Capitolul 9 · Corăbii și cărțiLecția 9.3TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău
Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice
Ce s-a întâmplat cu cei „descoperiți”? Conchistadori, imperii, misionari
Cum au ajuns câteva sute de spanioli stăpâni peste imperiile aztec și incaș și ce s-a întâmplat cu oamenii care trăiau acolo?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 9
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
- Egipt. În 1516–1517, sultanul otoman Selim I a cucerit Siria și Egiptul mamelucilor și a reînnoit vechile tratate de negoț cu Veneția. sursa
- Kongo. La 6 iulie 1526, regele Afonso I al Kongo îi scrie regelui Portugaliei că negustorii îi iau zi de zi supușii ca să-i vândă și că țara i se golește de oameni. sursa
Înainte să citești: tu ce crezi?
În 1520, Hernán Cortés îi descrie împăratului Carol Quintul (Carol al V-lea) orașul Tenochtitlan, capitala aztecilor. Cu ce îl asemuiește?
Vezi răspunsul
„Orașul este cât Sevilla sau Córdoba”, scrie Cortés, iar una dintre piețe este „de două ori cât cea din orașul Salamanca” și adună zilnic peste șaizeci de mii de oameni. Cel care a cucerit orașul l-a descris ca pe unul dintre cele mai mari pe care le văzuse. Istoricii îi socotesc azi între vreo 75.000 și 300.000 de locuitori; Sevilla avea, pe la 1500, 60.000–70.000.
În toamna anului 1520, la Tenochtitlan, oamenii zăceau acoperiți de bube și nu se mai puteau întoarce de pe o parte pe alta. Mulți au murit de foame, fiindcă nu mai avea cine să le dea de mâncare. Boala a ținut șaizeci de zile. Spaniolii, alungați din oraș cu câteva luni înainte, nu se întorseseră încă. Așa povestesc, în limba lor, oameni ai locului, într-o carte încheiată în 1577.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
Două imperiiCe s-a întâmplat
În 1519, Imperiul Aztec stăpânea o mare parte din centrul și sudul Mexicului de azi; popoarele supuse îi plăteau tribut. Capitala, Tenochtitlan, ridicată pe o insulă din lacul Texcoco, era legată de mal prin șosele. Împărat era, din 1502, Montezuma al II-lea. Locuitorii orașului nu au fost numărați: estimările merg de la vreo 75.000 la 300.000. E. Jiménez Martínez (2022) adună estimările: 75.000–95.000 (a lui), 150.000–250.000 (M. E. Smith), 300.000 (alți autori).
Imperiul Incaș se întindea de-a lungul Anzilor și avea capitala la Cuzco. În 1532, doi frați, Huáscar și Atahualpa, se luptau pentru tron.
Cortés la Tenochtitlan, Pizarro la CajamarcaCe s-a întâmplat
Conchistadorii (în spaniolă, „cuceritori”) erau căpitanii și soldații spanioli care au cucerit, în secolul al XVI-lea, ținuturi din America. Hernán Cortés a plecat din Cuba în februarie 1519, cu 11 corăbii și vreo 700 de oameni. Și-a făcut aliați printre dușmanii aztecilor, mai ales în orașul Tlaxcala. La 8 noiembrie 1519 a intrat în Tenochtitlan și l-a luat ostatic pe Montezuma. În 1520, spaniolii au ucis în templul cel mare, la o sărbătoare, dansatori și cântăreți neînarmați, iar orașul s-a răsculat: la 30 iunie, în „Noaptea tristă”, spaniolii au fost alungați. În 1521, Cortés s-a întors cu aliații lui și a asediat orașul; în august, ultimul împărat, Cuauhtémoc, a fost prins. Scrisorile lui Cortés (1519–1526); uciderea de la sărbătoare o povestesc sursele nahua, scrise în deceniile de după cucerire.
În noiembrie 1532, la Cajamarca, Francisco Pizarro, cu mai puțin de 200 de oameni, l-a prins prin vicleșug pe Atahualpa. Acesta a plătit o răscumpărare uriașă în aur și tot a fost ucis, în 1533. În același an, spaniolii au intrat în Cuzco.
Pentru curioși
Pe drum, Cortés a primit în dar, de la localnicii din Tabasco, o tânără înrobită, care știa limbile maya și nahuatl. Botezată Marina și numită de localnici Malinche, i-a fost tălmaci în toată campania.
