Istorie IX

Capitolul 1 · Laboratorul istorieiLecția 1.4SS · FIL Pentru științe sociale și filologie · în plus față de profilul tău

Timp, spațiu istoric, concepte

Ce se petrecea în jur? Contextul și „timpul evenimentului”

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
1453 · Evul Mediu

De ce nu ajunge data unui eveniment ca să-l înțelegi?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 1

În același timp, în altă parte
  • Anzi (Peru). Așezarea incașă Machu Picchu era locuită de pe la 1420, cum arată datarea cu radiocarbon a osemintelor găsite acolo. sursa
  • Franța și Anglia. Tot în 1453 se încheie Războiul de 100 de ani, purtat cu întreruperi din 1337. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

Constantinopolul a fost cucerit de otomani la 29 mai 1453. La 27 iulie, după aproape două luni, ce se credea la Graz, la curtea împăratului romano-german Frederic al III-lea?

Vezi răspunsul

Că orașul fusese apărat. Întâi sosiseră, din Serbia și de la Veneția, vești despre nimicirea orașului. Apoi a venit un zvon mai bun, iar Enea Silvio Piccolomini, om al curții, scria la 27 iulie 1453: „mințile ne sunt mai liniștite”. Împăratul trimisese soli să afle adevărul. În Creta, corăbiile fugite din oraș aduseseră vestea adevărată cu o lună mai devreme, la 29 iunie.

La 29 iunie 1453, într-o vineri, trei corăbii intră în portul Candia, din insula Creta. Vin de la Constantinopol. Oamenii de pe ele spun că, exact cu o lună în urmă, oștile sultanului au intrat în oraș și l-au ucis pe împărat. Cineva notează vestea pe prima foaie a unei cărți grecești: „Atunci a fost în Creta mare durere și mult plâns.” Timp de o lună, insula trăise ca și cum orașul ar fi fost încă în picioare.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Evenimentul: 53 de zileCe s-a întâmplat

În primăvara lui 1453, sultanul otoman Mehmed al II-lea a împresurat Constantinopolul, capitala Imperiului Roman de Răsărit, numit azi Imperiul Bizantin. Apărătorii au primit ajutor de la orașele italiene Veneția și Genova. Asediul a început la 6 aprilie. La 29 mai 1453, după 53 de zile, oștile sultanului au intrat în oraș. Împăratul Constantin al XI-lea a murit în luptă, pe ziduri. Orașul a fost jefuit trei zile, iar catedrala Sfânta Sofia a fost făcută moschee. O însemnare făcută în Creta la 29 iunie 1453 dă ziua, ceasul și moartea împăratului: la o lună după, din gura unor oameni fugiți din oraș.

„Timpul evenimentului” este timpul scurt, măsurat în zile și săptămâni, în care faptul se petrece: aici, cele 53 de zile de asediu. Este timpul pe care îl trăiesc și îl povestesc martorii.

Contextul: ce se petrecea în jurDe ce

Contextul este tot ce se petrecea în jurul unui fapt și îl face de înțeles: cine stăpânea, ce arme existau, ce credeau oamenii. Contextul politic: din 1421, imperiul era într-o criză fără ieșire, iar otomanii stăpâneau cea mai mare parte a ținuturilor care fuseseră ale împăratului; capitala rămăsese aproape singură. Contextul militar: în 1444, la Varna, otomanii învinseseră o armată de cruciați, ultima încercare a Apusului de a salva orașul; Mehmed al II-lea a pus să i se toarne tunuri destul de puternice ca să spargă zidurile. Contextul religios: Biserica ortodoxă a Răsăritului și cea catolică a Apusului erau despărțite de multă vreme, iar ajutorul venit din Apus a fost puțin. Explicație a istoricilor de azi, alcătuită din relatările asediului și din mersul cuceririlor otomane dintre 1421 și 1453.

Contextul explică de ce un fapt a fost cu putință; nu îl face de neocolit. În 1422, otomanii mai încercaseră să ia orașul și nu izbutiseră. În 1453 se schimbaseră sultanul și tunurile.

Trei viteze ale timpuluiDe ce

Istoricul francez Fernand Braudel a arătat, într-o carte din 1949, că trecutul curge cu trei viteze. Prima este timpul scurt al evenimentului: asediul din 1453, zile și săptămâni. A doua este conjunctura, o mișcare de câteva decenii: înaintarea otomană, de la criza din 1421 până la cucerirea ultimelor ținuturi bizantine, în 1460–1461. A treia este durata lungă, schimbarea atât de înceată încât oamenii nu o simt, măsurată în secole: orașul de pe strâmtoare a fost capitală a unui imperiu din anul 330 până în 1453, apoi capitală a Imperiului Otoman până în 1923. Împărțirea în trei timpuri este un instrument al istoricilor, propus de Fernand Braudel în 1949 și explicat de el într-un articol din 1958.

