Istorie IX

Capitolul 5 · Cultura greco-romanăLecția 5.2TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău

Modele culturale în lumea greco-romană

Apeducte și arcuri de triumf: arhitectura romană între utilitarism și triumfalism

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
312 î.Hr.–315 d.Hr. · Antichitate

De ce au construit romanii și apeducte, și arcuri care nu duceau nimic?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 5

În același timp, în altă parte
  • Mexic. La Teotihuacán, în secolul I d.Hr. începea construcția Piramidei Soarelui, iar între anii 100 și 400 orașul își căpăta planul în tablă de șah. sursa
  • China. În China se făcea hârtie încă din secolul al II-lea î.Hr.; în Europa, cel mai vechi document pe hârtie datează abia din 1109. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

Pe fațada Pantheonului din Roma scrie, cu litere mari, că l-a făcut Marcus Agrippa, în anul celui de-al treilea consulat al său (27 î.Hr.). Când a fost ridicată clădirea care se vede azi?

Vezi răspunsul

A fost începută în ultimii ani ai lui Traian și terminată sub Hadrian, care a domnit între 117 și 138. Templul lui Agrippa a ars, iar clădirea de azi este nouă din temelii. Dovada stă în zid: cărămizile poartă ștampilele cărămidăriilor, unele cu anul în care au fost făcute, de la 114 la 123. Hadrian a pus pe clădirea nouă vechea inscripție, cu numele lui Agrippa. O inscripție spune ce a vrut să se știe cel care a pus-o; data clădirii o dau cărămizile.

Pe la anul 100 d.Hr., Sextus Iulius Frontinus, omul care răspundea de apele Romei, a numărat nouă apeducte care aduceau apă în oraș. Apoi a scris: pune alături de ele piramidele, „care nu slujesc la nimic”. Peste câțiva ani, la Roma s-a ridicat o coloană de 38 m, care nu aducea apă nimănui: povestea, în piatră, o victorie.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Arcul, bolta, cupola și betonulCe s-a întâmplat

Romanii au construit cu trei forme curbe: arcul, bolta (un arc prelungit, ca un tunel) și cupola (o boltă rotundă, ca o jumătate de sferă). Săli atât de largi au putut acoperi datorită betonului roman: var amestecat cu pozzolană, un nisip vulcanic, și cu piatră spartă.

Cea mai mare cupolă romană acoperă Pantheonul din Roma, templu terminat sub împăratul Hadrian (117–138). Cupola are peste 43 m în diametru, tot atât cât înălțimea sălii, iar în vârf are o deschizătură rotundă de 9 m, prin care intră lumina. Este și azi cea mai mare cupolă din lume făcută din beton fără armătură de fier. Clădirea stă întreagă la Roma. Ștampilele de pe cărămizile zidului poartă ani de la 114 la 123.

Pentru curioși

Betonul cupolei nu este peste tot la fel: jos, unde zidul duce cea mai mare greutate, în el s-au pus bucăți de cărămidă, iar spre vârf pietre tot mai ușoare. Pozzolana, numită după orașul Pozzuoli de lângă Napoli, face ca betonul să se întărească și sub apă.

Anii clădirii sunt dați diferit. Cercetări mai vechi o puneau toată sub Hadrian și o socoteau gata „după 126” sau „pe la 125–128”. Cele mai multe ștampile de cărămidă sunt însă din vremea lui Traian: patru poartă anii 114–116 și una singură anul 123. De aceea, cercetări mai noi pun începutul lucrului pe la 114.

Secțiune prin sala Pantheonului. Cupola este o jumătate de sferă; un cerc întreg, cu diametrul de 43 m, încape exact în sală, de la podea până în vârf: diametrul cupolei este egal cu înălțimea. În vârf, o deschizătură rotundă de 9 m, prin care intră lumina. Secțiune prin sala Pantheonului. Cupola este o jumătate de sferă; un cerc întreg, cu diametrul de 43 m, încape exact în sală, de la podea până în vârf: diametrul cupolei este egal cu înălțimea. În vârf, o deschizătură rotundă de 9 m, prin care intră lumina. deschizătură: 9 m lumina cupola diametru: 43 m înălțime: 43 m podeaua sălii
Figura 1Diametrul cupolei este egal cu înălțimea sălii: o sferă întreagă ar încăpea în Pantheon. Măsurile dinăuntru sunt la scară (43,30 m, după Treccani); grosimea zidului nu este desenată.
Cupola Pantheonului văzută de jos: șiruri de casete pătrate adâncite în beton urcă spre deschizătura rotundă din vârf, prin care se vede cerul.
Figura 2Cupola Pantheonului din Roma, văzută din sală. Lumina intră prin deschizătura rotundă din vârf, largă de 9 m.

