Capitolul 9 · Corăbii și cărțiLecția 9.9FIL Numai pentru filologie · în plus față de profilul tău
Omul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea
Bancherii care au plătit Renașterea: Florența și familia Medici
Cum ajunge o familie de bancheri să conducă o republică fără să-i schimbe legile?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 9
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
Înainte să citești: tu ce crezi?
Lorenzo de’ Medici, numit Magnificul, a condus Florența din 1469 până în 1492. Ce titlu avea?
Vezi răspunsul
Niciunul. Florența era o republică, cu magistrați schimbați des. Lorenzo a primit la 20 de ani, în decembrie 1469, „grija orașului și a statului”, dar a rămas oficial un cetățean ca oricare altul. Conducea prin oamenii lui, așezați în sfaturi și în funcții. Florența a devenit ducat al familiei Medici abia în secolul al XVI-lea, după 1530.
La puțin timp după 1471, Lorenzo de’ Medici, un bancher de 22 de ani, și-a deschis registrele familiei și a adunat ce cheltuiseră ai lui din 1434 încoace pe milostenii, clădiri și dări: 663.755 de florini de aur. „Nu-mi pare rău”, a scris el. Banii aceia făcuseră din familia lui stăpâna unei republici.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
O republică a breslelorCe s-a întâmplat
Florența, oraș de negustori și postăvari din Toscana, era o republică. Din 1282 o cârmuiau priorii, aleși dintre membrii breslelor, numite acolo Arti. Breslele mari îi strângeau pe negustorii de postav și pe bancheri, cele mici pe meșteșugari. Prin Ordonanțele de dreptate (1293), vechii nobili au fost ținuți departe de putere, care a rămas la o mână de familii de negustori și bancheri. Moneda de aur a orașului, florinul, bătută de pe la 1250, era primită în toată Europa. Cei fără breaslă nu aveau niciun cuvânt: în iulie 1378, lucrătorii cu ziua din breasla lânii, numiți ciompi, s-au răsculat și au cerut o breaslă a lor; la sfârșitul lui august au fost înfrânți.
Banca și puterea: Cosimo cel BătrânCe s-a întâmplat
Giovanni di Bicci de’ Medici (1360–1429) s-a îmbogățit ca bancher care ținea socotelile Bisericii. Fiul său, Cosimo cel Bătrân (1389–1464), a făcut din banca Medici una dintre cele mai puternice din Europa. În 1433, oligarhia aflată la putere l-a arestat și l-a trimis în exil; în 1434 a fost rechemat. De atunci a condus orașul fără niciun titlu. Florența a rămas republică, dar în funcții ajungeau oamenii lui, iar potrivnicii erau exilați sau loviți prin dări. Florentinii l-au numit pater patriae, părinte al patriei.
Lorenzo Magnificul și conjurația PazziCe s-a întâmplat
Nepotul lui Cosimo, Lorenzo Magnificul (1449–1492), a luat locul tatălui său la 2 decembrie 1469. Familia Pazzi, bancheri rivali, s-a înțeles cu arhiepiscopul de Pisa, cu știința papei Sixt al IV-lea, să-i ucidă pe frații Medici. La 26 aprilie 1478, în catedrală, Giuliano de’ Medici a fost omorât, iar Lorenzo a scăpat rănit. Florentinii s-au ridicat împotriva conjuraților. Papa l-a excomunicat pe Lorenzo și a pornit război, alături de regele Neapolelui. Lorenzo a mers singur la Napoli, în decembrie 1479, și s-a întors în martie 1480 cu pacea. Conjurația Pazzi a întărit puterea pe care voise s-o dărâme. Pentru 1469: însemnările lui Lorenzo (Ricordi). Pentru 1478: Angelo Poliziano, aflat în catedrală, a scris despre conjurație în același an.
De ce plăteau: mecenatul ca fel de a guvernaDe ce
Cosimo a ridicat biserici, capele și palate și a deschis biblioteci, între ele cea a mănăstirii San Marco. Lorenzo a ținut în jurul lui poeți, filosofi și artiști: Poliziano, Ficino, Pico della Mirandola, Verrocchio, Sandro Botticelli, care a pictat pentru familia Medici Primăvara și Nașterea lui Venus. Pe la 1489, tânărul Michelangelo a cunoscut statuile antice în grădina de la San Marco, unde familia își ținea colecția. Cheltuiala aducea cinste, iar cinstea aducea ascultare: fiindcă nu aveau titlu, Medici își arătau rangul prin ce clădeau și dăruiau. De aceea mecenatul a fost pentru ei și un fel de a guverna. Concluzie a istoricilor, sprijinită pe însemnările lui Lorenzo: banii cheltuiți „au adus mare cinste”.
