta196 î.Hr.s-a păstrat
Viața Cleopatrei a VII-a69–30 î.Hr.a scris cineva mai târziu, la vreo 130–150 de ani
Domnia lui Burebistac. 60–44 î.Hr.dedus de istorici
Asasinarea lui Cezar44 î.Hr.a scris cineva, din vremea aceea
Bătălia de la Actium31 î.Hr.a scris cineva, din vremea aceea
Octavian devine Augustus27 î.Hr.s-a păstrat
Ovidiu, exilat la Tomis8a scris cineva, din vremea aceea
Erupția Vezuviului îngroapă Pompeiul79a scris cineva, din vremea aceea
Inaugurarea Colosseumului80a scris cineva, din vremea aceea
Războaiele dacice ale lui Traian101–106a scris cineva mai târziu, la vreo 100–120 de ani
Columna lui Traian113s-a păstrat
Edictul lui Caracalla: cetățenie pentru oamenii liberi212s-a păstrat
Perioada clasică a orașelor mayac. 250–900dedus de istorici
Retragerea aureliană din Daciac. 271–275dedus de istorici
Edictul de la Milano313a scris cineva, din vremea aceea
Conciliul de la Niceea325a scris cineva, din vremea aceea
Constantinopol devine capitală330a scris cineva, din vremea aceea
Împărțirea Imperiului Roman395a scris cineva, din vremea aceea
Vizigoții lui Alaric jefuiesc Roma410a scris cineva, din vremea aceea
Tezaurul de la Pietroasele, îngropatc. 450dedus de istorici
Sfârșitul Imperiului Roman de Apus476a scris cineva: solia din 476, din vremea aceea; detronarea, mai târziu, la vreo 75 de ani
Domnia lui Iustinian527–565a scris cineva, din vremea aceea
Construirea Sfintei Sofia532–537s-a păstrat
Dinastia Tang în China618–907a scris cineva: sfârșitul, din vremea aceea; începutul, mai târziu, la 327 de ani
Hegira: de la Mecca la Medina622a scris cineva mai târziu, la vreo 130–145 de ani (Ibn Ishaq), în forma lui Ibn Hisham, la vreo 200
Califatul omeiad661–750a scris cineva mai târziu, la 165 de ani
Bătălia de la Poitiers732a scris cineva, din vremea aceea
Califatul abbasid750–1258a scris cineva: începutul, mai târziu, la 165 de ani; sfârșitul, din vremea aceea
Întemeierea Bagdadului762a scris cineva mai târziu, la cel mult 136 de ani (al-Yaqubi) și la 153 (al-Tabari)
Încoronarea lui Carol cel Mare800a scris cineva, din vremea aceea
Imperiul Khmer, cu capitala la Angkorc. 802–1431dedus de istorici
Tratatul de la Verdun843a scris cineva, din vremea aceea
Întemeierea abației de la Cluny910s-a păstrat
Otto I, încoronat împărat962a scris cineva, din vremea aceea
Creștinarea Rusiei kievene988a scris cineva mai târziu, la vreo 125 de ani
Ștefan I, încoronat rege al Ungariei1000a scris cineva mai târziu, la vreo 100 de ani
Marea Schismă: reper convențional1054a scris cineva, din vremea aceea
Bătălia de la Hastings1066a scris cineva, din vremea aceea
Domesday Book1086s-a păstrat
Universitatea din Bologna: an convențional1088nu se știe sigur
Prima cruciadă1095–1099a scris cineva, din vremea aceea
Oxford: primele dovezi de predarec. 1096dedus de istorici
Marele Zimbabwec. 1100–1499dedus de istorici
Corul gotic de la Saint-Denis1140–1144a scris cineva, din vremea aceea
Începe șantierul Notre-Dame din Paris1163nu se știe sigur
Cruciații jefuiesc Constantinopolul1204a scris cineva, din vremea aceea
Ginghis-Han, ales mare han1206a scris cineva, din vremea aceea
Cavalerii teutoni în Țara Bârsei1211–1225s-a păstrat
Magna Carta1215s-a păstrat
Bula de Aur a regelui Andrei al II-lea1222s-a păstrat
Andreanum: privilegiile sașilor1224s-a păstrat
Marea invazie mongolă în Europa1241–1242a scris cineva, din vremea aceea
Diploma cavalerilor ioaniți1247s-a păstrat
Mongolii cuceresc Bagdadul1258a scris cineva, din vremea aceea
Călătoria lui Marco Polo1271–1295a scris cineva, din vremea aceea
Căderea Acrei: sfârșitul statelor cruciate1291a scris cineva, din vremea aceea
Pelerinajul lui Mansa Musa la Mecca1324a scris cineva, din vremea aceea
Întemeierea Tenochtitlanului1325nu se știe sigur
Bătălia de la Posada1330a scris cineva, din vremea aceea
Războiul de 100 de ani1337–1453dedus de istorici
Moartea Neagră în Europa1347–1351a scris cineva, din vremea aceea
Bula de Aur a împăratului Carol al IV-lea1356s-a păstrat
Bogdan I: Moldova, stat de sine stătător1359dedus de istorici
Dinastia Ming în China1368–1644a scris cineva, din vremea aceea
Atlasul catalan1375s-a păstrat
Cele mai vechi statute de breaslă din Transilvania1376s-a păstrat
Bătălia de la Kosovo Polje1389a scris cineva, din vremea aceea
Cruciada de la Nicopole1396a scris cineva, din vremea aceea
Expedițiile amiralului Zheng He1405–1433a scris cineva, din vremea aceea
Arderea pe rug a lui Jan Hus1415a scris cineva, din vremea aceea
Tripla Alianță: începutul Imperiului Aztecc. 1428a scris cineva mai târziu, la vreo 110–150 de ani
Machu Picchu, oraș incaș în Anzic. 1430dedus de istorici
Procesul Ioanei d’Arc1431s-a păstrat
Cruciada de la Varna1444a scris cineva, din vremea aceea
Otomanii cuceresc Constantinopolul1453a scris cineva, din vremea aceea
Biblia lui Gutenbergc. 1455a scris cineva, din vremea aceea
Iancu de Hunedoara apără Belgradul1456a scris cineva, din vremea aceea
A doua domnie a lui Vlad Țepeș1456–1462s-a păstrat
Domnia lui Ștefan cel Mare1457–1504s-a păstrat
Bătălia de la Vaslui1475s-a păstrat
Biserica mănăstirii Voroneț1488s-a păstrat
Columb ajunge în Caraibe1492a scris cineva, din vremea aceea
Vasco da Gama ajunge în India1498a scris cineva, din vremea aceea
Liturghierul lui Macarie, în Țara Românească1508s-a păstrat
Michelangelo pictează bolta Capelei Sixtine1508–1512s-a păstrat
Cele 95 de teze ale lui Luther1517s-a păstrat
Prima călătorie în jurul lumii1519–1522a scris cineva, din vremea aceea
Cortés cucerește Tenochtitlanul1521a scris cineva, din vremea aceea
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung1521dedus de istorici
Bătălia de la Mohács1526a scris cineva, din vremea aceea
Pizarro îl capturează pe Atahualpa1532a scris cineva, din vremea aceea
Tiparnița lui Honterus la Brașov: primele cărți1539s-a păstrat
Transilvania, principat sub suzeranitate otomană1541dedus de istorici
Cartea lui Copernic despre mișcarea cerului1543s-a păstrat
Conciliul de la Trento1545–1563s-a păstrat
Pacea de la Augsburg1555s-a păstrat
Edictul de la Turda: libertate pentru predicatori și obști1568s-a păstrat
Bătălia de la Lepanto1571a scris cineva, din vremea aceea
Noaptea Sfântului Bartolomeu1572a scris cineva, din vremea aceea
Înfrângerea Invincibilei Armada1588a scris cineva, din vremea aceea
Domnia lui Mihai Viteazul1593–1601s-a păstrat
Edictul de la Nantes1598s-a păstrat
Mihai Viteazul stăpânește cele trei țări1600s-a păstrat
Galilei privește cerul cu luneta1610s-a păstrat
Războiul de Treizeci de Ani1618–1648a scris cineva, din vremea aceea
Construirea Taj Mahaluluic. 1631–1648s-a păstrat
Execuția regelui Carol I al Angliei1649a scris cineva, din vremea aceea
Guvernarea personală a lui Ludovic al XIV-lea1661–1715a scris cineva, din vremea aceea
Curtea Franței se mută la Versailles1682a scris cineva, din vremea aceea
Domnia lui Petru I al Rusiei1682–1725a scris cineva, din vremea aceea
Asediul otoman al Vienei1683a scris cineva, din vremea aceea
Revocarea Edictului de la Nantes1685s-a păstrat
Newton publică Principia1687s-a păstrat
Biblia de la București1688s-a păstrat
Domnia lui Constantin Brâncoveanu1688–1714s-a păstrat
Declarația Drepturilor din Anglia1689s-a păstrat
Transilvania trece sub stăpânirea Habsburgilor1691s-a păstrat
Pacea de la Karlowitz1699s-a păstrat
Întemeierea Sankt-Petersburgului1703a scris cineva, din vremea aceea
Bătălia de la Poltava1709a scris cineva, din vremea aceea
Cantemir și Petru I, înfrânți de otomani la Prut1711a scris cineva, din vremea aceea
Declarația de Independență a Statelor Unite1776s-a păstrat
Căderea Bastiliei1789a scris cineva, din vremea aceea
Bătălia de la Waterloo1815a scris cineva, din vremea aceea
Cea mai veche fotografie păstratăc. 1827s-a păstrat
Unirea Principatelor1859s-a păstrat
Brevetul telefonului1876s-a păstrat
Războiul de independență al României1877–1878s-a păstrat
Turnul Eiffel1889s-a păstrat
Primul zbor al fraților Wright1903s-a păstrat
Primul Război Mondial1914–1918s-a păstrat
Marea Unire1918s-a păstrat
Al Doilea Război Mondial1939–1945s-a păstrat
Sputnik, primul satelit artificial1957s-a păstrat
Iuri Gagarin, primul om în spațiu1961s-a păstrat
Primul om pe Lună1969s-a păstrat
Căderea Zidului Berlinului1989s-a păstrat
Revoluția din decembrie 1989 în România1989s-a păstrat
Primul iPhone2007s-a păstrat
România intră în Uniunea Europeană2007s-a păstrat