După ce a cucerit Cuzco, Pizarro a întemeiat Lima (ianuarie 1535). Conchistadorii s-au războit apoi între ei: Pizarro a fost ucis la Lima în 1541.
Două maluri, două povestiriDe unde știm
Cucerirea Mexicului este povestită de pe amândouă malurile. Cortés i-a trimis împăratului Carol Quintul, între 1519 și 1526, scrisori despre faptele lui. Cealaltă povestire este cartea a XII-a a Codexului Florentin, scrisă în nahuatl, limba aztecilor, de învățați ai locului care lucrau cu călugărul franciscan Bernardino de Sahagún. A fost încheiată în 1577, sub stăpânire spaniolă, și povestește pe larg boala din 1520. Codexul Florentin, încheiat în 1577, la 56 de ani după cucerire: trei volume, la Biblioteca Laurenziana din Florența (Med. Palat. 218–220).
Imperii coloniale, encomienda, misionariCe s-a întâmplat
Spania și-a organizat cuceririle ca imperiu colonial: din 1535, Mexicul, numit Noua Spanie, a fost condus de un vicerege. Portugalia a luat în stăpânire Brazilia, atinsă de Cabral în 1500. Prin encomienda, locuitorii unui sat erau dați în seama unui spaniol, care trebuia să-i apere și să-i creștineze și avea dreptul să le ia tribut în produse sau în muncă silită. De la Potosí, oraș întemeiat în 1545 lângă mine de argint, în Bolivia de azi, metalul pleca spre Spania. Fiindcă localnicii mureau în număr mare, la mine și pe plantații au fost aduși oameni înrobiți din Africa.
Misionarii – franciscani (din 1524 în Mexic), dominicani (din 1526), iezuiți (din 1572) – au venit să-i treacă pe localnici la creștinism. Unii le-au învățat limbile și i-au apărat. Dominicanul Bartolomé de Las Casas a cerut împăratului oprirea înrobirii lor; Legile Noi din 1542 au interzis-o și au oprit darea de noi encomiende. În 1550–1551, la Valladolid, în fața unor învățați adunați de Carol Quintul, Las Casas l-a înfruntat pe Juan Ginés de Sepúlveda, care susținea că localnicii sunt „sclavi de la natură”. Las Casas și Sepúlveda și-au scris singuri argumentele, în anii dezbaterii de la Valladolid (1550–1551); adunarea nu a dat o hotărâre.
Pentru curioși
Legile Noi au fost respectate numai în parte: stăpânii de encomiende s-au împotrivit, iar instituția a dăinuit până în secolul al XVIII-lea. Cel mai mare stăpân de encomiende din Mexic a fost chiar Cortés.
Cartea lui Sepúlveda în care apăra războiul împotriva localnicilor a fost respinsă în 1547 de universitățile din Alcalá și Salamanca și nu a fost tipărită.
De ce s-au prăbușit două imperiiDe ce
Câteva sute de spanioli nu au învins singuri. Cauza de durată a fost dușmănia față de azteci a popoarelor supuse, care le plăteau tribut, și a orașului Tlaxcala, rămas neatârnat după lungi războaie cu ei: de aceea Tlaxcala a luptat alături de Cortés. La incași, războiul dintre frați slăbise imperiul. Cauza imediată, la Tenochtitlan, a fost variola (vărsatul), o boală adusă din Europa, față de care localnicii nu aveau apărare: în toamna lui 1520, epidemia a ținut șaizeci de zile și i-a slăbit pe războinici chiar înaintea asediului. Explicație a istoricilor, din scrisorile lui Cortés și din Codexul Florentin, scris de învățați nahua la 57 de ani după epidemie.
Bolile aduse din Europa – variola, pojarul, tifosul, gripa – au ucis mult mai mulți oameni decât armele. Înainte de 1492, în America trăiau, după estimările istoricilor, între 45 și 78 de milioane de oameni, cel mai probabil vreo 60; într-un secol, populația a scăzut cu aproape 90%. Epidemiile explică cea mai mare parte a prăbușirii; războiul și munca silită au adâncit-o. A. Koch și colegii (2019), din 119 estimări regionale: 60,5 milioane (între 44,8 și 78,2); scădere de 90% (87–92%).
Pentru Europa, urmările au fost altele. Argintul american a ajutat la creșterea prețurilor din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, numită revoluția prețurilor. Din America au venit porumbul, cartoful, roșiile și tutunul; în America au ajuns calul și alte animale de crescătorie.