Mecenatul nu era numai al familiei. Cupola domului, ridicată de Filippo Brunelleschi între 1420 și 1436 fără schelărie de lemn, a fost lucrarea orașului: socotelile șantierului erau ținute de breasla lânii.
Pentru curioși
Cupola are două învelișuri de cărămidă, zidite în rânduri care se sprijină singure, cu cărămizile așezate „în spic de pește”, și 24 de nervuri de piatră, din care opt se văd din afară. În 1421, Brunelleschi a primit 100 de florini pentru desenul unui scripete puternic, cu care se urcau pietrele.

Autorul imaginii: GiovanniPen, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată.
Criza mentalităților medievale și SavonarolaDe ce
Istoricii numesc criza mentalităților medievale clătinarea vechilor siguranțe în secolele XIV–XV. Ciuma din 1348 ucisese la Florența o mare parte dintre locuitori, iar între 1378 și 1417 Biserica Apusului avusese doi, apoi trei papi deodată. De aceea mulți orășeni au început să prețuiască mai mult viața de aici, faima și priceperea omului. Lorenzo a pus-o în versuri: „Cine vrea să fie vesel, să fie: de ziua de mâine nu-i nimic sigur.” Explicație a istoricilor; se sprijină pe scrieri ca Decameronul lui Boccaccio (ciuma din 1348) și pe cântecul de carnaval al lui Lorenzo.
Alții au răspuns prin pocăință. Călugărul dominican Girolamo Savonarola, stareț la San Marco din 1491, predica împotriva luxului și a stăpânirii Medici. În 1494, când regele Franței, Carol al VIII-lea, a intrat cu oastea în Italia, florentinii l-au alungat pe fiul lui Lorenzo și au refăcut republica, iar Savonarola i-a devenit sfătuitor. Adepții lui ardeau, pe „rugurile deșertăciunilor”, lucrurile socotite lumești. Excomunicat în 1497 de papa Alexandru al VI-lea și părăsit de o parte a orașului, a fost spânzurat și ars la 23 mai 1498, în Piața Signoriei.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Însemnări (Ricordi)
A doua zi după moartea lui [Piero, tatăl meu], deși eu, Lorenzo, eram foarte tânăr, având douăzeci de ani, fruntașii orașului și ai statului au venit la noi în casă (…) și m-au îndemnat să iau asupra mea grija orașului și a statului, cum făcuseră bunicul și tatăl meu. Am primit (…) cu mare șovăire, numai pentru siguranța prietenilor și a averilor noastre. Căci la Florența cei bogați o duc greu dacă nu cârmuiesc statul. (…)
Găsesc că din 1434 până acum am cheltuit sume mari de bani (…). Se ridică la 663.755 de florini pentru milostenii, clădiri și dări, fără alte cheltuieli. Dar nu-mi pare rău (…): socotesc că au adus mare cinste statului nostru.
Ce poate dovedi Arată cum își explica Lorenzo însuși puterea: a primit-o ca moștenire de familie, ca să-și apere averea și prietenii, și socotea banii dați pe clădiri și milostenii bine cheltuiți, fiindcă aduceau cinste.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că florentinii îl voiau cu toții: este povestea celui care a câștigat, scrisă pentru urmași. Nu spune nimic despre potrivnicii familiei și nici de unde veneau banii.
Sursa B Cântecul lui Bacchus (Canzona di Bacco), cântec de carnaval
Cât de frumoasă-i tinerețea, / care fuge necontenit! / Cine vrea să fie vesel, să fie: / de ziua de mâine nu-i nimic sigur.
Aceștia sunt Bacchus și Ariadna, / frumoși și aprinși unul de altul: / fiindcă timpul fuge și înșală, / stau mereu împreună, mulțumiți.
Ce poate dovedi Arată o stare de spirit: bucuria clipei, cu zei ai Antichității în loc de sfinți, și nesiguranța zilei de mâine.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că florentinii își pierduseră credința: este un cântec de carnaval, sărbătoarea dinaintea postului, când gluma și masca erau îngăduite.
