Istorie IX

Capitolul 9 · Corăbii și cărțiLecția 9.9FIL Numai pentru filologie · în plus față de profilul tău

Omul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea

Bancherii care au plătit Renașterea: Florența și familia Medici

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
1378–1498 · Evul Mediu – Epoca modernă

Cum ajunge o familie de bancheri să conducă o republică fără să-i schimbe legile?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 9

În același timp, în altă parte
  • China. La Beijing, noua capitală a dinastiei Ming, se termină în 1420 Templul Cerului, chiar în anul în care la Florența începe ridicarea cupolei domului. sursa
  • Peru. Sub Túpac Yupanqui, care domnește între 1471 și 1493, hotarele statului incaș se lărgesc mult față de ținutul orașului Cuzco. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

Lorenzo de’ Medici, numit Magnificul, a condus Florența din 1469 până în 1492. Ce titlu avea?

Vezi răspunsul

Niciunul. Florența era o republică, cu magistrați schimbați des. Lorenzo a primit la 20 de ani, în decembrie 1469, „grija orașului și a statului”, dar a rămas oficial un cetățean ca oricare altul. Conducea prin oamenii lui, așezați în sfaturi și în funcții. Florența a devenit ducat al familiei Medici abia în secolul al XVI-lea, după 1530.

La puțin timp după 1471, Lorenzo de’ Medici, un bancher de 22 de ani, și-a deschis registrele familiei și a adunat ce cheltuiseră ai lui din 1434 încoace pe milostenii, clădiri și dări: 663.755 de florini de aur. „Nu-mi pare rău”, a scris el. Banii aceia făcuseră din familia lui stăpâna unei republici.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

O republică a breslelorCe s-a întâmplat

Florența, oraș de negustori și postăvari din Toscana, era o republică. Din 1282 o cârmuiau priorii, aleși dintre membrii breslelor, numite acolo Arti. Breslele mari îi strângeau pe negustorii de postav și pe bancheri, cele mici pe meșteșugari. Prin Ordonanțele de dreptate (1293), vechii nobili au fost ținuți departe de putere, care a rămas la o mână de familii de negustori și bancheri. Moneda de aur a orașului, florinul, bătută de pe la 1250, era primită în toată Europa. Cei fără breaslă nu aveau niciun cuvânt: în iulie 1378, lucrătorii cu ziua din breasla lânii, numiți ciompi, s-au răsculat și au cerut o breaslă a lor; la sfârșitul lui august au fost înfrânți.

Banca și puterea: Cosimo cel BătrânCe s-a întâmplat

Giovanni di Bicci de’ Medici (1360–1429) s-a îmbogățit ca bancher care ținea socotelile Bisericii. Fiul său, Cosimo cel Bătrân (1389–1464), a făcut din banca Medici una dintre cele mai puternice din Europa. În 1433, oligarhia aflată la putere l-a arestat și l-a trimis în exil; în 1434 a fost rechemat. De atunci a condus orașul fără niciun titlu. Florența a rămas republică, dar în funcții ajungeau oamenii lui, iar potrivnicii erau exilați sau loviți prin dări. Florentinii l-au numit pater patriae, părinte al patriei.

Lorenzo Magnificul și conjurația PazziCe s-a întâmplat

Nepotul lui Cosimo, Lorenzo Magnificul (1449–1492), a luat locul tatălui său la 2 decembrie 1469. Familia Pazzi, bancheri rivali, s-a înțeles cu arhiepiscopul de Pisa, cu știința papei Sixt al IV-lea, să-i ucidă pe frații Medici. La 26 aprilie 1478, în catedrală, Giuliano de’ Medici a fost omorât, iar Lorenzo a scăpat rănit. Florentinii s-au ridicat împotriva conjuraților. Papa l-a excomunicat pe Lorenzo și a pornit război, alături de regele Neapolelui. Lorenzo a mers singur la Napoli, în decembrie 1479, și s-a întors în martie 1480 cu pacea. Conjurația Pazzi a întărit puterea pe care voise s-o dărâme. Pentru 1469: însemnările lui Lorenzo (Ricordi). Pentru 1478: Angelo Poliziano, aflat în catedrală, a scris despre conjurație în același an.