Un răspuns bun le folosește pe toate trei. Evenimentul spune ce s-a întâmplat la 29 mai, conjunctura spune de ce atunci, iar durata lungă spune de ce acolo.

Pentru curioși

Cartea lui Braudel se numește „Mediterana și lumea mediteraneeană în epoca lui Filip al II-lea”. O mare parte din ea a fost scrisă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când autorul era prizonier în Germania.

Mehmed al II-lea a domnit de două ori: întâi în 1444–1446, apoi din 1451 până în 1481. Constantinopolul a fost cucerit în a doua domnie.

Trei viteze ale timpului pe aceeași axă, de sus în jos, de la anul 300 la 1950. Durata lungă: o bandă de la 330 la 1923, cât orașul a fost capitală, întâi a Imperiului Roman de Răsărit, din 1453 a Imperiului Otoman. Conjunctura: o bandă scurtă, 1421–1461, înaintarea otomană. Evenimentul: un punct, asediul de 53 de zile, de la 6 aprilie la 29 mai 1453. Trei viteze ale timpului pe aceeași axă, de sus în jos, de la anul 300 la 1950. Durata lungă: o bandă de la 330 la 1923, cât orașul a fost capitală, întâi a Imperiului Roman de Răsărit, din 1453 a Imperiului Otoman. Conjunctura: o bandă scurtă, 1421–1461, înaintarea otomană. Evenimentul: un punct, asediul de 53 de zile, de la 6 aprilie la 29 mai 1453. 500 1000 1500 300 1950 durata lungă oraș-capitală, 330–1923 din 1453, capitală otomană conjunctura înaintarea otomană, 1421–1461 evenimentul asediu de 53 de zile, 6 aprilie – 29 mai 1453
Figura 1Pe aceeași axă, durata lungă este o bandă de aproape șaisprezece secole, conjunctura una de patruzeci de ani, iar evenimentul un punct. Împărțirea în trei timpuri este un instrument al istoricilor, propus de Fernand Braudel în 1949.

Anacronismul: vorbe de mai târziuDe unde știm

Un anacronism este așezarea într-o epocă a unui lucru, a unui cuvânt sau a unei idei din altă epocă. În 1453, apărătorii orașului nu își spuneau „bizantini”. Își spuneau romani (în greacă, romaioi), iar statul lor era, pentru ei, Imperiul Roman. Numele „Imperiul Bizantin” a ajuns obișnuit abia după 1500, când statul nu mai exista. Tot așa, nimeni nu a aflat la 29 mai 1453 că „se încheie Evul Mediu”: hotarul a fost ales mai târziu. Cuvintele de mai târziu sunt îngăduite, cu condiția să știi că sunt de mai târziu. Constatare a istoricilor: în textele vremii locuitorii își spun romani (romaioi); numele „bizantin” se răspândește după 1500.

Aceeași zi, aflată la date diferiteDe unde știm FIL · în plus față de profilul tău

În 1453, o veste mergea cât de repede mergea o corabie sau un cal. De aceea timpul nu era același peste tot. La Constantinopol, 29 mai a fost ziua căderii. În Creta, orașul „a căzut” la 29 iunie, când au sosit corăbiile. La Graz, la 27 iulie, orașul „fusese apărat”, după ultimul zvon. Fiecare loc a hotărât și a plâns după ce știa în ziua aceea. Când citești o sursă, întreabă-te de două ori: când s-a petrecut faptul și când l-a aflat cel care scrie. Scrisoarea lui Enea Silvio Piccolomini din Graz, 27 iulie 1453, scrisă la aproape două luni după căderea orașului.

