Capitolul 9 · Corăbii și cărțiLecția 9.7SS Numai pentru științe sociale · în plus față de profilul tău
Omul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea
Cum ar trebui condus un stat? Morus și Machiavelli
Un conducător trebuie judecat după cât de bun este sau după ce reușește?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 9
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
Înainte să citești: tu ce crezi?
„Scopul scuză mijloacele” este fraza cea mai des pusă pe seama lui Machiavelli. Unde apare ea în Principele?
Vezi răspunsul
Nicăieri. În cele 26 de capitole, cuvântul „a scuza” nu stă niciodată lângă „mijloace”. Capitolul 18 spune altceva: că în faptele principilor, unde nu există judecător la care să te plângi, lumea se uită la rezultat, iar dacă principele își păstrează statul, mijloacele lui „vor fi socotite întotdeauna cinstite”. Machiavelli descrie cum judecă oamenii, iar formula scurtă a fost făcută mai târziu de cititorii lui.
În 1513, la o fermă de lângă Florența, un fost secretar al republicii, dat afară din slujbă, închis și torturat cu câteva luni înainte, scria o carte scurtă despre cum se câștigă și cum se păstrează puterea. Se numea Niccolò Machiavelli. În 1516, la celălalt capăt al Europei, englezul Thomas Morus tipărea povestea unei insule în care nimeni nu are nimic al său. Amândoi răspundeau la aceeași întrebare: cum trebuie condus un stat.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
Morus și insula care nu existăCe s-a întâmplat
Thomas Morus (More, 1478–1535), om de legi din Londra și prieten al lui Erasmus, a publicat în 1516, în latină, cartea Utopia. Numele este făcut din două cuvinte grecești și înseamnă „locul care nu există”. Cartea întâi critică Anglia vremii: nobilii împrejmuiesc ogoarele pentru pășuni, iar oile, scrie Morus, au ajuns „să-i mănânce pe oameni”, fiindcă țăranii alungați rămân fără pâine. În cartea a doua, călătorul Raphael Hythlodaeus descrie insula Utopia. Acolo bunurile sunt comune, ziua de muncă are șase ore, cârmuiește un sfat de înțelepți, iar toate religiile sunt îngăduite. De la această carte vine cuvântul utopie: un stat ideal, descris ca model. Morus însuși, în cartea tipărită în 1516; fragmentele de mai jos sunt din ediția de la Basel, 1518, scoasă de tipograful Johann Froben.
Cel care laudă insula este un personaj, Raphael. Personajul numit „Morus” îi răspunde, la sfârșit, că multe rânduieli ale utopienilor i se par nepotrivite. Cartea este un dialog: pune întrebări și nu dă un program de guvernare.
Machiavelli și principele care trebuie să reușeascăCe s-a întâmplat
Niccolò Machiavelli (1469–1527) a fost din 1498 secretar al celei de-a doua cancelarii a republicii Florența și a mers în solii la regele Franței. În 1512, familia Medici s-a întors la putere cu oști spaniole. Machiavelli a fost scos din slujbă, apoi, bănuit de complot, închis și torturat la începutul lui 1513. Retras la țară, a scris până în primăvara lui 1514 Principele, dedicat lui Lorenzo de’ Medici cel Tânăr, în nădejdea că își va recăpăta slujba. Cartea a fost tipărită abia în 1532, la Roma, la cinci ani după moartea lui. Scrisorile lui Machiavelli către prietenul său Francesco Vettori, din 1513–1514, anii în care scria cartea.
Principele arată ce fel de state există și cum se câștigă și se păstrează puterea într-un stat nou. Autorul spune că vrea să scrie „lucru folositor” și că merge după adevărul faptelor, lăsând deoparte republicile închipuite, „care nu s-au văzut niciodată”. Un principe care vrea să fie bun în toate, scrie el, piere printre atâția care nu sunt buni; de aceea trebuie să învețe „să poată să nu fie bun” și să se folosească de asta după nevoie.