Autorul imaginii: Ank Kumar, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată.

Construcții de folos: drumuri, apeducte, termeCe s-a întâmplat

În 312 î.Hr., cenzorul Appius Claudius a pus să se facă primul apeduct al Romei, Aqua Appia, și un drum pietruit până la Capua, Via Appia, prelungit mai târziu până la portul Brundisium (azi Brindisi). Așa scrie Frontinus, la peste 400 de ani după aceea; cenzorul era un înalt magistrat al Republicii, care dădea în lucru construcțiile publice. Frontinus, Despre apeductele orașului Roma, pe la anul 100 d.Hr., la vreo 410 ani după 312 î.Hr.

Pe la anul 100 d.Hr., Roma primea apă prin nouă apeducte; arcadele celui mai înalt urcau la 109 picioare romane, vreo 32 m. Frontinus, numit în anul 97 să răspundă de apele Romei: scrie despre apeductele pe care le avea el însuși în grijă.

Apa ajungea la fântâni și la terme, băile publice; termele împăratului Caracalla au fost deschise în 216. Tot pentru folosul și petrecerea mulțimii se făceau poduri și amfiteatre, clădiri ovale cu trepte de jur împrejurul unei arene. Amfiteatrul Flavian din Roma, numit mai târziu Colosseum, a fost inaugurat de împăratul Titus în anul 80, cu o sută de zile de jocuri. Colosseumul și zidurile termelor lui Caracalla se văd și azi la Roma.

Ruina unui picior de pod, din piatră și cărămidă, într-o incintă de beton, cu iarbă și copaci în jur.
Figura 3Un picior al podului lui Traian, pe malul românesc al Dunării, la Drobeta-Turnu Severin. Podul, făcut între 103 și 105, stătea pe 20 de picioare de piatră.

Autorul imaginii: Dan Mihai Pitea, CC BY-SA 3.0 RO, sursa. Imagine decupată și micșorată.

Imaginea capitolului 4, „Pornește din Roma”, aici ca instrument: drumurile Imperiului Roman din atlasul Itiner-e, aprinse dinspre Roma după zilele de mers calculate cu modelul ORBIS.