Familia Medici, din tată în fiu, de sus în jos. Giovanni di Bicci, 1360–1429, bancher al Bisericii. Fiul lui, Cosimo cel Bătrân, 1389–1464, conduce Florența din 1434, fără titlu. Fiul lui Cosimo, Piero, moare în 1469. Fiii lui Piero: Lorenzo Magnificul, 1449–1492, care conduce din 1469, și Giuliano, ucis în 1478. Fiul lui Lorenzo este alungat în 1494. Familia Medici, din tată în fiu, de sus în jos. Giovanni di Bicci, 1360–1429, bancher al Bisericii. Fiul lui, Cosimo cel Bătrân, 1389–1464, conduce Florența din 1434, fără titlu. Fiul lui Cosimo, Piero, moare în 1469. Fiii lui Piero: Lorenzo Magnificul, 1449–1492, care conduce din 1469, și Giuliano, ucis în 1478. Fiul lui Lorenzo este alungat în 1494. Giovanni di Bicci 1360–1429 bancher al Bisericii Cosimo cel Bătrân 1389–1464 conduce din 1434, fără titlu Piero moare în 1469 Lorenzo Magnificul 1449–1492 conduce din 1469 Giuliano ucis în 1478 Fiul lui Lorenzo alungat în 1494 fiu fiu fiu fiu fiu
Figura 1Din 1434 până în 1494, puterea a trecut din tată în fiu, fără niciun titlu.

De ce plăteau: mecenatul ca fel de a guvernaDe ce

Cosimo a ridicat biserici, capele și palate și a deschis biblioteci, între ele cea a mănăstirii San Marco. Lorenzo a ținut în jurul lui poeți, filosofi și artiști: Poliziano, Ficino, Pico della Mirandola, Verrocchio, Sandro Botticelli, care a pictat pentru familia Medici Primăvara și Nașterea lui Venus. Pe la 1489, tânărul Michelangelo a cunoscut statuile antice în grădina de la San Marco, unde familia își ținea colecția. Cheltuiala aducea cinste, iar cinstea aducea ascultare: fiindcă nu aveau titlu, Medici își arătau rangul prin ce clădeau și dăruiau. De aceea mecenatul a fost pentru ei și un fel de a guverna. Concluzie a istoricilor, sprijinită pe însemnările lui Lorenzo: banii cheltuiți „au adus mare cinste”.

Mecenatul nu era numai al familiei. Cupola domului, ridicată de Filippo Brunelleschi între 1420 și 1436 fără schelărie de lemn, a fost lucrarea orașului: socotelile șantierului erau ținute de breasla lânii.

Pentru curioși

Cupola are două învelișuri de cărămidă, zidite în rânduri care se sprijină singure, cu cărămizile așezate „în spic de pește”, și 24 de nervuri de piatră, din care opt se văd din afară. În 1421, Brunelleschi a primit 100 de florini pentru desenul unui scripete puternic, cu care se urcau pietrele.

Cupolă mare de cărămidă roșie, cu nervuri albe de piatră și cu un turnuleț alb în vârf, ridicată deasupra acoperișurilor de țiglă ale orașului.
Figura 2Cupola domului din Florența, ridicată de Filippo Brunelleschi între 1420 și 1436. Din cele 24 de nervuri de piatră, opt se văd din afară.

Autorul imaginii: GiovanniPen, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată.

Criza mentalităților medievale și SavonarolaDe ce

Istoricii numesc criza mentalităților medievale clătinarea vechilor siguranțe în secolele XIV–XV. Ciuma din 1348 ucisese la Florența o mare parte dintre locuitori, iar între 1378 și 1417 Biserica Apusului avusese doi, apoi trei papi deodată. De aceea mulți orășeni au început să prețuiască mai mult viața de aici, faima și priceperea omului. Lorenzo a pus-o în versuri: „Cine vrea să fie vesel, să fie: de ziua de mâine nu-i nimic sigur.” Explicație a istoricilor; se sprijină pe scrieri ca Decameronul lui Boccaccio (ciuma din 1348) și pe cântecul de carnaval al lui Lorenzo.