Ce spune capitolul 18De unde știm
Capitolul 18 întreabă dacă un principe trebuie să-și țină cuvântul. Răspunsul: se luptă în două feluri, cu legile, ca oamenii, și cu forța, ca fiarele; cum legile nu ajung întotdeauna, principele trebuie să fie și vulpe, ca să vadă capcanele, și leu, ca să sperie lupii. Tot acolo scrie că oamenii judecă mai mult după ochi decât după fapte și că, în faptele principilor, „se privește la rezultat”. Fraza „scopul scuză mijloacele” lipsește din carte. Machiavelli pune o condiție pe care formula o șterge: dacă oamenii ar fi toți buni, scrie el, sfatul acesta nu ar fi bun. Machiavelli însuși, în capitolul 18, scris în 1513–1514; „giustificazione” apare o singură dată în carte, în capitolul 17, cu alt înțeles.
Pentru curioși
Machiavelli a scris și Discursuri asupra primei decade a lui Titus Livius, în care cercetează republicile și laudă Roma veche. Cititorii care îl știu numai din Principele îl socotesc sfetnic de tirani; cei care citesc ambele cărți văd un om care a slujit 14 ani o republică.
Ultimul capitol din Principele, al 26-lea, este un îndemn „de a elibera Italia de barbari”: așa îi numea Machiavelli, cu vorba Antichității, pe străinii ale căror oști se băteau în peninsulă.
De ce răspund atât de diferitDe ce
Cei doi au aceeași formație: sunt umaniști, citesc autorii antici și pornesc de la ei, Morus de la Republica lui Platon, Machiavelli de la istoricii Romei. Răspunsurile diferă pentru că pornesc din locuri diferite. Machiavelli scrie într-o Italie împărțită în state mici, călcată din 1494 de armatele Franței și ale Spaniei; în 1512, pedestrimea Florenței fusese nimicită de oștile spaniole. De aceea îl interesează întâi cum supraviețuiește un stat. Morus scrie într-un regat unit, dar cu țărani alungați de pe ogoare și cu hoți spânzurați. De aceea îl interesează cât de drept este împărțită averea. Explicație a istoricilor, din ce scriu cei doi despre Italia și despre Anglia vremii lor.
Viața i-a pus pe amândoi la încercare. Machiavelli nu și-a mai recăpătat locul. Morus a ajuns în 1529 cancelar al Angliei, s-a retras în 1532 și a refuzat în 1534 jurământul pe legea succesiunii, care tăgăduia autoritatea papei. În același an, regele Henric al VIII-lea a devenit prin lege cap al Bisericii din Anglia; Morus a fost executat în 1535. Biserica Catolică l-a trecut între sfinți în 1935.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Utopia (De optimo reipublicae statu deque nova insula Utopia), cartea I și cartea a II-a, capitolul despre meșteșuguri
[Raphael:] Mi se pare că oriunde averile sunt ale fiecăruia în parte și toți măsoară toate cu bani, acolo aproape niciodată nu se poate ca statul să fie cârmuit cu dreptate sau cu spor.
[Utopienii] împart ziua, cu noapte cu tot, în douăzeci și patru de ore egale și dau muncii numai șase: trei înainte de amiază, după care merg la prânz, apoi, după două ore de odihnă, alte trei, pe care le încheie cu cina. (…) Somnul ia opt ore. Timpul rămas între muncă, somn și masă este lăsat la voia fiecăruia (…). Cei mai mulți închină aceste răgazuri învățăturii: e obiceiul să se țină în fiecare zi lecții publice, înainte de ivirea zorilor.
Ce poate dovedi Arată ce socotea un umanist englez din 1516 că lipsește statelor vremii: o împărțire dreaptă a averii și a muncii și timp pentru învățătură.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că Morus voia desființarea proprietății în Anglia: vorbește un personaj, într-o carte despre o insulă cu numele „locul care nu există”. Nu descrie niciun stat adevărat.
Sursa B Principele (Il Principe), capitolul 18: „În ce fel trebuie principii să-și țină cuvântul”
Trebuie deci să știți că sunt două feluri de a lupta: unul cu legile, celălalt cu forța. Cel dintâi este al oamenilor, al doilea al fiarelor; dar fiindcă cel dintâi de multe ori nu ajunge, trebuie să alergi la al doilea. (…) Un principe (…) trebuie să ia de la fiare vulpea și leul: căci leul nu se apără de capcane, iar vulpea nu se apără de lupi. (…)
În faptele tuturor oamenilor, și mai ales ale principilor, unde nu este judecător la care să te plângi, se privește la rezultat. Să aibă deci un principe grijă să trăiască și să-și păstreze statul: mijloacele vor fi socotite întotdeauna cinstite și vor fi lăudate de fiecare.