Bara dovezilor

Date și calcul. 168 de evenimente și perioade din lecțiile cărții, fiecare cu anul luat dintr-o enciclopedie, de la un muzeu sau dintr-o arhivă. Punctul este un an, banda o perioadă. Forma semnului arată pe ce se sprijină data: păstrată pe un document sau pe un obiect (58), scrisă de cineva (78: 61 din vremea aceea, 13 mai târziu, 4 parte atunci, parte mai târziu), socotită de cercetătorii de azi (24), tradițională sau legendară (8). Distanțele sunt calculate, fără anul zero; la perioade, de la capătul numit în propoziție.

Surse și credite. Anii: enciclopedia Treccani (Istituto della Enciclopedia Italiana), Den Store Danske (lex.dk), Store norske leksikon (snl.no), NASA, English Heritage, cIMeC – Institutul Național al Patrimoniului și alte pagini de muzee și arhive, citate la fiecare rând; niciun text nu este preluat din ele.

Cauză, pretext, urmareDe ce

O cauză este ceea ce face ca un fapt să se petreacă. O urmare, numită și consecință, este ceea ce decurge din el. Pentru războiul din 101, Cassius Dio dă o cauză de durată: după pacea încheiată de împăratul Domițian, Roma îi plătea lui Decebal bani în fiecare an și îi dăduse meșteri, iar puterea dacilor creștea. Cauza imediată: noul împărat, Traian, nu a mai răbdat plata și a pornit cu armata. Urmarea apropiată: înfrângerea dacilor, moartea lui Decebal și provincia Dacia, în 106. Urmarea îndepărtată: romanizarea. Cassius Dio, senator roman, scrie pe la 200–222, la vreo 100–120 de ani după război; textul a ajuns până azi într-un rezumat din secolul XI.

Un pretext este un motiv spus cu voce tare, care ascunde motivul adevărat. Înaintea celui de-al doilea război, Senatul l-a declarat pe Decebal dușman: lui Traian i se raportase că regele strânge arme, primește dezertori și reface cetăți. Dacă învinuirile erau întemeiate sau erau un pretext nu se mai poate hotărî, fiindcă s-a păstrat numai ce au spus romanii. Singura relatare este a lui Cassius Dio (cartea 68, capitolul 10). Nu se cunoaște niciun text scris de daci.

Ce vine după un fapt nu vine neapărat din cauza lui. În primăvara anului 1066, pe cerul Angliei s-a văzut o cometă. La 14 octombrie 1066, regele Harold al Angliei a fost învins la Hastings de ducele Wilhelm al Normandiei. Cometa a venit înaintea bătăliei, dar bătălia a avut altă cauză: lupta pentru tronul Angliei. Cometa Halley este brodată pe Tapiseria de la Bayeux, o broderie de 70 m din secolul al XI-lea, a muzeului din Bayeux (Normandia).

Lanț de cauze, de sus în jos. Cauza de durată: Roma îi plătește bani lui Decebal în fiecare an. Cauza imediată: Traian nu mai rabdă plata. De aceea, faptul: în 101, Traian pornește războiul cu dacii. Astfel încât, urmarea apropiată: în 106, Dacia ajunge provincie romană. Ceea ce a dus la urmarea îndepărtată: romanizarea provinciei. Lanț de cauze, de sus în jos. Cauza de durată: Roma îi plătește bani lui Decebal în fiecare an. Cauza imediată: Traian nu mai rabdă plata. De aceea, faptul: în 101, Traian pornește războiul cu dacii. Astfel încât, urmarea apropiată: în 106, Dacia ajunge provincie romană. Ceea ce a dus la urmarea îndepărtată: romanizarea provinciei. cauză de durată Roma îi plătește bani lui Decebal cauză imediată Traian nu mai rabdă plata de aceea faptul, 101 Traian pornește războiul cu dacii astfel încât urmare apropiată, 106 Dacia ajunge provincie romană ceea ce a dus la urmare îndepărtată Romanizarea provinciei un proces: fără o zi anume
Figura 1Citește lanțul de sus în jos, cu vorbele de legătură de pe săgeți: așa se scrie o relație cauză–efect. Cauzele sunt cele date de Cassius Dio, senator roman, la vreo sută de ani după război.

Fapt, opinie, punct de vedereDe unde știm

Un fapt se poate verifica din urme: Columna există, iar inscripția de pe soclu spune că a fost ridicată de Senatul și poporul roman pentru Traian. O opinie este judecata cuiva: Cassius Dio scrie că Traian se deosebea „prin dreptate, prin vitejie și prin simplitatea purtărilor”. Columna lui Traian, Roma, Forul lui Traian. Inscripția de pe soclu se citește și azi.

Columna spune războiul din punctul de vedere al Romei. Dacii îngenunchează în fața lui Traian, își dau foc propriilor clădiri, iar ultimele figuri ale benzii sunt daci, bărbați, femei și un copil, care pleacă, cu vitele înaintea lor; încotro, relieful nu arată. Cartea lui Traian s-a pierdut, iar un text al dacilor nu se cunoaște. Multiperspectivitate înseamnă să cauți toate punctele de vedere asupra aceluiași fapt și să spui limpede care lipsește. Aici lipsește al dacilor. Scenele 75, 119 și 154–155 ale Columnei, în numerotarea lui C. Cichorius; se văd la Roma și pe copia de la București.

Obiectivitatea înseamnă rigoare: istoricul arată pe ce se sprijină fiecare afirmație, păstrează și dovezile care îl contrazic și spune unde se oprește dovada. Un istoric obiectiv are păreri, dar le desparte de fapte.

Pentru curioși

Pe Columnă nu este scris niciun cuvânt în afara inscripției de pe soclu. Numele de locuri și de oameni puse azi lângă scene (Tapae, Drobeta, Sarmizegetusa, Decebal) sunt deducții ale istoricilor. Și împărțirea benzii în 155 de scene este modernă: a făcut-o cercetătorul german Conrad Cichorius, între 1896 și 1900.

Cartea 68 a lui Cassius Dio nu s-a păstrat nici ea întreagă. Se cunoaște din rezumatul făcut la Constantinopol de călugărul Xiphilinos, pentru împăratul Mihail al VII-lea Dukas (1071–1078), la aproape o mie de ani după război.

