Istorie IX
Hartă a Europei pe fond întunecat, cu sute de lumini de mărimi diferite, cele mai mari și mai dese în nordul Italiei, de-a lungul Rinului și în Țările de Jos

Bara dovezilor

Lumea în mișcare. Tranziția spre Modernitate

Capitolul 9

Corăbii și cărți – cum s-a lărgit lumea în o sută de ani

Cum s-a lărgit lumea în o sută de ani?

Fiecare lumină este un loc în care s-au tipărit cărți înainte de 1501. Pe la 1454, în Europa, tiparul cu litere mobile lucra într-un singur oraș, Mainz. În câte locuri se tipărea la sfârșitul anului 1500?

De la un oraș la 259 de locuri, în 46 de ani

Apasă „Pornește”. Anii trec de la 1454 la 1500, iar fiecare loc se aprinde în anul primei lui ediții din catalog. Al doilea loc, Strasbourg, apare abia în 1460; al treilea, Bamberg, în 1461.

Printre primele tipărituri de la Mainz sunt o gramatică latină, un calendar în germană și formulare de indulgență din 1454–1455. Potrivit învățăturii catolice, indulgența este iertarea pedepsei rămase pentru păcate deja mărturisite; formularul tipărit o adeverea celui care o primea.

Până la sfârșitul anului 1500, catalogul așază ediții în 259 de locuri din 18 țări de azi. Unele „locuri” sunt mănăstiri sau castele, iar Westminster și Londra sunt numărate separat. În 237 dintre ele s-a păstrat cel puțin o carte care își spune singură orașul și anul; pentru celelalte 22, locul sau data au fost stabilite de bibliografi.

Zece orașe au dat mai mult de jumătate din ediții

Zece orașe au dat 58,5% din ediții: Veneția (3.473), Paris (2.747), Roma (1.892), Köln (1.479), Lyon (1.357), Leipzig (1.330), Augsburg (1.203), Strasbourg (1.117), Milano (1.071) și Nürnberg (1.033). Atinge o lumină ca să afli numele locului, anul primei ediții și numărul lor.

Șapte ediții din zece sunt în latină: 19.947, adică 69,9%. Urmează germana (3.169), italiana (2.243) și franceza (1.582).

O ediție din patru a rămas într-un singur exemplar

Catalogul numără 28.532 de ediții tipărite până în 1500. Din 6.952 dintre ele, adică 24,4%, se mai știe azi de un singur exemplar; la 721, acel exemplar este doar un fragment.

Pentru 423 de ediții nu mai e localizat niciun exemplar: sunt cunoscute din cataloage și descrieri făcute mai târziu, cât exemplarul încă exista.

O ediție din care a pierit și ultimul exemplar, fără ca cineva să o fi descris, lipsește din orice numărătoare. Câte au fost astfel nu se poate afla: catalogul numără ce s-a păstrat sau e atestat.

Pe teritoriul de azi al României, tiparul vine după 1500

Catalogul nu are nicio ediție tipărită înainte de 1501 pe teritoriul de azi al României. Bibliotecile din România păstrează însă exemplare din 1.348 de ediții tipărite în alte părți.

Cele trei romburi sunt în afara catalogului, care se oprește la 1500. Liturghierul slavon tipărit de ieromonahul Macarie este din 1508 și nu își numește locul: istoricii îl așază la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște, unde stă rombul, sau la Mănăstirea Bistrița, în Oltenia. La Sibiu s-au păstrat trei tipărituri din 1525, găsite în 2007; lucrări mai vechi dădeau anii 1528–1530. La Brașov, Johannes Honterus a întemeiat o tipografie în 1539.

De unde știm

Numărătoarea vine din Incunabula Short Title Catalogue (ISTC), catalogul Bibliotecii Britanice pentru cărțile tipărite în Europa înainte de 1501, numite incunabule. Datele sunt în starea din ianuarie 2025. Fiecare rând este o ediție, cu bibliotecile în care se află azi exemplare.

Din cele 28.532 de ediții, 10.253 își spun singure și locul, și anul. La celelalte 18.279, locul sau anul au fost stabilite de bibliografi; edițiile datate între doi ani sunt împărțite aici egal pe acei ani.

Anul 1500 pare mai plin decât a fost: catalogul trece la el 1.829 de ediții, față de 1.125 în 1499, fiindcă tot acolo ajung cele datate „pe la 1500”.

Catalogul nu poate arăta câte exemplare s-au tras dintr-o ediție și nici edițiile pierdute fără urmă. 416 ediții n-au oraș, iar 85 n-au an.

Sub „scris” stau 423 de ediții din care nu se cunoaște azi niciun exemplar: sunt știute numai din cataloage și descrieri făcute mai târziu; la câți ani după, catalogul nu arată.

Clasele barei: „păstrat” – există și azi; „scris” – a scris cineva, iar textul spune dacă era din vremea aceea sau de mai târziu și la câți ani după; „dedus” – socotit sau estimat de cercetătorii de azi ori calculat aici; „nu se știe” – necunoscut sau disputat.

Atinge pe rând cele patru părți ale barei de sub hartă. Rămâne numai ce se sprijină pe acel fel de dovadă.

Date. 28.532 de ediții tipărite până în 1500, din catalogul ISTC al Bibliotecii Britanice (starea din ianuarie 2025), așezate în 259 de locuri. Mărimea luminii arată numărul de ediții. 10.253 își spun singure locul și anul; la celelalte, locul sau anul sunt stabilite de bibliografi, iar edițiile datate între doi ani sunt împărțite egal pe acei ani. 416 n-au oraș și stau lângă hartă. Catalogul numără ce s-a păstrat sau e atestat, nu tot ce s-a tipărit. Țărmurile sunt cele de azi.