Hartă cu țărmurile Mediteranei, acoperită de o rețea deasă de linii subțiri: drumurile romane, din Britania până în Egipt și din Spania până la Eufrat; cele din jurul Italiei și de pe coaste sunt aprinse
Aceleași date, ca tabel
Din Roma, vara: zilele celui mai rapid drum din modelul ORBIS (pe jos, cu barca pe râuri, cu corabia) și zilele numai pe jos, pe drumurile din atlas
Până laCel mai repedekm pe acest drumNumai pe josPe ce se sprijină
Cartagina4,3 zile632237 de zilededus de istorici
Marsilia (Massilia)7,6 zile90630 de zilededus de istorici
Brindisi (Brundisium)8,9 zile1.17918 zilededus de istorici
Milano (Mediolanum)9,5 zile73720 de zilededus de istorici
Aquileia9,7 zile61220 de zilededus de istorici
Atena11 zile1.55175 de zilededus de istorici
Efes13 zile1.89988 de zilededus de istorici
Alexandria14 zile2.333148 de zilededus de istorici
Cádiz (Gades)15 zile2.05681 de zilededus de istorici
Salonic (Thessalonica)15 zile2.09162 de zilededus de istorici
Antiohia18 zile2.928111 zilededus de istorici
Ierusalim20 de zile3.059131 de zilededus de istorici
Bizanț (apoi Constantinopol)21 de zile2.71576 de zilededus de istorici
Drobeta (Drobeta-Turnu Severin)25 de zile1.26451 de zilededus de istorici
Londra (Londinium)26 de zile2.968nu se ajungededus de istorici
Ulpia Traiana Sarmizegetusa28 de zile1.37953 de zilededus de istorici
Lyon (Lugdunum)29 de zile1.18932 de zilededus de istorici
Köln (Colonia Agrippina)29 de zile1.73448 de zilededus de istorici
Apulum (Alba Iulia)31 de zile1.47853 de zilededus de istorici
Tomis (Constanța)32 de zile3.17572 de zilededus de istorici
Porolissum (Moigrad)37 de zile1.66159 de zilededus de istorici
Cele 299.171 km de drumuri ale atlasului Itiner-e, după cât de bine li se cunoaște traseul
Ce se numărăkmDin totalPe ce se sprijină
Traseu sigur: linia se abate cu cel mult 50 m la munte și 200 m la câmpie8.1812,73 %s-a păstrat
Drum trecut într-un itinerar scris în epoca romană: Stadiasmus Patarensis (anul 46), Itinerarium Antonini (pe la 300), Itinerarium Burdigalense (333), Tabula Peutingeriana (hartă din secolele IV–V, păstrată într-o copie de pe la 1200)109.03036,44 %a scris cineva
Traseu presupus: drum cunoscut, linie aproximativă268.71089,82 %dedus de istorici
Traseu ipotetic: drum cu locul negăsit sau doar bănuit22.2817,45 %dedus de istorici
Când a fost făcut drumul: atlasul nu dă niciun an291.23597,35 %nu se știe sigur

Pe drum, modelul socotește 30 km pe zi. Duratele pe mare sunt medii pentru o corabie cu pânze în lunile iulie–septembrie.

Bara dovezilor

Date și calcul. 299.171 km de drumuri romane din atlasul Itiner-e (2025). Traseul este sigur pentru 8.181 km; pentru rest, linia este presupusă de cercetători. Zilele de drum sunt un calcul după modelul ORBIS (30 km pe zi pe jos; corabie cu pânze, vara), fără nicio călătorie consemnată. Țărmurile sunt cele de azi.

Surse și credite. Drumuri: Itiner-e, de Soto, Pažout, Brughmans și colab., setul de date „Itiner-e static version 2024”, publicat în 2025, doi:10.5281/zenodo.17122148, CC BY 4.0; liniile au fost simplificate. Durate: calcul pe tabelele ORBIS (v2) ale lui Elijah Meeks, Walter Scheidel, Jonathan Weiland și Scott Arcenas, Stanford Digital Repository, purl.stanford.edu/mn425tz9757, CC BY 3.0. Țărmuri: Natural Earth, domeniu public.

Construcții de slavă: arcul de triumf și columnaCe s-a întâmplat

Un general victorios intra în Roma cu alai, într-o ceremonie numită triumf. Ca victoria să nu fie uitată, se ridica un arc de triumf: o poartă de piatră care nu închide și nu apără nimic, acoperită cu reliefuri și cu o inscripție. Arcul lui Titus, terminat după moartea împăratului (81), amintește cucerirea Ierusalimului din anul 70: pe un relief se vede, dusă în triumf, prada luată din Templul evreilor, între care sfeșnicul cu șapte brațe. Arcul lui Constantin a fost închinat de Senat în 315, pentru victoria din 312 asupra lui Maxentius. Amândouă arcurile stau și azi la Roma, cu inscripțiile lor.

Columna lui Traian, dedicată în 113, are, cu soclu cu tot, 38 m. Pe ea urcă în spirală un relief care povestește cele două războaie cu dacii (101–102 și 105–106). Columna stă în Forul lui Traian, piața publică făcută de arhitectul Apolodor din Damasc. Columna stă la locul ei, la Roma. Pe soclu, o inscripție a Senatului îl numește pe Traian.