În 1965, la Grammeni, în nordul Greciei, s-a găsit piatra de mormânt a unui călăreț roman, Tiberius Claudius Maximus. Inscripția spune că el l-a prins pe Decebal. Este tot o voce romană, dar una de soldat, nu de împărat.

În vârful Columnei a stat statuia de bronz a lui Traian. Ce s-a întâmplat cu ea nu se știe. Statuia Sfântului Petru, care se vede azi, a fost urcată acolo la 25 septembrie 1588, din porunca papei Sixt al V-lea.

Trei casete, una sub alta: vocile despre războaiele din 101–106. Prima, cu contur plin, s-a păstrat: Columna lui Traian, din 113, Roma în marmură. A doua, cu linii lungi și scurte, a scris cineva mai târziu: Cassius Dio, pe la 200–222, la vreo sută de ani după război, Roma în scris. A treia, hașurată, nu se știe sigur: dacii, de la care nu se cunoaște niciun text. Trei casete, una sub alta: vocile despre războaiele din 101–106. Prima, cu contur plin, s-a păstrat: Columna lui Traian, din 113, Roma în marmură. A doua, cu linii lungi și scurte, a scris cineva mai târziu: Cassius Dio, pe la 200–222, la vreo sută de ani după război, Roma în scris. A treia, hașurată, nu se știe sigur: dacii, de la care nu se cunoaște niciun text. s-a păstrat Columna lui Traian, 113 Roma, în marmură și a scris cineva mai târziu Cassius Dio, pe la 200–222 Roma, în scris, după vreo sută de ani dar nu se știe sigur Dacii niciun text cunoscut
Figura 2Despre războaiele din 101–106 vorbesc numai învingătorii: o dată în marmură, la șapte ani după, și o dată în scris, la vreo sută de ani după. Vocea dacilor lipsește.

Imaginea de pe copertă, aici ca instrument: friza Columnei lui Traian, desfășurată într-o bandă pe care o miști în lateral.