Surse și credite. Incunabula Short Title Catalogue data release 2025, British Library (contribuitori: Alyssa Steiner, Harry Lloyd, Mia Ridge), doi:10.23636/k903-md30, CC BY-NC 4.0, titular al drepturilor: British Library Board. Coordonatele locurilor: GeoNames, CC BY 4.0; 17 au fost corectate. Țărmuri: Natural Earth, domeniu public. Tipografiile de după 1500: G. Stabile, Studia Ceranea 9 (2019); I. Monok, în Pro Nonagesimo (Budapesta, 2013).

Aceleași date, ca tabel
Ce numără catalogul la cele 28.532 de ediții tipărite până în 1500 și pe ce se sprijină fiecare număr
Ce se numărăCâtePe ce se sprijină
Ediții cu cel puțin un exemplar localizat azi28.109s-a păstrat
Ediții cu un singur exemplar localizat6.952s-a păstrat
dintre care exemplarul este doar un fragment721s-a păstrat
Ediții fără niciun exemplar localizat, cunoscute din cataloage și descrieri făcute mai târziu423a scris cineva
Ediții care își spun singure locul și anul10.253s-a păstrat
Ediții cu locul sau anul stabilite de bibliografi18.279dedus de istorici
dintre care datate între doi ani4.921dedus de istorici
Ediții cu regiunea în loc de oraș415nu se știe sigur
Ediții fără niciun loc1nu se știe sigur
Ediții fără an, lăsate în afara numărătorii85nu se știe sigur
Locuri în care catalogul așază ediții259dedus de istorici
Locuri cu cel puțin o carte care își spune singură locul și anul237s-a păstrat
Locuri cu ediții până la sfârșitul anului 14541dedus de istorici
Ediții trecute de catalog la anul 14991.125dedus de istorici
Ediții trecute de catalog la anul 1500, cu cele datate „pe la 1500”1.829dedus de istorici
Țara Românească, 1508: Liturghierul lui Macarie (în afara catalogului)1 cartes-a păstrat
Sibiu, 1525: trei tipărituri găsite în 2007 (în afara catalogului)3 tipărituris-a păstrat
Brașov, 1539: tipografia lui Johannes Honterus (în afara catalogului)1 tipografiededus de istorici
Cele zece locuri cu cele mai multe ediții și Mainz
Loc (numele din catalog)EdițiiCu exemplar localizat aziPrima carte care își spune locul și anulPe ce se sprijină
Veneția (Venice)3.4733.4611469s-a păstrat
Paris2.7472.6941473s-a păstrat
Roma (Rome)1.8921.8821467s-a păstrat
Köln (Cologne)1.4791.4641470s-a păstrat
Lyon (Lyons)1.3571.3261473s-a păstrat
Leipzig1.3301.2921481s-a păstrat
Augsburg1.2031.1821468s-a păstrat
Strasbourg (Strassburg)1.1171.1041471s-a păstrat
Milano (Milan)1.0711.0651471s-a păstrat
Nürnberg (Nuremberg)1.0331.0071471s-a păstrat
Mainz4123991462s-a păstrat

Lecțiile capitolului

Lecții pe profiluri: TC: 4 lecții, SS: 7 lecții, FIL: 7 lecții. Insigna fiecărei lecții spune cine o citește.

Lecțiile capitolului, pe axa timpului
PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimată9.19.29.39.49.59.69.79.89.9PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată9.19.29.39.49.59.69.79.89.9

Ce profil ai?

  1. 9.1De ce au pornit pe ocean? Cursa pentru mirodenii TC · în plus față de profilul tăuCursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geograficeDe ce au căutat portughezii și spaniolii un drum pe ocean spre Asia și cum au împărțit între ei ce au găsit?
  2. 9.2Trei căpitani, trei scopuri: Columb, Magellan, Drake SS · FIL · în plus față de profilul tăuCursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geograficeCe au căutat Columb, Magellan și Drake pe ocean și din ce scrieri sunt cunoscute călătoriile lor?
  3. 9.3Ce s-a întâmplat cu cei „descoperiți”? Conchistadori, imperii, misionari TC · în plus față de profilul tăuCursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geograficeCum au ajuns câteva sute de spanioli stăpâni peste imperiile aztec și incaș și ce s-a întâmplat cu oamenii care trăiau acolo?
  4. 9.4Cortés își scrie singur povestea. Triunghiul Atlanticului FIL · în plus față de profilul tăuCursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geograficeCât se poate crede din ce scrie Cortés despre el însuși și ce se căra pe fiecare latură a triunghiului Atlanticului?
  5. 9.5Omul în centru: umanismul și tiparul TC · în plus față de profilul tăuOmul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și RenaștereaDe ce a ajuns o idee din Italia, în câteva zeci de ani, la cititori din toată Europa?
  6. 9.6Leonardo, Michelangelo, Copernic: ce a schimbat Renașterea TC · în plus față de profilul tăuOmul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și RenaștereaCe au făcut altfel pictorii și învățații Renașterii față de cei dinaintea lor?
  7. 9.7Cum ar trebui condus un stat? Morus și Machiavelli SS · în plus față de profilul tăuOmul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și RenaștereaUn conducător trebuie judecat după cât de bun este sau după ce reușește?
  8. 9.8Prințul umaniștilor: Erasmus din Rotterdam SS · în plus față de profilul tăuOmul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și RenaștereaCum poți critica o instituție fără s-o părăsești?
  9. 9.9Bancherii care au plătit Renașterea: Florența și familia Medici FIL · în plus față de profilul tăuOmul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și RenaștereaCum ajunge o familie de bancheri să conducă o republică fără să-i schimbe legile?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 9Pentru clasă: proiector, fișe, test comun