Două construcții romane ridicate pe arce, văzute din față. În stânga, un apeduct, construcție de folos: un șir de arcade poartă sus canalul cu apă; cele mai înalte arcade urcau la vreo 32 m. În dreapta, un arc de triumf, construcție de slavă: o poartă care stă singură, cu inscripție sus și cu reliefuri. Două construcții romane ridicate pe arce, văzute din față. În stânga, un apeduct, construcție de folos: un șir de arcade poartă sus canalul cu apă; cele mai înalte arcade urcau la vreo 32 m. În dreapta, un arc de triumf, construcție de slavă: o poartă care stă singură, cu inscripție sus și cu reliefuri. de folos de slavă canalul cu apă până la 32 m inscripția reliefuri apeduct aduce apă în oraș arc de triumf amintește o victorie
Figura 4Aceeași formă, arcul de zidărie, slujește la două lucruri: apeductul aduce apă, arcul de triumf ține minte o victorie. Schemă, nu la scară; arcadele celui mai înalt apeduct al Romei urcau la vreo 32 m.
Monument rotund de piatră albă, cu acoperiș conic și, în vârf, un trofeu sculptat, văzut la capătul unei alei cu copaci.
Figura 5Tropaeum Traiani, la Adamclisi. Monumentul din fotografie a fost refăcut în 1977 și poartă copii; metopele originale păstrate, 48 la număr, sunt în muzeul din Adamclisi.

Autorul imaginii: geomcrae, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată.

De ce și folos, și slavăDe ce

Folosul și slava nu se despart ușor. Cine plătea un apeduct sau un templu își scria numele pe el, pentru că și o lucrare de folos aducea faimă. Pe fațada Pantheonului scrie și azi „L-a făcut Marcus Agrippa”: este numele celui care ridicase acolo primul templu, în 27 î.Hr., iar Hadrian l-a păstrat pe clădirea nouă. Frontinus, care avea în grijă apele Romei, pune apeductele mai presus de piramide, fiindcă piramidele „nu slujesc la nimic”. De aceea se spune că arhitectura romană stă între utilitarism (clădești pentru folos) și triumfalism (clădești ca să arăți victoria și puterea). Explicație a istoricilor, din inscripțiile clădirilor și din felul în care Frontinus își laudă apeductele.

Școala romană: retorică și dreptCe s-a întâmplat

Un tânăr roman dintr-o familie cu stare învăța mai ales să vorbească în public și să cunoască legile. Cicero (106–43 î.Hr.) a învățat dreptul de la juriștii din familia Scaevola, iar elocvența de la grecul Apollonius Molon din Rodos. Quintilian (pe la 35–96 d.Hr.) a fost primul profesor de retorică plătit de stat și a scris Institutio oratoria („Formarea oratorului”), în 12 cărți. Poetul Vergiliu (70–19 î.Hr.) a lucrat zece ani la Eneida, poemul în 12 cărți despre eroul Enea.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Despre apeductele orașului Roma (De aquaeductu urbis Romae), I, 4–5 și 16

Ce fel de sursă
text
Cine
Sextus Iulius Frontinus (c. 30–103/104 d.Hr.), senator roman, numit în 97 să răspundă de apele Romei (curator aquarum)
Când a fost făcută
în jurul anului 100 d.Hr., după numirea din 97
Despre ce moment vorbește
apeductele Romei, de la cel dintâi (312 î.Hr.) până în vremea autorului
Unde se află azi
Text transmis prin copii manuscrise; unele apeducte despre care vorbește se văd și azi în jurul Romei
Traducere
traducere de lucru din latină (textul din The Latin Library), confruntată cu versiunea engleză a lui C. E. Bennett (Loeb, 1925; LacusCurtius)

Timp de 441 de ani de la întemeierea Orașului, romanii s-au mulțumit cu apa pe care o scoteau din Tibru, din fântâni sau din izvoare (…). Acum însă curg spre oraș apa Appia, Anio Vetus, Marcia, Tepula, Iulia, Virgo, Alsietina (…), Claudia, Anio Novus. (…) Apa Appia a fost adusă în oraș de cenzorul Appius Claudius Crassus, numit mai târziu Caecus, cel care a avut grijă să se facă și Via Appia, de la Poarta Capena până la orașul Capua (…).