Mulaj de ghips al Columnei lui Traian: un bărbos uriaș iese pe jumătate din apă și privește soldații care trec fluviul pe un pod de vase
Aceleași date, ca tabel
Pe ce se sprijină ce se spune despre Columnă
CePe ce se sprijină
S-au păstrat marmura, mulajele ei de ghips și fotografiile mulajelor.s-a păstrat
Columna însăși este povestea războiului spusă de învingător, la comanda Senatului și a poporului roman.s-a păstrat
Columna stă în picioare la Roma, în Forul lui Traian. Inscripția de pe soclu dă titlurile împăratului; ziua inaugurării, 12 mai 113, vine dintr-un fragment de calendar găsit la Ostia în 1932 (Fasti Ostienses).s-a păstrat
Banda de aici: 110 planșe cu mulajele din 1861–1862, fotografiate de Conrad Cichorius în 1896–1900.s-a păstrat
Statuia din vârf, a Sfântului Petru, este din vremea papei Sixt al V-lea (1587–1588).s-a păstrat
Copia de la Muzeul Național de Istorie a României a fost lucrată la Roma între 1939 și 1943 și adusă la București în 1967.s-a păstrat
Piatra de mormânt a lui Tiberius Claudius Maximus, găsită în 1965: soldatul scrie că l-a prins pe Decebal.s-a păstrat
Nu s-a păstrat nicio relatare scrisă de daci.a scris cineva
Cassius Dio a scris „Istoria romană” pe la 200–222, la vreo o sută de ani după război. Cartea 68 a ajuns până azi numai într-un rezumat făcut la Constantinopol în 1071–1078, la aproape 970 de ani după război.a scris cineva
Din cartea lui Traian despre război a rămas o singură propoziție, citată de gramaticul Priscian: «inde Berzobim, deinde Aizi processimus» („de acolo am înaintat la Berzobis, apoi la Aizis”).a scris cineva
Inscripția de pe piatra de mormânt a lui Tiberius Claudius Maximus, soldatul care l-a prins pe Decebal, este din vremea aceea. Piatra, găsită în 1965, s-a păstrat și ca obiect.a scris cineva
Pe bandă, patru din cele 35 de scene alese au alături un pasaj din Cassius Dio, iar una, inscripția de pe piatra de mormânt.a scris cineva
Istoricii deduc ce înseamnă fiecare scenă: pe friză nu este scris niciun cuvânt.dedus de istorici
Împărțirea în 155 de scene și numerele lor sunt ale lui Conrad Cichorius (1896–1900). Locurile și numele oamenilor le pun istoricii.dedus de istorici
Relieful a fost probabil pictat: pe două fragmente s-au găsit urme de roșu și de galben-portocaliu. Multe mâini sunt goale: țineau arme de metal, astăzi pierdute.dedus de istorici
Pe friză sunt vreo 2.500 de figuri. Metrii de sub bandă sunt o medie: friza are circa 200 m, iar înălțimea ei crește de la 0,89 m la 1,25 m.dedus de istorici
Nu se știe ce ar fi povestit dacii.nu se știe sigur
Trei dintre scenele alese au un înțeles disputat: IX, XLV și CXX–CXXI.nu se știe sigur
Cartea lui Traian despre război s-a pierdut, în afara unei singure propoziții.nu se știe sigur
Ce s-a întâmplat cu statuia lui Traian din vârful Columnei.nu se știe sigur
Ce întâmplări anume stau în spatele multor scene și în ce loc s-au petrecut.nu se știe sigur
Cele 35 de scene la care se oprește banda, din 155
ScenaCe este sculptatCum o citesc istoriciiPe ce se sprijină citirea
I–IITurnuri de pază din lemn, palisade și clăi pe malul unui fluviu; soldați de strajă și bărci încărcate cu butoaie.Fluviul este socotit Dunărea, iar malul cel roman, din Moesia.dedus de istorici
III–IVUn bărbos uriaș, pe jumătate ieșit din apă, privește soldații care ies pe poarta unui oraș și trec fluviul pe un pod de vase.Uriașul este citit ca personificarea Dunării (Danuvius); Ulrich îl așază la limita dintre scenele III și IV.dedus de istorici
VLegionari cu stindarde mărșăluiesc pe celălalt mal, după trecerea podului de vase.––
VITraian, așezat pe o tribună înaltă, între doi ofițeri; soldații trec prin fața lui.Citită ca primul consiliu de război sau ca trecerea în revistă a trupelor.dedus de istorici
VIIIUn porc, un berbec și un taur sunt purtați în jurul taberei, iar Traian aduce jertfa (suovetaurilia).––
IXUn om cade de pe un catâr în fața lui Traian.Sensul scenei nu este stabilit; Ulrich o numește «prevestirea omului căzut».nu se știe sigur
XTraian, în picioare pe o tribună, vorbește soldaților strânși cu stindardele (adlocutio).––
XI–XIISoldați romani taie brazde, cară bârne și zidesc un fort; Traian supraveghează.––
XVIIIUn prizonier dac este adus în fața lui Traian: primul dac înfățișat pe Columnă ca prins.––
