Capitolul 1 · Laboratorul istorieiLecția 1.4SS · FIL Pentru științe sociale și filologie · în plus față de profilul tău
Timp, spațiu istoric, concepte
Ce se petrecea în jur? Contextul și „timpul evenimentului”
De ce nu ajunge data unui eveniment ca să-l înțelegi?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 1
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
Înainte să citești: tu ce crezi?
Constantinopolul a fost cucerit de otomani la 29 mai 1453. La 27 iulie, după aproape două luni, ce se credea la Graz, la curtea împăratului romano-german Frederic al III-lea?
Vezi răspunsul
Că orașul fusese apărat. Întâi sosiseră, din Serbia și de la Veneția, vești despre nimicirea orașului. Apoi a venit un zvon mai bun, iar Enea Silvio Piccolomini, om al curții, scria la 27 iulie 1453: „mințile ne sunt mai liniștite”. Împăratul trimisese soli să afle adevărul. În Creta, corăbiile fugite din oraș aduseseră vestea adevărată cu o lună mai devreme, la 29 iunie.
La 29 iunie 1453, într-o vineri, trei corăbii intră în portul Candia, din insula Creta. Vin de la Constantinopol. Oamenii de pe ele spun că, exact cu o lună în urmă, oștile sultanului au intrat în oraș și l-au ucis pe împărat. Cineva notează vestea pe prima foaie a unei cărți grecești: „Atunci a fost în Creta mare durere și mult plâns.” Timp de o lună, insula trăise ca și cum orașul ar fi fost încă în picioare.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
Evenimentul: 53 de zileCe s-a întâmplat
În primăvara lui 1453, sultanul otoman Mehmed al II-lea a împresurat Constantinopolul, capitala Imperiului Roman de Răsărit, numit azi Imperiul Bizantin. Apărătorii au primit ajutor de la orașele italiene Veneția și Genova. Asediul a început la 6 aprilie. La 29 mai 1453, după 53 de zile, oștile sultanului au intrat în oraș. Împăratul Constantin al XI-lea a murit în luptă, pe ziduri. Orașul a fost jefuit trei zile, iar catedrala Sfânta Sofia a fost făcută moschee. O însemnare făcută în Creta la 29 iunie 1453 dă ziua, ceasul și moartea împăratului: la o lună după, din gura unor oameni fugiți din oraș.
„Timpul evenimentului” este timpul scurt, măsurat în zile și săptămâni, în care faptul se petrece: aici, cele 53 de zile de asediu. Este timpul pe care îl trăiesc și îl povestesc martorii.
Contextul: ce se petrecea în jurDe ce
Contextul este tot ce se petrecea în jurul unui fapt și îl face de înțeles: cine stăpânea, ce arme existau, ce credeau oamenii. Contextul politic: din 1421, imperiul era într-o criză fără ieșire, iar otomanii stăpâneau cea mai mare parte a ținuturilor care fuseseră ale împăratului; capitala rămăsese aproape singură. Contextul militar: în 1444, la Varna, otomanii învinseseră o armată de cruciați, ultima încercare a Apusului de a salva orașul; Mehmed al II-lea a pus să i se toarne tunuri destul de puternice ca să spargă zidurile. Contextul religios: Biserica ortodoxă a Răsăritului și cea catolică a Apusului erau despărțite de multă vreme, iar ajutorul venit din Apus a fost puțin. Explicație a istoricilor de azi, alcătuită din relatările asediului și din mersul cuceririlor otomane dintre 1421 și 1453.
Contextul explică de ce un fapt a fost cu putință; nu îl face de neocolit. În 1422, otomanii mai încercaseră să ia orașul și nu izbutiseră. În 1453 se schimbaseră sultanul și tunurile.