Alții au răspuns prin pocăință. Călugărul dominican Girolamo Savonarola, stareț la San Marco din 1491, predica împotriva luxului și a stăpânirii Medici. În 1494, când regele Franței, Carol al VIII-lea, a intrat cu oastea în Italia, florentinii l-au alungat pe fiul lui Lorenzo și au refăcut republica, iar Savonarola i-a devenit sfătuitor. Adepții lui ardeau, pe „rugurile deșertăciunilor”, lucrurile socotite lumești. Excomunicat în 1497 de papa Alexandru al VI-lea și părăsit de o parte a orașului, a fost spânzurat și ars la 23 mai 1498, în Piața Signoriei.

Axă a timpului de la 1370 la 1500, pentru Florența. În stânga: 1378, răscoala ciompilor; 1378–1417, Biserica Apusului are doi, apoi trei papi; 1420–1436, cupola domului; 1478, conjurația Pazzi; 1498, Savonarola este executat. În dreapta, o bandă lungă, din 1434 până în 1494: familia Medici conduce orașul fără titlu, 60 de ani; în 1494, republica este refăcută. Ciuma din 1348 este mai veche decât axa. Axă a timpului de la 1370 la 1500, pentru Florența. În stânga: 1378, răscoala ciompilor; 1378–1417, Biserica Apusului are doi, apoi trei papi; 1420–1436, cupola domului; 1478, conjurația Pazzi; 1498, Savonarola este executat. În dreapta, o bandă lungă, din 1434 până în 1494: familia Medici conduce orașul fără titlu, 60 de ani; în 1494, republica este refăcută. Ciuma din 1348 este mai veche decât axa. 1348 ciuma 1370 1500 doi, apoi trei papi 1378–1417 1378 răscoala ciompilor cupola domului 1420–1436 1478 conjurația Pazzi 1498 Savonarola, executat 1434 Cosimo, rechemat Medici conduc fără titlu: 60 de ani 1494 republica, refăcută
Figura 3Cei 60 de ani ai familiei Medici încep înainte să fie gata cupola și se încheie cu patru ani înainte de moartea lui Savonarola. Axa este la scară; ciuma din 1348 este mai veche decât ea.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Însemnări (Ricordi)

Ce fel de sursă
text
Cine
Lorenzo de’ Medici, numit Magnificul, bancher și conducător de fapt al Florenței
Când a fost făcută
după septembrie 1471, la câțiva ani de la faptele povestite
Despre ce moment vorbește
preluarea puterii la Florența, în decembrie 1469, și cheltuielile familiei din 1434 până în 1471
Unde se află azi
Originalul pare pierdut; textul este cunoscut dintr-o copie aflată la Biblioteca Națională din Florența
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză din Janet Ross, Lives of the Early Medici as Told in Their Correspondence, Londra, Chatto & Windus, 1910, p. 154–155

A doua zi după moartea lui [Piero, tatăl meu], deși eu, Lorenzo, eram foarte tânăr, având douăzeci de ani, fruntașii orașului și ai statului au venit la noi în casă (…) și m-au îndemnat să iau asupra mea grija orașului și a statului, cum făcuseră bunicul și tatăl meu. Am primit (…) cu mare șovăire, numai pentru siguranța prietenilor și a averilor noastre. Căci la Florența cei bogați o duc greu dacă nu cârmuiesc statul. (…)

Găsesc că din 1434 până acum am cheltuit sume mari de bani (…). Se ridică la 663.755 de florini pentru milostenii, clădiri și dări, fără alte cheltuieli. Dar nu-mi pare rău (…): socotesc că au adus mare cinste statului nostru.

Ce poate dovedi Arată cum își explica Lorenzo însuși puterea: a primit-o ca moștenire de familie, ca să-și apere averea și prietenii, și socotea banii dați pe clădiri și milostenii bine cheltuiți, fiindcă aduceau cinste.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că florentinii îl voiau cu toții: este povestea celui care a câștigat, scrisă pentru urmași. Nu spune nimic despre potrivnicii familiei și nici de unde veneau banii.