XXIVPrima mare bătălie: romani și daci se luptă, iar în văzduh un zeu bărbos aruncă fulgerul; soldați îi arată lui Traian capete tăiate.Zeul este citit ca Iupiter Tonans. Bătălia este pusă de obicei la Tapae, după Cassius Dio 68.8; pe Columnă nu scrie niciun nume de loc. Cassius Dio, „Istoria romană”, 68.8: text ajuns până azi într-un rezumat făcut la aproape 970 de ani după război.dedus de istorici
XXVIIITraian, în fața unei tabere, primește o solie de daci.––
XXXFemei dace cu copii în brațe, păzite de soldați; una dintre ele este îndrumată spre o corabie.Ulrich: Traian o cruță; după Lepper și Frere ar putea fi sora lui Decebal (ipoteză).dedus de istorici
XXXIIDacii atacă un fort roman; apărătorii lovesc de pe ziduri. Printre atacatori, un berbece de asediu.––
XXXVIICălăreți acoperiți cu totul de solzi, ei și caii lor, fug din fața cavaleriei romane.Sunt citiți ca sarmați (roxolani) catafractari, aliați ai dacilor.dedus de istorici
XXXVIIILuptă între romani și daci; deasupra, o femeie cu vălul rotunjit peste cap.Femeia este citită ca personificarea Nopții: o luptă de noapte.dedus de istorici
XLA doua mare bătălie; în mijlocul ei, soldați romani răniți sunt pansați.––
XLVFemei ard cu făclii bărbați goi, legați.Citirea obișnuită: femei dace torturează prizonieri romani. Ulrich o dă ca «tradițională», nu ca sigură.nu se știe sigur
LXVIMașini de aruncat săgeți, unele urcate pe care (carroballistae), puse în poziție.––
LXXILegionari cu scuturile ridicate deasupra capului, lipite ca un acoperiș (testudo), atacă zidul unei cetăți dace.––
LXXIIÎn toiul luptei, doi soldați îi întind lui Traian capete tăiate de daci.––
LXXVDaci îngenuncheați, cu brațele întinse spre Traian, care șade pe o tribună; scuturile lor sunt aruncate la pământ.Sfârșitul primului război (102). Ulrich: Decebal ar fi bărbatul rămas în picioare în spatele mulțimii.dedus de istorici
LXXVIIIO femeie înaripată scrie pe un scut, între două trofee de arme: desparte cele două războaie.Zeița Victoria.dedus de istorici
LXXIXCorăbii cu vâsle pleacă dintr-un port cu temple și un arc; Traian stă în picioare pe cea din mijloc. Pe corabie ard făclii și o lampă.Plecarea în al doilea război (105). Făcliile arată o plecare de noapte (Lepper și Frere 1988: 129); portul nu este numit pe relief.dedus de istorici
LXXXVITraian aduce jertfă la un altar, în fața unui oraș cu teatru.––
XCIVDacii atacă un fort roman.––
XCVIII–XCIXUn pod lung, cu picioare de zidărie și arce de lemn, peste un fluviu; în fața lui, Traian aduce jertfă.Podul de la Drobeta, pe care îl descrie Cassius Dio 68.13; lucrarea îi este atribuită lui Apolodor din Damasc. Cassius Dio, „Istoria romană”, 68.13: text ajuns până azi într-un rezumat făcut la aproape 970 de ani după război.dedus de istorici
CTraian primește bărbați în porturi felurite: solii venite de la mai multe neamuri.––
CIIIA treia jertfă cu porc, berbec și taur (suovetaurilia), în jurul unei tabere.––
CXI–CXIIIDaci în spatele unor ziduri de piatră cu turnuri; romanii atacă cetatea.Ulrich: asediul Sarmizegetusei Regia; numele nu apare pe relief.dedus de istorici
CXIXDacii își dau foc propriilor clădiri.––
CXX–CXXIÎntr-o cetate, daci întind mâna spre un vas din care unul împarte ceva cu o cupă; alături, morți și muribunzi purtați pe brațe.Citirea cea mai răspândită: beau otravă, ca să nu fie prinși (Ulrich: «par să bea otravă»).nu se știe sigur
CXXXVIIISoldați romani duc animale de povară încărcate cu vase.Citit ca prada de război, poate comoara lui Decebal, de care scrie Cassius Dio 68.14. Cassius Dio, „Istoria romană”, 68.14: text ajuns până azi într-un rezumat făcut la aproape 970 de ani după război.dedus de istorici
CXLVSub un copac, un dac căzut în genunchi își duce cuțitul la gât; călăreți romani vin spre el, iar cel mai apropiat întinde brațul.Decebal își ia viața. Călărețul este identificat cu Tiberius Claudius Maximus, a cărui piatră de mormânt, găsită în 1965 la Grammeni, lângă Philippi, spune că l-a prins pe Decebal (Speidel 1970). Piatra de mormânt a lui Tiberius Claudius Maximus, găsită în 1965: soldatul scrie că l-a prins pe Decebal.dedus de istorici
CXLVIIÎntr-o tabără, un cap este ridicat și arătat soldaților adunați; relieful este foarte tocit aici.Capul lui Decebal. Cassius Dio 68.14: capul a fost dus la Roma. Cassius Dio, „Istoria romană”, 68.14: text ajuns până azi într-un rezumat făcut la aproape 970 de ani după război.dedus de istorici
CLIV–CLVBărbați, femei și un copil merg spre dreapta; înaintea lor, vite, oi și capre printre copaci: ultimele figuri ale frizei, foarte tocite.Ulrich: izgonirea dacilor. Relieful nu spune încotro merg.dedus de istorici