Harta Europei de sud-est și a Mării Egee în 1453, cu trei locuri și trei date. Constantinopol, 29 mai: orașul cade. Candia, în Creta, 29 iunie: sosește vestea, adusă pe mare într-o lună; o săgeată întreruptă duce de la Constantinopol la Candia. Graz, 27 iulie: se crede că orașul a fost apărat. Harta Europei de sud-est și a Mării Egee în 1453, cu trei locuri și trei date. Constantinopol, 29 mai: orașul cade. Candia, în Creta, 29 iunie: sosește vestea, adusă pe mare într-o lună; o săgeată întreruptă duce de la Constantinopol la Candia. Graz, 27 iulie: se crede că orașul a fost apărat. Vestea despre Constantinopol, 1453 Constantinopol 29 mai: orașul cade Candia (Creta) 29 iunie: sosește vestea Graz 27 iulie: „orașul a fost apărat” o lună 500 km
Figura 2Aceeași zi, aflată la date diferite: în Creta după o lună, iar la Graz, după aproape două luni, încă se credea un zvon fals. Linia întreruptă arată direcția corăbiilor, nu drumul lor exact; drumul veștilor spre Graz nu este cunoscut. Coasta este cea de azi.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Însemnare pe prima foaie a unui manuscris grecesc (Londra, Add. 34060, f. 1v)

Ce fel de sursă
text
Cine
un necunoscut din Candia (azi Heraklion), în insula Creta, pe atunci stăpânită de Veneția
Când a fost făcută
29 iunie 1453 sau la scurt timp după, în Creta
Despre ce moment vorbește
căderea Constantinopolului, 29 mai 1453
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
Londra, manuscrisul Add. 34060; textul grec este publicat de A. Pertusi, Testi inediti e poco noti sulla caduta di Costantinopoli, Bologna, 1983, nr. 22, p. 214
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui William L. North (Carleton College), făcută din greacă după ediția Pertusi. „Agareni” era atunci un nume dat musulmanilor

În anul 1453, la 29 iunie, într-o vineri, au sosit de la Constantinopol trei corăbii cretane, ale lui Sgouros, Hyalinas și Philomatos. Au spus că la 29 mai (…), în al treilea ceas al dimineții, agarenii, adică oștile lui Mehmed Celebi, au intrat în orașul Constantinopol. Au mai spus că l-au ucis pe împărat, pe domnul Constantin Dragases Paleologul. Atunci a fost în Creta mare durere și mult plâns din pricina veștii triste care sosise.

Ce poate dovedi Dovedește ziua în care vestea a ajuns în Creta, cine a adus-o și ce se spunea atunci despre căderea orașului și moartea împăratului. Arată că vestea a făcut o lună pe mare.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi cum a murit împăratul și nici ce s-a petrecut în oraș: cel care scrie nu a fost acolo și notează ce au spus oamenii de pe corăbii.

Sursa B Scrisoare către cardinalul Domenico Capranica („cardinalul Firmanus”)

Ce fel de sursă
text
Cine
Enea Silvio Piccolomini, om al curții împăratului romano-german Frederic al III-lea
Când a fost făcută
27 iulie 1453, la Graz (azi în Austria)
Despre ce moment vorbește
veștile sosite în Apus despre Constantinopol, în vara lui 1453
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
Text latin publicat de A. Pertusi, Testi inediti e poco noti sulla caduta di Costantinopoli, Bologna, 1983, nr. 13, p. 92
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui William L. North (Carleton College), făcută din latină după ediția Pertusi

Din Rascia [Serbia] și de la Veneția au fost trimise de curând vești înfiorătoare despre turci și umbla stăruitor zvonul că Constantinopolul a fost nimicit, flota creștină pierdută, iar Pera predată turcilor. (…) Acum au sosit vești mai fericite, sau măcar nu atât de aspre. Se spune că oștile Domnului nostru au intrat în Constantinopol și că orașul împărătesc a fost apărat, deși s-au pierdut câteva corăbii. Și astfel mințile ne sunt mai liniștite.

Ce poate dovedi Arată ce se credea la curtea împăratului la aproape două luni după cădere: două vești care se bat cap în cap și liniștea adusă de cea falsă.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi nimic despre ce s-a petrecut la Constantinopol: autorul însuși spune că sunt zvonuri și că împăratul a trimis soli să afle adevărul.

Cerințe

  1. Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa A se referă la secolul al XV-lea (anul 1453).

  2. Numiți împăratul precizat în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Împăratul precizat în sursa A este Constantin (Dragases Paleologul), adică împăratul Constantin al XI-lea.