Ce poate dovedi Arată ce sfat dă Machiavelli unui principe: să folosească și legea, și forța, și viclenia, și să țină minte că lumea îl judecă după rezultat.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că Machiavelli lăuda răul: descrie cum se purtau și cum erau judecați principii vremii. Nu spune nici ce credea despre republici, despre care a scris altă carte.
Cerințe
Precizați secolul în care au fost scrise sursele A și B. (2 puncte)
Numiți cele două animale pe care principele trebuie să le ia drept pildă, potrivit sursei B. (2 puncte)
Menționați, din sursa A, două informații referitoare la felul în care își împart ziua utopienii. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care susține că, în conducerea statului, legile nu sunt de ajuns. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Menționați o deosebire între felul în care este înfățișată conducerea statului în sursa A și în sursa B. (5 puncte)
Comparație
Morus și Machiavelli, comparați pe trei criterii
Criteriile
Trei criterii: ce fel de carte este; de la ce pornește autorul; ce cere de la cel care conduce.
Tabelul
Utopia (1516): un dialog despre o insulă închipuită; pornește de la nedreptățile Angliei; cere ca averea și munca să fie împărțite drept. Principele (1513): un tratat scurt de sfaturi; pornește de la războaiele Italiei și de la faptele principilor; cere ca principele să-și păstreze statul, cu legea, cu forța și cu viclenia.
O asemănare
Atât Morus, cât și Machiavelli sunt umaniști: scriu în aceiași ani, pornesc de la autorii antici și sunt nemulțumiți de felul în care sunt conduse statele vremii lor.
O deosebire
Morus descrie un stat așa cum ar trebui să fie, în timp ce Machiavelli descrie puterea așa cum este.
Concluzia
Cele două cărți deschid două drumuri ale gândirii politice: cel care măsoară statul după dreptate și cel care îl măsoară după reușită. Niciuna nu este un program: una este un dialog, cealaltă un sfat pentru un stat în primejdie.
Țara Românească, pe la 1520
O a treia carte de sfaturi pentru un viitor domn
În aceiași ani, în Țara Românească s-a scris în slavonă o carte de sfaturi pentru un moștenitor al tronului: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Neagoe Basarab a domnit între 1512 și 1521. Cartea îl învață pe viitorul domn cum să judece, cum să-și aleagă dregătorii și cum să primească solii. Modelul ei este domnul smerit și temător de Dumnezeu, iar izvoarele ei sunt Biblia, scrierile Părinților Bisericii și cărți populare ca Alexandria.
Cine a scris-o se discută de peste un secol: unii cercetători o socotesc opera domnului însuși, alții a unui călugăr cărturar care a pus-o sub numele lui. Pusă lângă Utopia și Principele, arată a treia cale a vremii: conducătorul judecat după credința lui.
Pe scurt
- Thomas Morus (1478–1535), umanist englez, a publicat în 1516 Utopia: descrierea unei insule închipuite, cu bunuri comune, șase ore de muncă pe zi și toate religiile îngăduite.
- Utopie înseamnă de atunci un stat ideal, descris ca model; numele insulei înseamnă „locul care nu există”.
- Niccolò Machiavelli (1469–1527), fost secretar al republicii Florența, a scris Principele în 1513–1514; cartea a fost tipărită în 1532.
- Principele descrie cum se câștigă și se păstrează puterea: principele trebuie să fie vulpe și leu, iar lumea îl judecă după rezultat.
- Fraza „scopul scuză mijloacele” nu se găsește în Principele; capitolul 18 spune că, dacă principele își păstrează statul, mijloacele lui vor fi socotite cinstite.
- Morus a fost executat în 1535, fiindcă a refuzat să-l recunoască pe Henric al VIII-lea drept cap al Bisericii din Anglia.
Greșeli frecvente
GreșitMachiavelli a scris în Principele că „scopul scuză mijloacele”.