Bara dovezilor

Date. Friza Columnei lui Traian de la Roma, de circa 200 m, desfășurată: 110 planșe fotografice puse cap la cap, nu o fotografie continuă. Sunt mulajele de ghips din 1861–1862, fotografiate de Conrad Cichorius în 1896–1900; fiecare planșă are scara și lumina ei, iar între planșe este lăsat un gol. Planșele I–III ale lui Cichorius, cu vederea generală și soclul, nu țin de friză și lipsesc de aici. Numerele scenelor sunt ale lui Cichorius. Metrii sunt o medie. Ce înseamnă scenele este dedus de istorici; trei dintre cele 35 de scene alese au un înțeles disputat.

Surse și credite. Fotografii: Conrad Cichorius, Die Reliefs der Traianssäule, Berlin, Georg Reimer, 1896–1900, domeniu public, prin Wikimedia Commons. Citirea scenelor: Roger B. Ulrich, Trajan’s Column in Rome (trajans-column.org), după F. Lepper și S. Frere (1988) și F. Coarelli (2000).

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Istoria romană, cartea 68, capitolele 6 și 14

Ce fel de sursă
text
Cine
Cassius Dio, senator roman de limbă greacă, consul în 229
Când a fost făcută
pe la 200–222, la vreo 100–120 de ani după fapte; cartea 68 se păstrează numai în rezumatul călugărului Xiphilinos (Constantinopol, 1071–1078)
Despre ce moment vorbește
războaiele lui Traian cu dacii, 101–106
Unde se află azi
Text grec transmis prin manuscrise medievale; ediția folosită: E. Cary, Loeb Classical Library, vol. VIII, 1925
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui Earnest Cary, Dio’s Roman History, vol. VIII, Loeb Classical Library, 1925 (LacusCurtius, Universitatea din Chicago)

După ce a petrecut o vreme la Roma, [Traian] a pornit cu oastea împotriva dacilor: cântărea faptele lor de până atunci, îl apăsau banii pe care îi primeau în fiecare an și vedea că puterea și trufia lor cresc. Decebal, aflând că vine, s-a înspăimântat (…).

Decebal, când capitala și toată țara i-au fost ocupate și el însuși era în primejdie să fie prins, și-a luat viața, iar capul i-a fost dus la Roma. Astfel Dacia a ajuns supusă romanilor, iar Traian a întemeiat acolo orașe.

Ce poate dovedi Arată cum explica un senator roman, la un secol după război, pornirea lui Traian împotriva dacilor: banii plătiți în fiecare an și puterea crescândă a lui Decebal. Dă și sfârșitul: moartea regelui și provincia.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi ce gândea Decebal și nici cum vedeau dacii războiul: autorul este roman, scrie târziu, iar textul lui a ajuns până azi printr-un rezumat din secolul al XI-lea.

Sursa B Columna lui Traian, scenele 75, 145 și 154–155

Ce fel de sursă
obiect
Cine
sculptori necunoscuți, la comanda Senatului și a poporului roman
Când a fost făcută
inaugurată la 12 mai 113, la șapte ani după sfârșitul războiului
Despre ce moment vorbește
războaiele lui Traian cu dacii, 101–106
Câți ani le despart
7 ani
Unde se află azi
Roma, Forul lui Traian; o copie întreagă la Muzeul Național de Istorie a României, București
Traducere
descriere (rezumat) a ceea ce se vede în marmură, după paginile lui Roger B. Ulrich, Trajan’s Column in Rome; numerele scenelor sunt ale lui C. Cichorius
Relief fotografiat în alb-negru: în stânga, un bărbat șade pe o tribună, înconjurat de soldați cu steaguri; în fața lui, bărbați îngenuncheați întind brațele; scuturi zac la pământ, iar în spate se văd ziduri.
Imagine: Conrad Cichorius, Die Reliefs der Traianssäule, Berlin, 1896, planșa LIV; Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Mulaj fotografiat al scenei 75 de pe Columna lui Traian, Roma. Pagina imaginii.

Scena 75: daci îngenuncheați, cu brațele întinse spre Traian, care șade pe o tribună; scuturile lor sunt aruncate la pământ. Scena 145: un dac căzut în genunchi își duce cuțitul la gât; un călăreț roman întinde brațul spre el. Scenele 154–155, ultimele: daci, bărbați, femei și un copil, merg spre dreapta; înaintea lor, vite, oi și capre.