Sursa B Cântecul lui Bacchus (Canzona di Bacco), cântec de carnaval

Ce fel de sursă
text
Cine
Lorenzo de’ Medici, numit Magnificul
Când a fost făcută
înainte de 1492, anul morții lui Lorenzo, pentru carnavalul Florenței
Despre ce moment vorbește
felul de a privi viața al orășenilor Florenței, la sfârșitul secolului al XV-lea
Unde se află azi
Tipărit în antologii de poezie italiană, între care The Oxford Book of Italian Verse (1910)
Traducere
traducere de lucru din italiană, după The Oxford Book of Italian Verse, ed. St. John Lucas, Oxford, 1910, p. 191–192 (Wikisource italian), versurile 1–8

Cât de frumoasă-i tinerețea, / care fuge necontenit! / Cine vrea să fie vesel, să fie: / de ziua de mâine nu-i nimic sigur.

Aceștia sunt Bacchus și Ariadna, / frumoși și aprinși unul de altul: / fiindcă timpul fuge și înșală, / stau mereu împreună, mulțumiți.

Ce poate dovedi Arată o stare de spirit: bucuria clipei, cu zei ai Antichității în loc de sfinți, și nesiguranța zilei de mâine.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că florentinii își pierduseră credința: este un cântec de carnaval, sărbătoarea dinaintea postului, când gluma și masca erau îngăduite.

Cerințe

  1. Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa A se referă la secolul al XV-lea.

  2. Numiți orașul precizat în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Orașul precizat în sursa A este Florența.

  3. Menționați, din sursa A, două informații referitoare la cheltuielile familiei Medici. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: din 1434 familia a cheltuit sume mari; ele se ridică la 663.755 de florini; banii au mers pe milostenii, clădiri și dări; autorului nu-i pare rău, fiindcă au adus cinste. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care îndeamnă la bucuria clipei de față. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera B: „Cine vrea să fie vesel, să fie: de ziua de mâine nu-i nimic sigur.”

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: „la Florența cei bogați o duc greu dacă nu cârmuiesc statul”. Efect: Lorenzo a primit „grija orașului și a statului (…) pentru siguranța prietenilor și a averilor”. Deoarece averea unei familii bogate era în primejdie fără putere, Lorenzo a luat conducerea orașului. Se primește și altă relație corectă, de pildă: cauză – cheltuielile „au adus mare cinste” statului; efect – lui Lorenzo „nu-i pare rău” de banii cheltuiți.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la rostul mecenatului familiei Medici și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: pentru Medici, banii dați pe clădiri și milostenii erau un mijloc de a câștiga cinste și, prin ea, putere. Informație: Lorenzo scrie că nu-i pare rău de cei 663.755 de florini, fiindcă „au adus mare cinste”. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Lanț de cauze și urmări

Cum legi banca Medici de puterea asupra Florenței

  1. Evenimentul, cu dată

    În 1434, Cosimo de’ Medici se întoarce din exil și ajunge stăpânul de fapt al Florenței, fără niciun titlu.

  2. O cauză de durată și una imediată

    Cauza de durată: din 1282, republica era cârmuită de bresle, adică de negustori și bancheri, iar banca Medici ajunsese printre cele mai bogate. Cauza imediată: exilul din 1433, pus la cale de familiile rivale, și rechemarea lui Cosimo după un an.

  3. Mecanismul

    Banii aduc oameni îndatorați: Cosimo împrumută, dăruiește, clădește biserici și biblioteci. Oamenii lui ajung în funcții, iar potrivnicii sunt exilați sau loviți prin dări. Legile republicii rămân neschimbate.

  4. O urmare apropiată și una îndepărtată

    Urmarea apropiată: Medici conduc orașul 60 de ani, până în 1494, și trec de conjurația Pazzi (1478). Urmarea îndepărtată: Florența devine, prin mecenatul lor, centrul Renașterii.