Trei viteze ale timpuluiDe ce
Istoricul francez Fernand Braudel a arătat, într-o carte din 1949, că trecutul curge cu trei viteze. Prima este timpul scurt al evenimentului: asediul din 1453, zile și săptămâni. A doua este conjunctura, o mișcare de câteva decenii: înaintarea otomană, de la criza din 1421 până la cucerirea ultimelor ținuturi bizantine, în 1460–1461. A treia este durata lungă, schimbarea atât de înceată încât oamenii nu o simt, măsurată în secole: orașul de pe strâmtoare a fost capitală a unui imperiu din anul 330 până în 1453, apoi capitală a Imperiului Otoman până în 1923. Împărțirea în trei timpuri este un instrument al istoricilor, propus de Fernand Braudel în 1949 și explicat de el într-un articol din 1958.
Un răspuns bun le folosește pe toate trei. Evenimentul spune ce s-a întâmplat la 29 mai, conjunctura spune de ce atunci, iar durata lungă spune de ce acolo.
Pentru curioși
Cartea lui Braudel se numește „Mediterana și lumea mediteraneeană în epoca lui Filip al II-lea”. O mare parte din ea a fost scrisă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când autorul era prizonier în Germania.
Mehmed al II-lea a domnit de două ori: întâi în 1444–1446, apoi din 1451 până în 1481. Constantinopolul a fost cucerit în a doua domnie.
Anacronismul: vorbe de mai târziuDe unde știm
Un anacronism este așezarea într-o epocă a unui lucru, a unui cuvânt sau a unei idei din altă epocă. În 1453, apărătorii orașului nu își spuneau „bizantini”. Își spuneau romani (în greacă, romaioi), iar statul lor era, pentru ei, Imperiul Roman. Numele „Imperiul Bizantin” a ajuns obișnuit abia după 1500, când statul nu mai exista. Tot așa, nimeni nu a aflat la 29 mai 1453 că „se încheie Evul Mediu”: hotarul a fost ales mai târziu. Cuvintele de mai târziu sunt îngăduite, cu condiția să știi că sunt de mai târziu. Constatare a istoricilor: în textele vremii locuitorii își spun romani (romaioi); numele „bizantin” se răspândește după 1500.
Aceeași zi, aflată la date diferiteDe unde știm FIL · în plus față de profilul tău
În 1453, o veste mergea cât de repede mergea o corabie sau un cal. De aceea timpul nu era același peste tot. La Constantinopol, 29 mai a fost ziua căderii. În Creta, orașul „a căzut” la 29 iunie, când au sosit corăbiile. La Graz, la 27 iulie, orașul „fusese apărat”, după ultimul zvon. Fiecare loc a hotărât și a plâns după ce știa în ziua aceea. Când citești o sursă, întreabă-te de două ori: când s-a petrecut faptul și când l-a aflat cel care scrie. Scrisoarea lui Enea Silvio Piccolomini din Graz, 27 iulie 1453, scrisă la aproape două luni după căderea orașului.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Însemnare pe prima foaie a unui manuscris grecesc (Londra, Add. 34060, f. 1v)
În anul 1453, la 29 iunie, într-o vineri, au sosit de la Constantinopol trei corăbii cretane, ale lui Sgouros, Hyalinas și Philomatos. Au spus că la 29 mai (…), în al treilea ceas al dimineții, agarenii, adică oștile lui Mehmed Celebi, au intrat în orașul Constantinopol. Au mai spus că l-au ucis pe împărat, pe domnul Constantin Dragases Paleologul. Atunci a fost în Creta mare durere și mult plâns din pricina veștii triste care sosise.
Ce poate dovedi Dovedește ziua în care vestea a ajuns în Creta, cine a adus-o și ce se spunea atunci despre căderea orașului și moartea împăratului. Arată că vestea a făcut o lună pe mare.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi cum a murit împăratul și nici ce s-a petrecut în oraș: cel care scrie nu a fost acolo și notează ce au spus oamenii de pe corăbii.
Sursa B Scrisoare către cardinalul Domenico Capranica („cardinalul Firmanus”)
Din Rascia [Serbia] și de la Veneția au fost trimise de curând vești înfiorătoare despre turci și umbla stăruitor zvonul că Constantinopolul a fost nimicit, flota creștină pierdută, iar Pera predată turcilor. (…) Acum au sosit vești mai fericite, sau măcar nu atât de aspre. Se spune că oștile Domnului nostru au intrat în Constantinopol și că orașul împărătesc a fost apărat, deși s-au pierdut câteva corăbii. Și astfel mințile ne sunt mai liniștite.