Cerințe
Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)
Numiți orașul precizat în sursa A. (2 puncte)
Menționați, din sursa A, două informații referitoare la cheltuielile familiei Medici. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care îndeamnă la bucuria clipei de față. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la rostul mecenatului familiei Medici și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)
Lanț de cauze și urmări
Cum legi banca Medici de puterea asupra Florenței
Evenimentul, cu dată
În 1434, Cosimo de’ Medici se întoarce din exil și ajunge stăpânul de fapt al Florenței, fără niciun titlu.
O cauză de durată și una imediată
Cauza de durată: din 1282, republica era cârmuită de bresle, adică de negustori și bancheri, iar banca Medici ajunsese printre cele mai bogate. Cauza imediată: exilul din 1433, pus la cale de familiile rivale, și rechemarea lui Cosimo după un an.
Mecanismul
Banii aduc oameni îndatorați: Cosimo împrumută, dăruiește, clădește biserici și biblioteci. Oamenii lui ajung în funcții, iar potrivnicii sunt exilați sau loviți prin dări. Legile republicii rămân neschimbate.
O urmare apropiată și una îndepărtată
Urmarea apropiată: Medici conduc orașul 60 de ani, până în 1494, și trec de conjurația Pazzi (1478). Urmarea îndepărtată: Florența devine, prin mecenatul lor, centrul Renașterii.
Fraza de legătură
Deoarece Florența era o republică a negustorilor și a bancherilor, cea mai bogată familie a putut să-și așeze oamenii în funcții, astfel încât Medici au condus orașul din 1434 fără titlu, ceea ce a dus la un mecenat fără pereche și, în 1494, la alungarea lor.
Timișoara, 1404
Un florentin, comite de Timiș
Negustorii și bancherii Florenței ajungeau departe. Filippo Scolari, născut în 1369 lângă Florența, a pornit ca ucenic de negustor, a ajuns la Buda și a intrat în slujba lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. În 1401 administra cămara sării din Transilvania, pe atunci în Regatul Ungariei. În 1404, regele i-a dat cetatea Timișoara și comitatul Timiș, cu titlul de ispán (comite); de la el i-a rămas porecla italiană Pippo Spano.
A purtat războaie la Dunăre împotriva otomanilor, iar în 1426 a luptat în Țara Românească alături de domnul Dan al II-lea. A murit la Lipova, la 27 decembrie 1426. La Lipova plătise un spital, împodobit cu fresce de pictorul florentin Masolino. Portretul lui, pictat de Andrea del Castagno, se păstrează la Galeria Uffizi din Florența.
Pe scurt
- Florența era o republică a breslelor (Arti): din 1282 o cârmuiau priorii, aleși dintre negustori, bancheri și meșteșugari.
- Familia Medici s-a îmbogățit prin bancă; Cosimo cel Bătrân a condus orașul din 1434 fără titlu, prin oamenii lui, și a fost numit „părinte al patriei”.
- Lorenzo Magnificul (1469–1492) a scăpat din conjurația Pazzi (26 aprilie 1478), în care a fost ucis fratele său Giuliano.
- Mecenatul familiei Medici (Ficino, Botticelli, tânărul Michelangelo) a fost și un fel de a guverna: cheltuiala aducea cinste, iar cinstea ascultare.
- Criza mentalităților medievale este clătinarea vechilor siguranțe după ciuma din 1348 și schisma papală (1378–1417); unii au răspuns prin bucuria vieții de aici, alții prin pocăință.
- Călugărul Savonarola a condus sufletește republica refăcută în 1494, după alungarea Medici, și a fost executat în 1498.
Greșeli frecvente
GreșitMedici au fost ducii Florenței încă din vremea lui Cosimo cel Bătrân.
CorectÎn secolul al XV-lea, Florența era republică, iar Cosimo și Lorenzo au fost, oficial, simpli cetățeni. Conduceau prin oamenii lor din funcții. Florența a devenit ducat abia după 1530.
GreșitTot ce s-a clădit frumos la Florența a fost plătit de Medici.
CorectCupola domului (1420–1436) a fost lucrarea orașului, cu socotelile ținute de breasla lânii. Mecenați erau și breslele, și alte familii bogate, și Biserica.
GreșitSavonarola a fost un protestant dinaintea lui Luther.
CorectSavonarola a fost un călugăr dominican catolic. Cerea pocăință și o viață mai aspră și a atacat Roma papei Alexandru al VI-lea; a fost excomunicat fiindcă nu a ascultat de porunca de a nu mai predica.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Cum a condus Cosimo de’ Medici Florența după 1434?