Ce poate dovedi Arată ce a vrut Roma să se vadă despre război la șapte ani după el: dacii care se predau, moartea unui conducător dac și plecarea oamenilor de rând.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi unde și când s-a petrecut fiecare scenă, încotro merg oamenii din ultimele scene și nici că dacul cu cuțitul este Decebal: pe bandă nu este scris niciun nume.

Cerințe

  1. Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa A se referă la secolul al II-lea (războaiele din 101–106).

  2. Numiți conducătorul dacilor precizat în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Conducătorul dacilor precizat în sursa A este Decebal.

  3. Menționați, din sursa A, două cauze ale războiului pornit de Traian împotriva dacilor. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: banii pe care dacii îi primeau în fiecare an de la Roma; creșterea puterii și a „trufiei” dacilor; faptele lor de până atunci. Câte 3 puncte pentru fiecare cauză.

  4. Scrieți litera sursei care înfățișează plecarea unor daci, bărbați, femei și un copil. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera B: în ultimele scene, „daci, bărbați, femei și un copil, merg spre dreapta”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: „capitala și toată țara i-au fost ocupate și el însuși era în primejdie să fie prins”. Efect: Decebal „și-a luat viața”. Deoarece țara îi fusese ocupată și urma să fie prins, Decebal și-a luat viața. Se primește orice altă relație corectă din sursă, de pildă: cauză – pe Traian „îl apăsau banii pe care îi primeau în fiecare an” dacii; efect – „a pornit cu oastea împotriva dacilor”.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la felul în care sursele A și B prezintă războiul și susțineți-l cu o informație din una dintre surse. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: amândouă sursele prezintă războiul așa cum l-au văzut romanii. Informație: sursa A vorbește despre „trufia” dacilor, o judecată a autorului roman; sau: în sursa B, dacii apar îngenuncheați în fața lui Traian. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Lanț de cauze și urmări

De ce a pornit Traian războiul din 101

  1. Evenimentul, cu dată

    Primul război al lui Traian cu dacii: în 101, armata romană trece Dunărea; în 102 se încheie pace.

  2. O cauză de durată și una imediată

    Cauza de durată: pacea încheiată de împăratul Domițian, prin care Roma îi plătea lui Decebal bani în fiecare an și îi dăduse meșteri. Cauza imediată: hotărârea noului împărat, Traian, de a pune capăt plății.

  3. Mecanismul

    Cu banii și cu meșterii primiți, regatul lui Decebal se întărește. La Roma, plata făcută în fiecare an unui rege de peste Dunăre este socotită o rușine și o primejdie. Un împărat nou, care conduce el însuși armata, alege războiul.

  4. O urmare apropiată și una îndepărtată

    Urmarea apropiată: pacea din 102, apoi al doilea război (105–106), moartea lui Decebal și provincia Dacia. Urmarea îndepărtată: romanizarea provinciei.

  5. Fraza de legătură

    Deoarece Roma îi plătea lui Decebal bani în fiecare an, iar puterea dacilor creștea, Traian a pornit războiul din 101, astfel încât Dacia a ajuns în 106 provincie romană, ceea ce a dus la romanizarea ei.

București

Columna, coborâtă la înălțimea ochilor

La Roma, scenele de sus ale Columnei stau la zeci de metri deasupra privitorului. La București, la Muzeul Național de Istorie a României, banda sculptată se vede de aproape. Muzeul are o copie întreagă a monumentului, lucrată la Roma între 1939 și 1943, din ciment alb armat amestecat cu praf de marmură. Din cauza războiului și a politicii, copia a fost adusă în țară abia în 1967, iar din 1972 este expusă în muzeul de azi, într-un corp de clădire ridicat anume, cu scenele desfăcute una lângă alta.

Vizitatorul vede astfel, pas cu pas, cum a povestit Roma un război purtat pe pământul de azi al României. Vocea celor învinși lipsește și aici: copia redă marmura, iar marmura a fost comandată de învingător.

Pe scurt

  1. Un eveniment are o dată (bătălia de la Maraton, 490 î.Hr.), iar un proces istoric este o schimbare de durată, cum a fost romanizarea Daciei după 106.
  2. Spațiul istoric este locul unde se petrece faptul; spațiul de civilizație este întinderea pe care oamenii au același fel de a trăi, cum a fost lumea romană.
  3. O cauză poate fi de durată sau imediată, iar o urmare poate fi apropiată sau îndepărtată; pretextul este un motiv declarat care ascunde motivul adevărat.
  4. Ce vine după un fapt nu vine neapărat din cauza lui: cometa din 1066 a venit înaintea bătăliei de la Hastings, dar nu a fost cauza ei.
  5. Un fapt se verifică din urme, iar o opinie este judecata cuiva; multiperspectivitatea cere toate punctele de vedere, iar obiectivitatea cere dovezi pentru fiecare afirmație.
  6. Războaiele lui Traian cu dacii (101–102 și 105–106) sunt cunoscute numai din surse romane: Columna, inaugurată în 113, și Cassius Dio, care scrie la vreo sută de ani după.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitRomanizarea a avut loc în anul 106.

    CorectÎn 106, Dacia a devenit provincie romană: acesta este un eveniment. Romanizarea este un proces, care a ținut cât a durat provincia și nu are o zi anume.

  • GreșitColumna lui Traian arată războiul așa cum a fost.

    CorectColumna arată războiul așa cum a vrut Roma să fie văzut, la șapte ani după. Este o dovadă sigură pentru punctul de vedere al învingătorului; punctul de vedere al dacilor lipsește.