Ce poate dovedi Arată ce se credea la curtea împăratului la aproape două luni după cădere: două vești care se bat cap în cap și liniștea adusă de cea falsă.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi nimic despre ce s-a petrecut la Constantinopol: autorul însuși spune că sunt zvonuri și că împăratul a trimis soli să afle adevărul.
Cerințe
Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)
Numiți împăratul precizat în sursa A. (2 puncte)
Menționați, din sursa A, două informații referitoare la căderea Constantinopolului. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care susține că orașul Constantinopol a fost apărat. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la felul în care circulau veștile în 1453 și susțineți-l cu câte o informație din fiecare sursă. (5 puncte)
Lanț de cauze și urmări
De ce a căzut Constantinopolul în 1453
Evenimentul, cu dată
Căderea Constantinopolului: la 29 mai 1453, după un asediu început la 6 aprilie, oștile sultanului Mehmed al II-lea intră în oraș.
O cauză de durată și una imediată
Cauza de durată: din 1421, imperiul era în criză, iar otomanii stăpâneau cea mai mare parte a ținuturilor lui. Cauza imediată: în 1453, Mehmed al II-lea a pornit asediul cu tunuri făcute anume pentru zidurile orașului.
Mecanismul
Un oraș rămas fără ținuturi are puțini oameni și puțini bani pentru apărare. Cruciada pornită din Apus fusese înfrântă la Varna, în 1444. Tunurile cele noi au spart ziduri care în 1422 rezistaseră.
O urmare apropiată și una îndepărtată
Urmarea apropiată: orașul este jefuit trei zile, catedrala Sfânta Sofia devine moschee, iar orașul ajunge capitala Imperiului Otoman. Urmarea îndepărtată: ultimele ținuturi bizantine sunt cucerite în 1460–1461, iar mulți învățați greci se refugiază în Italia.
Fraza de legătură
Deoarece otomanii stăpâneau din 1421 cea mai mare parte a imperiului, iar Mehmed al II-lea avea tunuri care puteau sparge zidurile, Constantinopolul a căzut la 29 mai 1453, astfel încât a devenit capitala Imperiului Otoman, ceea ce a dus la sfârșitul Imperiului Roman de Răsărit.
Pe scurt
- Constantinopolul a fost cucerit de sultanul otoman Mehmed al II-lea la 29 mai 1453, după un asediu de 53 de zile, început la 6 aprilie; împăratul Constantin al XI-lea a murit în luptă.
- Contextul este tot ce se petrecea în jurul unui fapt și îl face de înțeles: contextul politic, militar, economic, religios sau cultural.
- „Timpul evenimentului” este timpul scurt, de zile și săptămâni; conjunctura ține câteva decenii, iar durata lungă se măsoară în secole.
- Cele trei viteze ale timpului au fost descrise de istoricul francez Fernand Braudel, în 1949.
- Anacronismul este așezarea într-o epocă a unui cuvânt sau a unui lucru din altă epocă: locuitorii Constantinopolului își spuneau romani, iar numele „bizantini” li s-a dat mai târziu.
- Același fapt era aflat la date diferite în locuri diferite: căderea din 29 mai 1453 a fost cunoscută în Creta la 29 iunie.
Greșeli frecvente
GreșitContextul și cauza sunt același lucru.
CorectContextul arată ce făcea faptul cu putință; cauza îl pune în mișcare. Otomanii înconjurau orașul și în 1422, când asediul a dat greș. În 1453 s-au adăugat un sultan nou și tunurile lui.
GreșitÎn 1453, toată Europa a aflat pe loc de căderea Constantinopolului.
CorectVestea a mers cu corabia și cu calul. În Creta a ajuns după o lună, iar la Graz, după aproape două luni, se credea încă, după un zvon, că orașul fusese apărat.
GreșitLocuitorii Constantinopolului își spuneau bizantini.