Răspuns
b) Fără titlu: Florența a rămas republică, dar în funcții ajungeau oamenii lui. Florența a rămas republică, cu priorii și sfaturile ei. Cosimo a avut grijă cine ajunge în funcții și și-a lovit potrivnicii prin exil și prin dări.
Ce s-a întâmplat la 26 aprilie 1478, în catedrala Florenței?
Răspuns
c) Giuliano de’ Medici a fost ucis, iar Lorenzo a scăpat rănit. Este conjurația Pazzi. Savonarola a fost executat în 1498, în Piața Signoriei, iar cupola fusese terminată în 1436.
De ce cheltuia familia Medici atât de mult pe clădiri, biblioteci și artiști?
Răspuns
d) Neavând titlu, își arătau rangul și își câștigau ascultarea prin ce clădeau și dăruiau. Lorenzo însuși scrie că banii cheltuiți au adus „mare cinste”. Pentru o familie fără titlu, cinstea ținea loc de coroană.
Am primit cu mare șovăire, numai pentru siguranța prietenilor și a averilor noastre. Căci la Florența cei bogați o duc greu dacă nu cârmuiesc statul.
Ce motiv dă Lorenzo pentru că a luat conducerea orașului?
Răspuns
b) Fără putere, averea și prietenii familiei erau în primejdie. Lorenzo spune limpede: la Florența, cei bogați care nu cârmuiesc sunt loviți de cei care cârmuiesc. Puterea apăra banca, iar banca plătea puterea.
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Răscoala ciompilor (1378)
- Cosimo se întoarce din exil (1434)
- Lorenzo ia locul tatălui său (1469)
- Conjurația Pazzi (1478)
- Medici sunt alungați din Florența (1494)
- Savonarola este executat (1498)
Întâi republica breslelor și răscoala celor fără breaslă (1378), apoi cei 60 de ani ai familiei Medici (1434–1494), cu Lorenzo (1469) și conjurația (1478), și la urmă republica lui Savonarola (1494–1498).
Pune în ordine verigile care leagă banca Medici de arta Florenței.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Banca aduce familiei o avere uriașă
- Averea aduce oameni îndatorați și funcții pentru prieteni
- Familia conduce republica fără titlu
- Ca să-și arate rangul, plătește biserici, biblioteci și artiști
- Florența devine centrul Renașterii
Fiecare verigă o face cu putință pe următoarea: banii dau putere, puterea fără titlu cere cinste, iar cinstea se cumpără cu clădiri și cu artă.
Cântecul de carnaval al lui Lorenzo („de ziua de mâine nu-i nimic sigur”) și rugurile lui Savonarola sunt din același oraș și din același deceniu. Explică, în trei-patru propoziții, cum pot fi amândouă semne ale aceleiași crize.
Un răspuns bun
După ciuma din 1348 și după schisma papală, mulți oameni nu mai erau siguri nici de ziua de mâine, nici de rânduielile vechi. Cântecul lui Lorenzo răspunde la această nesiguranță prin bucuria clipei și prin zeii Antichității. Savonarola răspunde la aceeași nesiguranță prin pocăință și prin arderea podoabelor. Amândouă arată că vechile siguranțe se clătinaseră și că oamenii căutau altele.
Răspunsul bun numește cauza comună (nesiguranța) și cele două răspunsuri opuse la ea.
Termeni
- breaslă
- Asociație a celor cu aceeași meserie sau același negoț. La Florența se numea Arte, iar cine nu era într-o breaslă nu putea ajunge în funcții.
- priori
- Magistrații care cârmuiau Florența din 1282, aleși pentru scurt timp dintre membrii breslelor.
- florin
- Moneda de aur a Florenței, bătută de la mijlocul secolului al XIII-lea și primită în toată Europa.
- mecenat
- Sprijinul în bani și în comenzi dat artiștilor și învățaților de un om bogat sau puternic.
- conjurație
- Înțelegere ascunsă între mai mulți oameni pentru a răsturna sau a ucide un conducător. Conjurația Pazzi a avut loc în 1478.
- criza mentalităților medievale
- Clătinarea, în secolele XIV–XV, a felului în care oamenii Evului Mediu priveau lumea, după ciumă, schismă și războaie; deschide drumul încrederii în om și în viața de aici.
- ciompi
- Lucrătorii cu ziua ai breslei lânii din Florența, fără drepturi politice; s-au răsculat în 1378.