Cu atâtea construcții trebuincioase, care aduc atâtea ape, pune alături, dacă vrei, piramidele, care nu slujesc la nimic, sau celelalte lucrări ale grecilor, fără folos, dar lăudate de faimă.

Ce poate dovedi Arată câte apeducte avea Roma pe la anul 100, cine a făcut primul apeduct și Via Appia și cum judeca un înalt funcționar roman o construcție: după folosul ei.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că toți romanii disprețuiau clădirile făcute pentru slavă: Frontinus își laudă propria slujbă. Nu spune nici cine plătea apeductele și cine le săpa.

Sursa B Inscripția de pe Arcul lui Constantin, Roma (CIL VI, 1139)

Ce fel de sursă
text
Cine
Senatul și poporul roman
Când a fost făcută
anul 315
Despre ce moment vorbește
victoria lui Constantin asupra lui Maxentius, din 312
Câți ani le despart
3 ani
Unde se află azi
Pe arc, la Roma, săpată de două ori, pe amândouă fețele
Traducere
traducere de lucru din latină, după transcrierea inscripției (CIL VI, 1139)
Partea de sus a unui arc de marmură, văzută de jos, pe cer albastru: o placă lată cu rânduri de litere latine săpate, între statui așezate deasupra coloanelor.
Imagine: Wilson Delgado, Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Inscripția de pe Arcul lui Constantin, fața de sud, Roma. Pagina imaginii.

Împăratului Cezar Flavius Constantinus, cel Mare, Pios, Fericit, Augustus, Senatul și poporul roman i-au închinat acest arc, împodobit cu triumfuri, pentru că, prin inspirație divină și prin măreția minții sale, împreună cu armata sa, a răzbunat statul cu arme drepte, dintr-odată, atât asupra tiranului, cât și asupra întregii lui tabere.

Ce poate dovedi Arată cine a închinat arcul, cui și pentru ce: Senatul, împăratului, pentru o victorie. Arată și cum trebuia ținută minte victoria: ca o răzbunare dreaptă a statului.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că Maxentius a fost un „tiran”: este cuvântul învingătorului. Învinsul, Maxentius, nici nu este numit.

Cerințe

  1. Numiți drumul precizat în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Drumul precizat în sursa A este Via Appia.

  2. Precizați secolul în care a fost făcută sursa B. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa B a fost făcută în secolul al IV-lea d.Hr. (anul 315).

  3. Menționați, din sursa A, două informații referitoare la apa orașului Roma. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: timp de 441 de ani romanii au luat apă din Tibru, din fântâni și din izvoare; în vremea autorului curgeau spre oraș nouă apeducte (Appia, Anio Vetus, Marcia și celelalte); apa Appia a fost adusă de cenzorul Appius Claudius. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care susține că o construcție trebuie judecată după folosul ei. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera A: Frontinus pune apeductele, „construcții trebuincioase”, mai presus de piramide, „care nu slujesc la nimic”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: Constantin „a răzbunat statul (…) asupra tiranului”. Efect: „Senatul și poporul roman i-au închinat acest arc”. Deoarece Constantin a învins în 312, Senatul i-a ridicat un arc de triumf. Se primește și: cauză – Constantin a luptat „împreună cu armata sa”, „cu arme drepte”; efect – „a răzbunat statul (…) asupra tiranului”. Se primește orice altă relație corectă între două informații din sursă.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la scopurile pentru care construiau romanii și susțineți-l cu câte o informație din fiecare sursă. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: romanii construiau și pentru folos, și pentru slavă. Sursa A: apeductele sunt „construcții trebuincioase, care aduc atâtea ape”. Sursa B: arcul, „împodobit cu triumfuri”, a fost închinat împăratului pentru o victorie. 1 punct pentru punctul de vedere, câte 2 pentru fiecare informație.

Comparație

Un apeduct și un arc de triumf, comparate pe criterii

  1. Criteriile

    Compari Aqua Appia cu Arcul lui Constantin după trei criterii: la ce folosește, cine l-a făcut și când, ce spune despre el sursa.