CorectÎși spuneau romani, iar statul lor era pentru ei Imperiul Roman. „Imperiul Bizantin” este un nume ajuns obișnuit după 1500; folosit pentru 1453, este un cuvânt de mai târziu.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce este „timpul evenimentului”?
Răspuns
a) Timpul scurt, de zile și săptămâni, în care se petrece faptul. Pentru căderea Constantinopolului, timpul evenimentului sunt cele 53 de zile de asediu. Schimbarea înceată, de secole, este durata lungă.
Care dintre acestea ține de contextul militar al căderii Constantinopolului?
Răspuns
c) Înfrângerea cruciaților la Varna, în 1444, și tunurile turnate pentru Mehmed al II-lea. Varna și tunurile arată raportul de forțe dinaintea asediului. Sfânta Sofia făcută moschee este o urmare, iar sosirea veștii în Creta ține de felul în care a fost aflat faptul.
Care propoziție conține un anacronism?
Răspuns
b) „În 1453, apărătorii strigau: «Noi, bizantinii, nu cedăm!»”. Apărătorii își spuneau romani. Cuvântul „bizantini” a ajuns obișnuit după 1500, așa că nu putea fi strigat în 1453.
Această veste i-a tulburat atât de mult pe împărat și întreaga lui curte, încât am scris o scrisoare lungă preasfântului nostru domn despre acest lucru. (…) Împăratul a trimis soli ca să cerceteze adevărul și îi așteptăm să se întoarcă de la o zi la alta.
Ce arată fragmentul despre felul în care curtea afla ce se petrecuse la Constantinopol?
Răspuns
d) Curtea avea numai vești nesigure și a trimis soli ca să afle adevărul. La aproape două luni după cădere, împăratul încă trimitea soli „ca să cerceteze adevărul”: vestea sigură nu ajunsese.
Așază faptele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Constantinopolul devine capitală de imperiu (330 d.Hr.)
- Un asediu otoman al Constantinopolului dă greș (1422 d.Hr.)
- Otomanii înving o armată de cruciați la Varna (1444 d.Hr.)
- Oștile lui Mehmed al II-lea intră în Constantinopol (1453 d.Hr.)
- Orașul încetează să fie capitala Imperiului Otoman (1923 d.Hr.)
Orașul este capitală din 330. Asediul din 1422 dă greș, la Varna (1444) este înfrântă ultima cruciadă pornită din Apus, iar în 1453 orașul cade. Rămâne capitală otomană până în 1923.
Cu ce viteză a timpului se măsoară fiecare?
Răspuns
Timpul scurt al evenimentului: Asediul de 53 de zile din 1453; Cele trei zile de jaf de după cădere; Sosirea celor trei corăbii în Creta, la 29 iunie 1453.
Conjunctura (decenii): Înaintarea otomană dintre 1421 și 1461.
Durata lungă (secole): Orașul, capitală de imperiu din 330 până în 1923.
Asediul, jaful și sosirea corăbiilor țin zile. Înaintarea otomană ține patru decenii. Rolul de capitală al orașului ține aproape șaisprezece secole.
Explică, în trei-patru propoziții, de ce asediul din 1422 a dat greș, iar cel din 1453 a izbutit, deși orașul și zidurile erau aceleași. Folosește cuvântul „context”.
Un răspuns bun
Zidurile erau aceleași, dar contextul se schimbase. După înfrângerea cruciaților la Varna, în 1444, orașul nu mai putea aștepta o armată din Apus. Din 1451 domnea un sultan nou, Mehmed al II-lea, care a pus să i se toarne tunuri destul de puternice ca să spargă zidurile. De aceea, în 1453, după 53 de zile de asediu, orașul a căzut.
Un răspuns bun arată ce s-a schimbat între cele două date în jurul orașului, nu în oraș.
Termeni
- context
- Tot ce se petrecea în jurul unui fapt și îl face de înțeles: situația politică, militară, economică, religioasă sau culturală.
- timpul evenimentului
- Timpul scurt, de zile și săptămâni, în care se petrece un fapt și pe care îl povestesc martorii.