Surse și legătura cu programa
- Janet Ross, Lives of the Early Medici as Told in Their Correspondence, Londra, Chatto & Windus, 1910, p. 154–155: Ricordi di Lorenzo de’ Medici (Project Gutenberg) – sursa A; cei 663.755 de florini, 1434–1471; copia de la Biblioteca Națională din Florența și originalul pierdut
- Lorenzo de’ Medici, Quant’è bella giovinezza, în The Oxford Book of Italian Verse, ed. St. John Lucas, Oxford, 1910, p. 191–192 (Wikisource italian) – sursa B, versurile 1–8
- Treccani, Dizionario di Storia, articolul Firenze – priorii din 1282; Ordonanțele de dreptate (articolul le pune la 1295); florinul; breslele mari și mici; întoarcerea lui Cosimo în 1434; 1494 și sfârșitul stăpânirii Medici
- Treccani, Dizionario di Storia, articolul Arti – breslele mari, ale activităților economice și financiare cele mai înalte, și breslele mici
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Ciompi – lucrătorii breslei lânii; răscoala din iulie 1378 și înfrângerea de la 31 august
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Medici, Giovanni di Bicci de’ – 1360–1429; bancher al Bisericii; averea familiei
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Medici, Cosimo de’, detto il Vecchio – 1389–1464; arestarea din 1433 și rechemarea; conducerea fără titlu; exilul și dările ca arme; banca, una dintre cele mai puternice din Europa; bisericile și bibliotecile; pater patriae
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Medici, Lorenzo de’, detto il Magnifico – 1449–1492; 2 decembrie 1469; „cetățean privat”; conjurația din 26 aprilie 1478, cu știința papei; excomunicarea și războiul; drumul la Napoli (6 decembrie 1479 – 15 martie 1480); cercul de poeți și artiști; mecenatul ca „artă de a guverna”
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Pazzi, congiura dei – conjurația din 1478 a întărit puterea Medici
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Medici – șirul familiei: Giovanni di Bicci, Cosimo, Piero, Lorenzo și Giuliano, Piero; căderea de la sfârșitul secolului al XV-lea
- Treccani, Enciclopedia dei ragazzi, articolul Botticelli, Sandro – Primăvara și Nașterea lui Venus, făcute pentru Medici
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Michelangelo Buonarroti – Michelangelo, pe la 1489, în grădina de la San Marco, cu statuile antice ale familiei Medici
- Treccani, Dizionario Biografico degli Italiani, articolul Brunelleschi, Filippo – cupola: hotărârea din 1420, construcția fără schelărie, registrele breslei lânii, scripetele din 1421, sfințirea din 1436
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Brunelleschi, Filippo – cele două învelișuri, cărămizile în spic de pește, cele 24 de nervuri
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Savonarola, Girolamo – 1452–1498; stareț la San Marco din 1491; 1494 și republica; „bruciamenti di vanità”; excomunicarea din 1497; spânzurat și ars în Piața Signoriei
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Machiavelli, Niccolò – execuția lui Savonarola la 23 mai 1498; Machiavelli desemnat secretar la 28 mai
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Pechino – Templul Cerului (Tiantan), 1420
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Inca – Túpac Yupanqui (1471–1493) și lărgirea hotarelor
- G. Nemeth Papo, A. Papo, Scolari, Filippo, Dizionario Biografico degli Italiani, vol. 91 (2018) – născut în 1369 la Tizzano; ucenic de negustor; cămara sării din Transilvania (1401); Timișoara și comitatul Timiș (1404), porecla Spano; campania din 1426 alături de Dan al II-lea; moartea la Lipova, 27 decembrie 1426; spitalul de la Lipova și Masolino; portretul de la Uffizi
- Catholic Encyclopedia (1912), articolul Western Schism – schisma papală, 1378–1417
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Giano della Bella – Ordonanțele de dreptate din 1293, puse de cronici pe seama lui Giano della Bella; plecarea lui în exil în 1295
- The New Cambridge Medieval History, vol. VII, capitolul despre statele din nordul Italiei (erenow.org) – regimul Medici a creat sfaturi noi: Consiliul celor O Sută (1458), Consiliul celor Șaptezeci (1480)
- Angelo Poliziano, Congiura de’ Pazzi, narrata in latino e volgarizzata da Anicio Bonucci, Florența, Le Monnier, 1856 (archive.org) – povestirea conjurației din 1478 de către un martor: Poliziano îl vede pe Giuliano ucis în catedrală și scrie în același an
Din programă: FIL 6.2 „Omul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea”. Competențe specifice urmărite: 1.2.