Pentru curioși
Prețurile au crescut atunci, în medie, cu vreo 2% pe an. Istoricii pun azi creșterea mai mult pe seama înmulțirii populației Europei și a negoțului decât pe seama argintului american.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A A doua scrisoare către împăratul Carol Quintul
Acest mare oraș Temixtitan [Tenochtitlan] este așezat în lacul sărat (…). Are patru intrări, toate pe șosele făcute de mâna omului, late cât două lungimi de lance. Orașul este cât Sevilla sau Córdoba; străzile lui, vorbesc de cele mari, sunt foarte largi și drepte; unele (…) sunt pe jumătate de pământ, pe jumătate de apă, și pe ele se umblă cu luntrea. (…)
Are multe piețe (…). Este una de două ori cât cea din orașul Salamanca, înconjurată de porticuri, unde se adună zilnic peste șaizeci de mii de suflete, care cumpără și vând, și unde se găsesc toate felurile de mărfuri din lume.
Ce poate dovedi Arată că omul care a cucerit Tenochtitlanul l-a socotit un oraș mare și bine rânduit, pe măsura celor mai mari orașe pe care le știa din Spania.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi câți locuitori avea orașul: „șaizeci de mii de suflete” este socoteala din ochi a lui Cortés. El îi scrie împăratului de la care așteaptă răsplată și are interes să arate cât de mare este cucerirea lui.
Sursa B Codexul Florentin, cartea a XII-a, capitolul 29

Înainte să ni se arate spaniolii, a izbucnit întâi o molimă, o boală cu bube. (…) Bube mari s-au întins pe oameni; unii erau acoperiți cu totul. (…) Nu mai puteau umbla, zăceau în locuințele lor și pe locurile de dormit, fără să se mai poată mișca. (…) Foarte mulți au murit de ele, iar mulți au murit pur și simplu de foame; foametea domnea și nimeni nu mai îngrijea de alții. (…)
Boala cu bube a ținut șaizeci de zile întregi (…). Războinicii mexica [aztecii] au fost mult slăbiți de ea. Și pe când lucrurile stăteau astfel, au venit spaniolii, înaintând spre noi dinspre Tetzcoco [Texcoco].
Ce poate dovedi Arată cum au ținut minte oamenii din Tenochtitlan epidemia din 1520: boala a venit înaintea asediului, a ținut șaizeci de zile și i-a slăbit pe războinici.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi câți oameni au murit: nu dă niciun număr. A fost scrisă la 57 de ani după epidemie, sub stăpânire spaniolă și alături de un călugăr spaniol; cei care mai țineau minte anul 1520 erau atunci oameni bătrâni.
Cerințe
Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)
Numiți două orașe din Spania precizate în sursa A. (2 puncte)
Menționați, din sursa B, două informații referitoare la boală. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care arată că apărătorii orașului erau slăbiți la venirea spaniolilor. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la orașul Tenochtitlan înainte de cucerire și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)
Lanț de cauze și urmări
Cum explici căderea orașului Tenochtitlan
Evenimentul, cu dată
August 1521: după un asediu, Tenochtitlan, capitala Imperiului Aztec, este cucerit de Hernán Cortés și de aliații lui, iar împăratul Cuauhtémoc este prins.
O cauză de durată și una imediată
Cauza de durată: popoarele supuse plăteau tribut aztecilor și le erau dușmane; orașul Tlaxcala, neatârnat și de mult în război cu aztecii, s-a aliat cu spaniolii. Cauza imediată: epidemia de variolă din toamna lui 1520, care a ținut șaizeci de zile.
Mecanismul
Aliații i-au dat lui Cortés oamenii pe care nu îi avea: plecase din Cuba cu vreo 700. Boala a omorât sau a slăbit o mare parte dintre apărători chiar înaintea asediului, iar pe mulți bolnavi i-a ucis foamea, fiindcă nu mai avea cine să-i îngrijească.
O urmare apropiată și una îndepărtată
Urmarea apropiată: Mexicul devine Noua Spanie, iar locuitorii sunt împărțiți spaniolilor prin encomienda. Urmarea îndepărtată: într-un secol, populația Americii scade, după estimări, cu aproape 90%, iar Spania stăpânește un imperiu colonial.
Fraza de legătură
Deoarece dușmanii aztecilor, în frunte cu Tlaxcala, s-au aliat cu spaniolii, iar variola adusă din Europa i-a slăbit pe apărători, Tenochtitlan a căzut în august 1521, astfel încât Imperiul Aztec a ajuns sub stăpânirea Spaniei, ceea ce a dus la întemeierea imperiului colonial spaniol.