CorectFraza nu este în carte. Capitolul 18 spune că lumea judecă faptele principilor după rezultat și că mijloacele celui care își păstrează statul „vor fi socotite întotdeauna cinstite”. Este o constatare despre cum judecă oamenii.
GreșitUtopia este planul lui Morus pentru Anglia: el voia să desființeze proprietatea.
CorectUtopia este un dialog. Insula este lăudată de un personaj, Raphael, iar personajul „Morus” îi răspunde că multe rânduieli i se par nepotrivite. Cartea critică Anglia vremii și pune întrebări.
GreșitMachiavelli a fost sfetnicul unui tiran.
CorectA slujit 14 ani republica Florența (1498–1512). Principele l-a scris după ce fusese dat afară, ca să-și recapete slujba, iar familia Medici nu i-a mai dat-o înapoi.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce este Utopia lui Thomas Morus?
Răspuns
c) Un dialog care descrie o insulă închipuită, cu bunuri comune. Insula nu există: numele ei înseamnă chiar „locul care nu există”. Cartea este un dialog în care un călător, Raphael, o descrie.
În ce împrejurări a scris Machiavelli Principele?
Răspuns
b) După ce fusese scos din slujbă, închis și torturat, retras la țară. Medici s-au întors la putere în 1512, iar Machiavelli și-a pierdut slujba. Cartea a scris-o în 1513–1514, departe de oraș, și a dedicat-o unui Medici.
Ce spune capitolul 18 din Principele despre mijloacele folosite de un principe?
Răspuns
c) Că mijloacele celui care își păstrează statul vor fi socotite cinstite. Capitolul spune că lumea se uită la rezultat. Formula „scopul scuză mijloacele” a fost făcută mai târziu și nu se găsește în carte.
Mi s-a părut mai potrivit să merg după adevărul faptelor decât după închipuirea lor: mulți și-au închipuit republici și principate care nu s-au văzut niciodată și nu s-a știut să fi fost aievea.
Față de ce fel de cărți se desparte aici Machiavelli?
Răspuns
b) Față de cărțile care descriu state ideale, închipuite. „Republici și principate care nu s-au văzut niciodată” sunt statele ideale, de felul Republicii lui Platon. Utopia lui Morus avea să apară la trei ani după ce Machiavelli scria aceste rânduri.
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Machiavelli devine secretar al republicii Florența (1498)
- Familia Medici se întoarce la putere în Florența (1512)
- Machiavelli începe să scrie Principele (1513)
- Morus publică Utopia (1516)
- Principele este tipărit, la Roma (1532)
- Morus este executat (1535)
Machiavelli slujește republica din 1498, o pierde în 1512 și scrie în 1513. Utopia apare în 1516. Principele se tipărește abia în 1532, după moartea autorului, iar Morus este executat în 1535.
Așază fiecare afirmație la cartea căreia i se potrivește.
Răspuns
Utopia: Bunurile sunt comune; Ziua de muncă are șase ore; Este scrisă în latină, ca dialog; Toate religiile sunt îngăduite.
Principele: Conducătorul trebuie să fie vulpe și leu; Lumea judecă după rezultat; Este dedicată unui Medici; A fost tipărită după moartea autorului.
Utopia descrie un stat ideal, cu bunuri comune și muncă puțină. Principele dă sfaturi unui conducător adevărat, într-o Italie în război.
Explică, în trei-patru propoziții, de ce Morus și Machiavelli, amândoi umaniști, au dat răspunsuri atât de diferite la întrebarea „cum trebuie condus un stat”.
Un răspuns bun
Machiavelli scria într-o Italie împărțită în state mici și călcată din 1494 de armate străine, iar republica pe care o slujise fusese înfrântă în 1512. De aceea îl interesa întâi cum poate un principe să-și păstreze statul. Morus scria într-un regat unit, în care răul cel mare i se părea sărăcia țăranilor alungați de pe ogoare. De aceea a descris un stat în care averea și munca sunt împărțite drept.
Răspunsul bun leagă fiecare carte de locul și de împrejurările în care a fost scrisă.
Termeni
- utopie
- Descrierea unui stat sau a unei societăți ideale, propusă ca model. Cuvântul vine de la titlul cărții lui Morus (1516).