  3. Menționați, din sursa A, două informații referitoare la căderea Constantinopolului. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: oștile lui Mehmed au intrat în oraș la 29 mai; au intrat în al treilea ceas al dimineții; împăratul Constantin a fost ucis. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care susține că orașul Constantinopol a fost apărat. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera B: „se spune că (…) orașul împărătesc a fost apărat”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: corăbiile au adus vestea că oștile lui Mehmed au intrat în oraș și l-au ucis pe împărat. Efect: „a fost în Creta mare durere și mult plâns”. Deoarece a sosit vestea căderii orașului, oamenii din Creta au plâns.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la felul în care circulau veștile în 1453 și susțineți-l cu câte o informație din fiecare sursă. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: veștile mergeau încet și nu ajungeau la fel peste tot. Informație din sursa A: vestea căderii din 29 mai a ajuns în Creta la 29 iunie, după o lună. Informație din sursa B: la 27 iulie, la Graz, se credea că orașul „a fost apărat”. 1 punct pentru punctul de vedere, câte 2 pentru fiecare informație.

Lanț de cauze și urmări

De ce a căzut Constantinopolul în 1453

  1. Evenimentul, cu dată

    Căderea Constantinopolului: la 29 mai 1453, după un asediu început la 6 aprilie, oștile sultanului Mehmed al II-lea intră în oraș.

  2. O cauză de durată și una imediată

    Cauza de durată: din 1421, imperiul era în criză, iar otomanii stăpâneau cea mai mare parte a ținuturilor lui. Cauza imediată: în 1453, Mehmed al II-lea a pornit asediul cu tunuri făcute anume pentru zidurile orașului.

  3. Mecanismul

    Un oraș rămas fără ținuturi are puțini oameni și puțini bani pentru apărare. Cruciada pornită din Apus fusese înfrântă la Varna, în 1444. Tunurile cele noi au spart ziduri care în 1422 rezistaseră.

  4. O urmare apropiată și una îndepărtată

    Urmarea apropiată: orașul este jefuit trei zile, catedrala Sfânta Sofia devine moschee, iar orașul ajunge capitala Imperiului Otoman. Urmarea îndepărtată: ultimele ținuturi bizantine sunt cucerite în 1460–1461, iar mulți învățați greci se refugiază în Italia.

  5. Fraza de legătură

    Deoarece otomanii stăpâneau din 1421 cea mai mare parte a imperiului, iar Mehmed al II-lea avea tunuri care puteau sparge zidurile, Constantinopolul a căzut la 29 mai 1453, astfel încât a devenit capitala Imperiului Otoman, ceea ce a dus la sfârșitul Imperiului Roman de Răsărit.

Pe scurt

  1. Constantinopolul a fost cucerit de sultanul otoman Mehmed al II-lea la 29 mai 1453, după un asediu de 53 de zile, început la 6 aprilie; împăratul Constantin al XI-lea a murit în luptă.
  2. Contextul este tot ce se petrecea în jurul unui fapt și îl face de înțeles: contextul politic, militar, economic, religios sau cultural.
  3. „Timpul evenimentului” este timpul scurt, de zile și săptămâni; conjunctura ține câteva decenii, iar durata lungă se măsoară în secole.
  4. Cele trei viteze ale timpului au fost descrise de istoricul francez Fernand Braudel, în 1949.
  5. Anacronismul este așezarea într-o epocă a unui cuvânt sau a unui lucru din altă epocă: locuitorii Constantinopolului își spuneau romani, iar numele „bizantini” li s-a dat mai târziu.
  6. Același fapt era aflat la date diferite în locuri diferite: căderea din 29 mai 1453 a fost cunoscută în Creta la 29 iunie.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitContextul și cauza sunt același lucru.

    CorectContextul arată ce făcea faptul cu putință; cauza îl pune în mișcare. Otomanii înconjurau orașul și în 1422, când asediul a dat greș. În 1453 s-au adăugat un sultan nou și tunurile lui.

  • GreșitÎn 1453, toată Europa a aflat pe loc de căderea Constantinopolului.

    CorectVestea a mers cu corabia și cu calul. În Creta a ajuns după o lună, iar la Graz, după aproape două luni, se credea încă, după un zvon, că orașul fusese apărat.

  • GreșitLocuitorii Constantinopolului își spuneau bizantini.

    CorectÎși spuneau romani, iar statul lor era pentru ei Imperiul Roman. „Imperiul Bizantin” este un nume ajuns obișnuit după 1500; folosit pentru 1453, este un cuvânt de mai târziu.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce este „timpul evenimentului”?

    Răspuns

    a) Timpul scurt, de zile și săptămâni, în care se petrece faptul. Pentru căderea Constantinopolului, timpul evenimentului sunt cele 53 de zile de asediu. Schimbarea înceată, de secole, este durata lungă.