  • GreșitUn autor care ține cu o tabără nu este bun de nimic.

    CorectCassius Dio ține cu Roma, dar tocmai de la el se află cauzele pe care le dădeau romanii: banii plătiți lui Decebal și puterea lui crescândă. O sursă părtinitoare se citește știind cine vorbește.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care dintre acestea este un proces istoric?

    Răspuns

    c) Romanizarea Daciei. Romanizarea a ținut generații și nu are o zi anume. Celelalte trei s-au petrecut într-un timp scurt și au o dată: sunt evenimente.

  2. Care este, după Cassius Dio, cauza de durată a războiului din 101?

    Răspuns

    b) Banii plătiți în fiecare an lui Decebal și puterea crescândă a dacilor. Plata anuală și întărirea dacilor durau de la pacea lui Domițian. Orașele și moartea lui Decebal sunt urmări ale războiului, iar cometa ține de alt fapt, din 1066.

  3. Ce înseamnă multiperspectivitate?

    Răspuns

    c) Că se caută toate punctele de vedere asupra aceluiași fapt și se spune care lipsește. Punctele de vedere se caută și apoi se cântăresc cu dovezi; nu sunt toate la fel de bine sprijinite. La războaiele lui Traian, punctul de vedere al dacilor lipsește.

  4. Traian se deosebea cel mai mult prin dreptate, prin vitejie și prin simplitatea purtărilor. (…) Era în al patruzeci și doilea an al vieții când a început să domnească.

    Cassius Dio, Istoria romană 68, 6, primele decenii ale secolului al III-lea; traducere de lucru după E. Cary, Loeb, 1925

    Care parte a fragmentului se poate verifica din alte urme și care este opinia autorului?

    Răspuns

    d) Vârsta lui Traian se poate verifica, iar calitățile lui sunt opinia autorului. Vârsta este o afirmație de fapt: se poate verifica din alte urme. Verificată, nu se potrivește: enciclopediile pun nașterea lui Traian în anul 53, așa că în 98, când a ajuns împărat, avea 44 de ani, iar Cassius Dio îi dă 41. O afirmație de fapt poate fi și greșită, tocmai fiindcă se poate verifica. „Dreptate”, „vitejie” și „simplitate” sunt judecata lui Cassius Dio despre împărat.

  5. Așază faptele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Bătălia de la Maraton (490 î.Hr.)
    2. Armata lui Traian trece Dunărea, în primul război (101 d.Hr.)
    3. Dacia devine provincie romană (106 d.Hr.)
    4. Inaugurarea Columnei lui Traian (113 d.Hr.)
    5. Bătălia de la Hastings (1066 d.Hr.)

    Maraton (490 î.Hr.) este singurul fapt dinainte de Hristos. Războiul începe în 101, provincia apare în 106, Columna este inaugurată în 113, iar Hastings vine după aproape o mie de ani.

  6. Unde stă fiecare în lanțul războiului din 101–106?

    Răspuns

    Cauză de durată: Roma îi plătește lui Decebal bani în fiecare an; Puterea dacilor crește de la pacea lui Domițian.

    Cauză imediată: Traian hotărăște să pună capăt plății.

    Urmare apropiată: Dacia devine provincie romană, în 106; Decebal își ia viața.

    Urmare îndepărtată: Romanizarea provinciei.

    Plata și întărirea dacilor durau de ani de zile; hotărârea lui Traian a declanșat războiul; moartea lui Decebal și provincia vin îndată după el, iar romanizarea a ținut generații.

  7. În 1066, o cometă s-a văzut pe cer cu câteva luni înaintea bătăliei de la Hastings. Explică, în trei-patru propoziții, de ce cometa nu este o cauză a bătăliei.

    Un răspuns bun

    Cometa s-a văzut în primăvara lui 1066, iar bătălia s-a dat la 14 octombrie 1066, deci cometa a venit înainte. Între cele două nu există însă nicio legătură: o cometă nu adună armate. Bătălia a avut drept cauză lupta pentru tronul Angliei dintre regele Harold și ducele Wilhelm al Normandiei. Ce vine după un fapt nu vine neapărat din cauza lui.

    O cauză trebuie să fie legată de urmare printr-un mecanism care se poate arăta; simpla ordine în timp nu ajunge.

Termeni

eveniment
Fapt petrecut într-un timp scurt, care are o dată: o bătălie, o încoronare, semnarea unei păci.
proces istoric
Schimbare care ține zeci sau sute de ani și nu are o zi anume: romanizarea, răspândirea agriculturii.
romanizare
Procesul prin care locuitorii unei provincii au deprins limba latină și felul de viață roman.
cauză
Ceea ce face ca un fapt să se petreacă. Cauza de durată lucrează ani întregi; cauza imediată declanșează faptul.
pretext
Motiv declarat, care ascunde motivul adevărat al unei fapte.
spațiu de civilizație
Întinderea pe care oamenii au același fel de a trăi, de a scrie și de a construi (lumea greacă, lumea romană); numit și spațiu cultural.
multiperspectivitate
Căutarea tuturor punctelor de vedere asupra aceluiași fapt, cântărite apoi cu dovezi.
obiectivitate
Rigoarea istoricului: fiecare afirmație are o dovadă arătată, iar limitele dovezii sunt spuse.
Surse și legătura cu programa

Din programă: TC 1.1 „Timp, spațiu istoric, concepte”; SS 1.1 „Timp, spațiu istoric, concepte”; FIL 1.1 „Timp, spațiu istoric, concepte”. Competențe specifice urmărite: 1.2.