  5. Fraza de legătură

    Deoarece Florența era o republică a negustorilor și a bancherilor, cea mai bogată familie a putut să-și așeze oamenii în funcții, astfel încât Medici au condus orașul din 1434 fără titlu, ceea ce a dus la un mecenat fără pereche și, în 1494, la alungarea lor.

Timișoara, 1404

Un florentin, comite de Timiș

Negustorii și bancherii Florenței ajungeau departe. Filippo Scolari, născut în 1369 lângă Florența, a pornit ca ucenic de negustor, a ajuns la Buda și a intrat în slujba lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. În 1401 administra cămara sării din Transilvania, pe atunci în Regatul Ungariei. În 1404, regele i-a dat cetatea Timișoara și comitatul Timiș, cu titlul de ispán (comite); de la el i-a rămas porecla italiană Pippo Spano.

A purtat războaie la Dunăre împotriva otomanilor, iar în 1426 a luptat în Țara Românească alături de domnul Dan al II-lea. A murit la Lipova, la 27 decembrie 1426. La Lipova plătise un spital, împodobit cu fresce de pictorul florentin Masolino. Portretul lui, pictat de Andrea del Castagno, se păstrează la Galeria Uffizi din Florența.

Pe scurt

  1. Florența era o republică a breslelor (Arti): din 1282 o cârmuiau priorii, aleși dintre negustori, bancheri și meșteșugari.
  2. Familia Medici s-a îmbogățit prin bancă; Cosimo cel Bătrân a condus orașul din 1434 fără titlu, prin oamenii lui, și a fost numit „părinte al patriei”.
  3. Lorenzo Magnificul (1469–1492) a scăpat din conjurația Pazzi (26 aprilie 1478), în care a fost ucis fratele său Giuliano.
  4. Mecenatul familiei Medici (Ficino, Botticelli, tânărul Michelangelo) a fost și un fel de a guverna: cheltuiala aducea cinste, iar cinstea ascultare.
  5. Criza mentalităților medievale este clătinarea vechilor siguranțe după ciuma din 1348 și schisma papală (1378–1417); unii au răspuns prin bucuria vieții de aici, alții prin pocăință.
  6. Călugărul Savonarola a condus sufletește republica refăcută în 1494, după alungarea Medici, și a fost executat în 1498.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitMedici au fost ducii Florenței încă din vremea lui Cosimo cel Bătrân.

    CorectÎn secolul al XV-lea, Florența era republică, iar Cosimo și Lorenzo au fost, oficial, simpli cetățeni. Conduceau prin oamenii lor din funcții. Florența a devenit ducat abia după 1530.

  • GreșitTot ce s-a clădit frumos la Florența a fost plătit de Medici.

    CorectCupola domului (1420–1436) a fost lucrarea orașului, cu socotelile ținute de breasla lânii. Mecenați erau și breslele, și alte familii bogate, și Biserica.

  • GreșitSavonarola a fost un protestant dinaintea lui Luther.

    CorectSavonarola a fost un călugăr dominican catolic. Cerea pocăință și o viață mai aspră și a atacat Roma papei Alexandru al VI-lea; a fost excomunicat fiindcă nu a ascultat de porunca de a nu mai predica.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Cum a condus Cosimo de’ Medici Florența după 1434?

    Răspuns

    b) Fără titlu: Florența a rămas republică, dar în funcții ajungeau oamenii lui. Florența a rămas republică, cu priorii și sfaturile ei. Cosimo a avut grijă cine ajunge în funcții și și-a lovit potrivnicii prin exil și prin dări.

  2. Ce s-a întâmplat la 26 aprilie 1478, în catedrala Florenței?

    Răspuns

    c) Giuliano de’ Medici a fost ucis, iar Lorenzo a scăpat rănit. Este conjurația Pazzi. Savonarola a fost executat în 1498, în Piața Signoriei, iar cupola fusese terminată în 1436.