  2. Care dintre acestea ține de contextul militar al căderii Constantinopolului?

    Răspuns

    c) Înfrângerea cruciaților la Varna, în 1444, și tunurile turnate pentru Mehmed al II-lea. Varna și tunurile arată raportul de forțe dinaintea asediului. Sfânta Sofia făcută moschee este o urmare, iar sosirea veștii în Creta ține de felul în care a fost aflat faptul.

  3. Care propoziție conține un anacronism?

    Răspuns

    b) „În 1453, apărătorii strigau: «Noi, bizantinii, nu cedăm!»”. Apărătorii își spuneau romani. Cuvântul „bizantini” a ajuns obișnuit după 1500, așa că nu putea fi strigat în 1453.

  4. Această veste i-a tulburat atât de mult pe împărat și întreaga lui curte, încât am scris o scrisoare lungă preasfântului nostru domn despre acest lucru. (…) Împăratul a trimis soli ca să cerceteze adevărul și îi așteptăm să se întoarcă de la o zi la alta.

    Enea Silvio Piccolomini către cardinalul Capranica, Graz, 27 iulie 1453; traducere de lucru după versiunea engleză a lui W. L. North

    Ce arată fragmentul despre felul în care curtea afla ce se petrecuse la Constantinopol?

    Răspuns

    d) Curtea avea numai vești nesigure și a trimis soli ca să afle adevărul. La aproape două luni după cădere, împăratul încă trimitea soli „ca să cerceteze adevărul”: vestea sigură nu ajunsese.

  5. Așază faptele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Constantinopolul devine capitală de imperiu (330 d.Hr.)
    2. Un asediu otoman al Constantinopolului dă greș (1422 d.Hr.)
    3. Otomanii înving o armată de cruciați la Varna (1444 d.Hr.)
    4. Oștile lui Mehmed al II-lea intră în Constantinopol (1453 d.Hr.)
    5. Orașul încetează să fie capitala Imperiului Otoman (1923 d.Hr.)

    Orașul este capitală din 330. Asediul din 1422 dă greș, la Varna (1444) este înfrântă ultima cruciadă pornită din Apus, iar în 1453 orașul cade. Rămâne capitală otomană până în 1923.

  6. Cu ce viteză a timpului se măsoară fiecare?

    Răspuns

    Timpul scurt al evenimentului: Asediul de 53 de zile din 1453; Cele trei zile de jaf de după cădere; Sosirea celor trei corăbii în Creta, la 29 iunie 1453.

    Conjunctura (decenii): Înaintarea otomană dintre 1421 și 1461.

    Durata lungă (secole): Orașul, capitală de imperiu din 330 până în 1923.

    Asediul, jaful și sosirea corăbiilor țin zile. Înaintarea otomană ține patru decenii. Rolul de capitală al orașului ține aproape șaisprezece secole.

  7. Explică, în trei-patru propoziții, de ce asediul din 1422 a dat greș, iar cel din 1453 a izbutit, deși orașul și zidurile erau aceleași. Folosește cuvântul „context”.

    Un răspuns bun

    Zidurile erau aceleași, dar contextul se schimbase. După înfrângerea cruciaților la Varna, în 1444, orașul nu mai putea aștepta o armată din Apus. Din 1451 domnea un sultan nou, Mehmed al II-lea, care a pus să i se toarne tunuri destul de puternice ca să spargă zidurile. De aceea, în 1453, după 53 de zile de asediu, orașul a căzut.

    Un răspuns bun arată ce s-a schimbat între cele două date în jurul orașului, nu în oraș.

Termeni

context
Tot ce se petrecea în jurul unui fapt și îl face de înțeles: situația politică, militară, economică, religioasă sau culturală.
timpul evenimentului
Timpul scurt, de zile și săptămâni, în care se petrece un fapt și pe care îl povestesc martorii.
conjunctură
Mișcare de câteva decenii (o înaintare militară, o creștere a prețurilor) în care se așază mai multe evenimente.
durată lungă
Schimbarea foarte înceată, măsurată în secole, pe care oamenii vremii nu o simt. Termenul este al istoricului Fernand Braudel.
anacronism
Așezarea într-o epocă a unui lucru, a unui cuvânt sau a unei idei din altă epocă.
asediu
Împresurarea unui oraș sau a unei cetăți de către o armată, ca să-l facă să se predea sau ca să-l ia cu forța.
Surse și legătura cu programa

Din programă: SS 1.1 „Timp, spațiu istoric, concepte”; FIL 1.1 „Timp, spațiu istoric, concepte”. Competențe specifice urmărite: 1.2.