- conjunctură
- Mișcare de câteva decenii (o înaintare militară, o creștere a prețurilor) în care se așază mai multe evenimente.
- durată lungă
- Schimbarea foarte înceată, măsurată în secole, pe care oamenii vremii nu o simt. Termenul este al istoricului Fernand Braudel.
- anacronism
- Așezarea într-o epocă a unui lucru, a unui cuvânt sau a unei idei din altă epocă.
- asediu
- Împresurarea unui oraș sau a unei cetăți de către o armată, ca să-l facă să se predea sau ca să-l ia cu forța.
Surse și legătura cu programa
- Însemnare pe manuscrisul grecesc Add. 34060, f. 1v (Londra), trad. W. L. North după A. Pertusi, Testi inediti e poco noti sulla caduta di Costantinopoli, Bologna, 1983, nr. 22 – Carleton College – sursa A: 29 iunie 1453, trei corăbii cretane, 29 mai, al treilea ceas, moartea împăratului; Candia
- Scrisoarea lui Enea Silvio Piccolomini către cardinalul Firmanus (Capranica), Graz, 27 iulie 1453, trad. W. L. North după Pertusi 1983, nr. 13 – Carleton College – sursa B și fragmentul din item: veștile din Serbia și de la Veneția, zvonul că orașul a fost apărat, solii trimiși de împărat
- Store norske leksikon, articolul Konstantinopels fall (E. Heldaas Seland, Universitatea din Bergen) – criza din 1421, asediul eșuat din 1422, Varna 1444, tunurile, ajutorul Veneției și al Genovei, moartea lui Constantin al XI-lea pe ziduri, trei zile de jaf, Sfânta Sofia, 1460–1461, învățații refugiați în Italia, rivalitatea dintre cele două Biserici
- Lex – Danmarks Nationalleksikon, articolul Det Byzantinske Rige – locuitorii își spuneau romani (romaioi); numele „Imperiul Bizantin” devine obișnuit abia de pe la 1500
- C. D. Weiner, The Annales School – Carleton College – cele trei timpuri ale lui Braudel: timpul evenimentului, conjuncturile, durata lungă
- Lex – Danmarks Nationalleksikon, articolul Fernand Braudel – La Méditerranée…, 1949; ruptura cu istoria evenimentelor; durata lungă
- F. Braudel, Histoire et Sciences sociales: La longue durée, Annales 13/4 (1958), p. 725–753 – Persée – articolul din 1958 despre durata lungă (referința)
- Lex – Danmarks Nationalleksikon, articolul Istanbuls historie – 29 mai 1453; orașul, centru al Imperiului Otoman până în 1923
- Yale News, 4 august 2021: Machu Picchu older than expected, study reveals (R. Burger și colab., Antiquity, 2021) – Machu Picchu, folosit de pe la 1420 până pe la 1530, după datarea cu radiocarbon a osemintelor
- Store norske leksikon, articolul Hundreårskrigen – Războiul de 100 de ani, 1337–1453
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Costantinopoli – oraș întemeiat de Constantin în 330; capitală până în 1453
- Store norske leksikon, articolele Mehmet 2 și Konstantin 11 Palaiologos – cele două domnii ale lui Mehmed al II-lea (1444–1446, 1451–1481); Constantin al XI-lea, mort la 29 mai 1453 (snl.no/Konstantin_11_Palaiologos)
- Store norske leksikon, articolul Fernand Braudel – cartea despre Mediterana, scrisă în mare parte în prizonierat
- Nicolò Barbaro, Jurnalul asediului Constantinopolului, trad. J. R. Jones (New York, 1969), fragment – De Re Militari – începutul asediului: 5 aprilie tabăra sultanului, 6 aprilie apropierea de ziduri și așezarea apărătorilor; de aici 6 aprilie–29 mai 1453, 53 de zile
Din programă: SS 1.1 „Timp, spațiu istoric, concepte”; FIL 1.1 „Timp, spațiu istoric, concepte”. Competențe specifice urmărite: 1.2.