  3. De ce cheltuia familia Medici atât de mult pe clădiri, biblioteci și artiști?

    Răspuns

    d) Neavând titlu, își arătau rangul și își câștigau ascultarea prin ce clădeau și dăruiau. Lorenzo însuși scrie că banii cheltuiți au adus „mare cinste”. Pentru o familie fără titlu, cinstea ținea loc de coroană.

  4. Am primit cu mare șovăire, numai pentru siguranța prietenilor și a averilor noastre. Căci la Florența cei bogați o duc greu dacă nu cârmuiesc statul.

    Lorenzo de’ Medici, Însemnări (Ricordi), după 1471, despre decembrie 1469; traducere de lucru după versiunea engleză a lui Janet Ross (1910)

    Ce motiv dă Lorenzo pentru că a luat conducerea orașului?

    Răspuns

    b) Fără putere, averea și prietenii familiei erau în primejdie. Lorenzo spune limpede: la Florența, cei bogați care nu cârmuiesc sunt loviți de cei care cârmuiesc. Puterea apăra banca, iar banca plătea puterea.

  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Răscoala ciompilor (1378)
    2. Cosimo se întoarce din exil (1434)
    3. Lorenzo ia locul tatălui său (1469)
    4. Conjurația Pazzi (1478)
    5. Medici sunt alungați din Florența (1494)
    6. Savonarola este executat (1498)

    Întâi republica breslelor și răscoala celor fără breaslă (1378), apoi cei 60 de ani ai familiei Medici (1434–1494), cu Lorenzo (1469) și conjurația (1478), și la urmă republica lui Savonarola (1494–1498).

  6. Pune în ordine verigile care leagă banca Medici de arta Florenței.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Banca aduce familiei o avere uriașă
    2. Averea aduce oameni îndatorați și funcții pentru prieteni
    3. Familia conduce republica fără titlu
    4. Ca să-și arate rangul, plătește biserici, biblioteci și artiști
    5. Florența devine centrul Renașterii

    Fiecare verigă o face cu putință pe următoarea: banii dau putere, puterea fără titlu cere cinste, iar cinstea se cumpără cu clădiri și cu artă.

  7. Cântecul de carnaval al lui Lorenzo („de ziua de mâine nu-i nimic sigur”) și rugurile lui Savonarola sunt din același oraș și din același deceniu. Explică, în trei-patru propoziții, cum pot fi amândouă semne ale aceleiași crize.

    Un răspuns bun

    După ciuma din 1348 și după schisma papală, mulți oameni nu mai erau siguri nici de ziua de mâine, nici de rânduielile vechi. Cântecul lui Lorenzo răspunde la această nesiguranță prin bucuria clipei și prin zeii Antichității. Savonarola răspunde la aceeași nesiguranță prin pocăință și prin arderea podoabelor. Amândouă arată că vechile siguranțe se clătinaseră și că oamenii căutau altele.

    Răspunsul bun numește cauza comună (nesiguranța) și cele două răspunsuri opuse la ea.

Termeni

breaslă
Asociație a celor cu aceeași meserie sau același negoț. La Florența se numea Arte, iar cine nu era într-o breaslă nu putea ajunge în funcții.
priori
Magistrații care cârmuiau Florența din 1282, aleși pentru scurt timp dintre membrii breslelor.
florin
Moneda de aur a Florenței, bătută de la mijlocul secolului al XIII-lea și primită în toată Europa.
mecenat
Sprijinul în bani și în comenzi dat artiștilor și învățaților de un om bogat sau puternic.
conjurație
Înțelegere ascunsă între mai mulți oameni pentru a răsturna sau a ucide un conducător. Conjurația Pazzi a avut loc în 1478.
criza mentalităților medievale
Clătinarea, în secolele XIV–XV, a felului în care oamenii Evului Mediu priveau lumea, după ciumă, schismă și războaie; deschide drumul încrederii în om și în viața de aici.
ciompi
Lucrătorii cu ziua ai breslei lânii din Florența, fără drepturi politice; s-au răsculat în 1378.
Surse și legătura cu programa

Din programă: FIL 6.2 „Omul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea”. Competențe specifice urmărite: 1.2.