  2. Tabelul

    Aqua Appia: aduce apă în oraș; făcută în 312 î.Hr. de cenzorul Appius Claudius; Frontinus o numără între „construcțiile trebuincioase”. Arcul lui Constantin: nu duce și nu adăpostește nimic; închinat în 315 de Senat împăratului; inscripția laudă victoria asupra „tiranului”.

  3. O asemănare

    Asemănare: amândouă sunt lucrări publice din Roma, ridicate pe arce de zidărie, și amândouă poartă numele unui om puternic.

  4. O deosebire

    Deosebire: apeductul a fost făcut pentru un folos de fiecare zi, apa, în timp ce arcul a fost făcut ca să țină minte o victorie.

  5. Concluzia

    Apeductul ține de utilitarism, iar arcul de triumfalism. Răspuns de test: „Arhitectura romană a slujit și nevoilor orașului, prin apeducte, drumuri și terme, și faimei conducătorilor, prin arcuri de triumf și columne.”

Drobeta și Adamclisi

Un pod și un trofeu, amândouă ale lui Traian

Între 103 și 105, între cele două războaie cu dacii, Traian a pus să se facă peste Dunăre, la Drobeta, un pod lung de 1.135 m, pe 20 de picioare de piatră. Lucrarea îi este atribuită lui Apolodor din Damasc, iar podul apare pe Columnă. Istoricul Cassius Dio, care scrie la peste o sută de ani după aceea, îl socotește cea mai de seamă lucrare a lui Traian și spune că, în vremea lui, din pod mai stăteau numai picioarele. Unul se vede și azi pe malul românesc, la Drobeta-Turnu Severin. Podul este o construcție de folos: pe el a trecut armata.

La Adamclisi, în Dobrogea, a fost ridicat în 109 Tropaeum Traiani („trofeul lui Traian”), un monument rotund pentru victoria asupra dacilor, cu 54 de metope, plăci de piatră cu reliefuri. Monumentul care se vede azi a fost refăcut în 1977 și poartă copii. Metopele originale păstrate, 48 la număr, sunt în muzeul din Adamclisi. Trofeul este o construcție de slavă.

Pe scurt

  1. Romanii au construit cu arcul, bolta și cupola și au folosit betonul; cupola Pantheonului, din vremea lui Hadrian (117–138), are peste 43 m în diametru.
  2. Construcții de folos (utilitare): drumuri (Via Appia, 312 î.Hr.), apeducte, poduri, terme (Caracalla, 216), amfiteatre (Colosseum, inaugurat în anul 80).
  3. Construcții de slavă (triumfale): arcul de triumf (Titus, după 81; Constantin, 315), Columna lui Traian (113), forurile împăraților.
  4. Arhitectura romană stă între utilitarism și triumfalism: aceeași putere care aducea apă în oraș își săpa victoriile în piatră.
  5. Educația romană pregătea pentru viața publică prin retorică și drept: Cicero a fost cel mai vestit orator, iar Quintilian, primul profesor de retorică plătit de stat.
  6. Podul lui Apolodor de la Drobeta (103–105) este o lucrare de folos, iar Tropaeum Traiani de la Adamclisi (109), una de slavă.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitPantheonul a fost construit de Agrippa, fiindcă așa scrie pe el.

    CorectClădirea de azi a fost terminată sub Hadrian, la peste 140 de ani după Agrippa, cum arată ștampilele cărămizilor. Inscripția păstrează numele celui care ridicase primul templu, în 27 î.Hr.

  • GreșitPrin arcul de triumf se intra în oraș, ca printr-o poartă a zidului.

    CorectArcul de triumf stă singur și nu apără nimic. A fost ridicat ca să amintească o victorie, prin reliefuri și inscripție.

  • GreșitMonumentul de la Adamclisi care se vede azi este cel ridicat în anul 109.

    CorectMonumentul de azi a fost refăcut în 1977 și poartă copii. Metopele originale se află în muzeul din Adamclisi.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care dintre aceste construcții este triumfală?

    Răspuns

    c) Columna lui Traian. Columna povestește în relief războaiele cu dacii: a fost făcută ca să arate o victorie. Termele, drumul și apeductul slujeau nevoilor de fiecare zi.