- principe
- În Italia Renașterii, cel care conduce singur un stat: duce, senior sau stăpân de fapt al unei republici.
- republică
- Stat condus de magistrați și de sfaturi alese dintre cetățeni, cum a fost Florența între 1494 și 1512.
- cancelarie
- Biroul care scria actele și scrisorile unui stat. Machiavelli a fost secretarul celei de-a doua cancelarii a Florenței.
- dialog
- Carte scrisă ca o convorbire între personaje, după modelul lui Platon. Părerile unui personaj nu sunt neapărat ale autorului.
- cancelar
- În Anglia, cel mai înalt dregător al regelui. Morus a fost cancelar între 1529 și 1532.
Surse și legătura cu programa
- Thomas Morus, De optimo reipublicae statu deque nova insula Utopia, Basel, Io. Froben, 1518 (Wikisource latin): Liber I și Liber II, De artificiis – sursa A: cele șase ore de muncă, cele opt de somn, lecțiile publice; în Liber I, fraza despre averi și pasajul despre oi
- Niccolò Machiavelli, Il Principe, „Italia, 1814” (Wikisource italian): Capitolo XVIII – sursa B: legile și forța, vulpea și leul, „si guarda al fine”, condiția „dacă oamenii ar fi toți buni”
- Niccolò Machiavelli, Il Principe, „Italia, 1814” (Wikisource italian): Capitolo XV – „verità effettuale”; republicile închipuite; principele care trebuie să învețe „a putea să nu fie bun”
- Niccolò Machiavelli, Il Principe, „Italia, 1814” (Wikisource italian): cuprinsul celor 26 de capitole – cele 26 de capitole, citite toate pentru a căuta fraza „scopul scuză mijloacele”; capitolul 26, îndemnul de a elibera Italia
- Thomas Morus, Utopia, Basel, 1518 (Wikisource latin): Liber I – fraza lui Raphael despre averile fiecăruia; oile care „îi mănâncă pe oameni”; Raphael Hythlodaeus
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Tommaso Moro, santo – 1478–1535; studii de drept; cancelar în 1529, retras în 1532; jurământul din 1534; execuția; canonizarea din 1935; cuprinsul Utopiei (bunuri comune, sfat de înțelepți, religii îngăduite)
- Treccani, Vocabolario on line, cuvântul utopia – numele făcut din grecescul οὐ „nu” și τόπος „loc”: „locul care nu există”
- Stanford Encyclopedia of Philosophy, articolul Thomas More – Utopia ca dialog; Raphael Hythloday și personajul „Thomas Morus”, care îi răspunde; motivul execuției; jurământul pe legea succesiunii, refuzat în aprilie 1534; Actul de Supremație, noiembrie 1534
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Machiavelli, Niccolò – 1469–1527; secretar al celei de-a doua cancelarii din iunie 1498; soliile în Franța; întoarcerea Medici în 1512, scoaterea din slujbă la 7 noiembrie; De principatibus, 1513 – aprilie 1514; dedicația; tipărirea de la Roma, 1532; Discursurile
- Stanford Encyclopedia of Philosophy, articolul Niccolò Machiavelli – închis și torturat la începutul lui 1513; retras la fermă; cartea scrisă la sfârșitul lui 1513, publicată postum în 1532; dorința de a-și recăpăta locul
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Selim I – victoria asupra safavizilor (1514), cucerirea Siriei și a Egiptului (1516–1517)
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Montezuma II – domnie din 1502; primirea spaniolilor în 1519; moartea în 1520
- A. Mareș, Problema paternității Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Considerații filologice, Limba Română LXVIII/3 (2019), p. 405–420 – cartea de sfaturi în slavonă; izvoarele ei; domnia 1512–1521; disputa despre autor (domnul sau un călugăr cărturar); capitolul despre primirea solilor
- Thomas More, Utopia, cartea a II-a, traducere engleză (emend.press) – cei scutiți de muncă în Utopia: abia cinci sute într-un oraș, între ei sifogranții și cei aleși pentru învățătură
Din programă: SS 6.2 „Omul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea”. Competențe specifice urmărite: 3.1.