  2. Ce le-a îngăduit romanilor să acopere o sală largă de peste 43 m fără stâlpi?

    Răspuns

    b) Cupola de beton. Pantheonul este acoperit cu o cupolă din beton roman, făcut din var, pozzolană și piatră spartă.

  3. Ce a făcut cenzorul Appius Claudius în 312 î.Hr.?

    Răspuns

    c) A făcut primul apeduct al Romei și Via Appia. Aqua Appia și Via Appia îi poartă amândouă numele. Colosseumul este din anul 80 d.Hr., iar Pantheonul de azi a fost terminat sub Hadrian.

  4. Traian a făcut peste Istru un pod de piatră pentru care nu-l pot admira îndeajuns. (…) Are douăzeci de picioare din piatră cioplită (…), legate între ele prin arce. (…) Nouă însă podul nu ne este de niciun folos: stau în picioare numai pilele, fără putință de trecere.

    Cassius Dio, Istoria romană, LXVIII, 13, scrisă la peste o sută de ani după construirea podului; traducere de lucru după versiunea engleză a lui E. Cary (Loeb, 1925)

    Ce arată fragmentul despre podul de la Drobeta în vremea lui Cassius Dio?

    Răspuns

    b) Că din el mai rămăseseră numai picioarele. Dio scrie că stau în picioare „numai pilele, fără putință de trecere”. Istru este numele vechi al Dunării.

  5. Așază construcțiile în ordinea în care au fost făcute.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Via Appia (312 î.Hr.)
    2. Inaugurarea Colosseumului (80 d.Hr.)
    3. Tropaeum Traiani, la Adamclisi (109 d.Hr.)
    4. Columna lui Traian (113 d.Hr.)
    5. Termele lui Caracalla (216 d.Hr.)
    6. Arcul lui Constantin (315 d.Hr.)

    Via Appia este din vremea Republicii (312 î.Hr.). Urmează Colosseumul (80), trofeul de la Adamclisi (109) și Columna (113), amândouă ale lui Traian, apoi termele lui Caracalla (216) și arcul lui Constantin (315).

  6. Utilitar sau triumfal? Pune fiecare construcție la locul ei.

    Răspuns

    Utilitar (de folos): Apeduct; Terme; Podul de la Drobeta; Via Appia.

    Triumfal (de slavă): Arc de triumf; Columna lui Traian; Tropaeum Traiani.

    Apeductul, termele, podul și drumul răspund unei nevoi: apă, spălat, trecere. Arcul, columna și trofeul amintesc o victorie.

  7. Alege o construcție romană de folos și una de slavă și scrie, în trei-patru propoziții, o asemănare și o deosebire între ele.

    Un răspuns bun

    Aleg podul de la Drobeta (103–105) și Tropaeum Traiani de la Adamclisi (109). Asemănare: amândouă au fost făcute din porunca lui Traian, în legătură cu războaiele cu dacii. Deosebire: podul a fost făcut ca armata să treacă Dunărea, în timp ce trofeul a fost făcut ca să amintească victoria. Podul ține de utilitarism, iar trofeul de triumfalism.

    Un răspuns bun numește două construcții, cu dată sau loc, și folosește „în timp ce” pentru deosebire.

Termeni

boltă
Acoperiș curb de zidărie, ca un arc prelungit.
cupolă
Boltă rotundă, ca o jumătate de sferă; cea a Pantheonului are peste 43 m în diametru.
beton roman
Amestec de var, pozzolană (nisip vulcanic) și piatră spartă, care se întărește ca o stâncă.
apeduct
Canal de zidărie, îngropat sau purtat pe arcade, care aduce apă într-un oraș.
terme
Băi publice romane.
arc de triumf
Poartă de piatră care stă singură, ridicată în cinstea unei victorii, cu reliefuri și inscripție.
utilitarism
În arhitectură: a construi pentru folos (apă, drum, trecere, spălat).
triumfalism
În arhitectură: a construi ca să arăți victoria și puterea.
Surse și legătura cu programa

Din programă: TC 3.4 „Modele culturale în lumea greco-romană”; SS 3.4 „Modele culturale în lumea greco-romană”; FIL 3.4 „Modele culturale în lumea greco-romană”. Competențe specifice urmărite: 3.2.