Porumbul
Mămăliga, o urmă a anului 1492
Porumbul este o plantă din America Centrală, adusă în Spania de Columb. În Italia era cunoscut la puțin timp după 1500, dar în Europa s-a răspândit încet. În Transilvania, cea mai veche mențiune directă cunoscută vine din nordul Principatului, de la Cetatea Chioarului (azi în județul Maramureș): un inventar din februarie 1639 trece acolo porumb pus în magazie. În 1686, în Transilvania s-a încercat oprirea cultivării lui de către „locuitorii săraci”, fiindcă lua locul grâului și al altor cereale din care se plăteau dări. Încercări asemănătoare au fost în Moldova, în anii 1690.
Mămăliga de porumb, ca fel de mâncare, este pomenită întâi în Transilvania, în 1718, și în Țara Românească, în 1723. În același secol, călători străini o descriu ca hrana de fiecare zi a țăranilor din Țara Românească.
Pe scurt
- Conchistadorii au cucerit două imperii: Hernán Cortés, Imperiul Aztec (intrat în Tenochtitlan în 1519, oraș cucerit în august 1521), iar Francisco Pizarro, Imperiul Incaș (Atahualpa prins la Cajamarca în 1532, Cuzco ocupat în 1533).
- Câteva sute de spanioli au învins cu ajutorul popoarelor dușmane aztecilor, ca Tlaxcala, și pe fondul epidemiilor aduse din Europa, mai ales variola din 1520.
- Spania și Portugalia au întemeiat imperii coloniale; prin encomienda, localnicii datorau unui spaniol tribut și muncă, iar argintul de la Potosí (din 1545) pleca spre Spania.
- Populația Americii, estimată la vreo 60 de milioane înainte de 1492, a scăzut într-un secol cu aproape 90%, mai ales din cauza bolilor; în locul localnicilor au fost aduși sclavi din Africa.
- Misionarii franciscani, dominicani și iezuiți i-au creștinat pe localnici; dominicanul Bartolomé de Las Casas le-a apărat drepturile și l-a înfruntat pe Sepúlveda la Valladolid, în 1550–1551.
- În Europa au ajuns argintul, care a ajutat la revoluția prețurilor, și plante noi: porumbul, cartoful, roșiile, tutunul; în America au ajuns calul și alte animale de crescătorie.
Greșeli frecvente
GreșitO mână de spanioli a învins singură, prin curaj și arme mai bune, două imperii.
CorectCortés a luptat alături de aliați localnici, dușmani ai aztecilor, mai ales din Tlaxcala, iar variola din 1520 i-a slăbit pe apărători înaintea asediului. Pizarro a găsit Imperiul Incaș în plin război între doi frați.
GreșitCei mai mulți localnici au fost uciși în lupte.
CorectCea mai mare parte a prăbușirii populației se explică prin bolile aduse din Europa, față de care localnicii nu aveau apărare. Este o cauză, nu o scuză: războiul și munca silită au adâncit dezastrul.
GreșitPe vremea aceea, nimănui nu i se părea greșit ce făceau conchistadorii.
CorectBartolomé de Las Casas a cerut oprirea înrobirii localnicilor, Legile Noi din 1542 au interzis-o, iar în 1550–1551, la Valladolid, dreptul Spaniei de a-i supune prin război a fost dezbătut în fața unor învățați adunați de împărat.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce a fost encomienda?
Răspuns
b) Darea locuitorilor unui sat în seama unui spaniol, care le lua tribut și muncă. Encomienda dădea unui spaniol dreptul la tributul și la munca unui sat, nu pământul lui. În schimb, el trebuia să-i apere și să-i creștineze pe locuitori; în fapt, a dus la abuzuri.
Ce explică cea mai mare parte a scăderii populației Americii după 1492?
Răspuns
c) Bolile aduse din Europa, ca variola. Variola, pojarul, tifosul și gripa erau boli noi pentru localnici. Războiul și munca silită au adâncit prăbușirea, dar epidemiile au ucis cei mai mulți oameni.
Cine a cucerit Imperiul Incaș?
Răspuns
b) Francisco Pizarro. Pizarro l-a prins pe Atahualpa la Cajamarca, în 1532. Cortés a cucerit Imperiul Aztec, Las Casas a fost călugăr dominican, iar Cabral a atins Brazilia pentru Portugalia.
Boala cu bube a ținut șaizeci de zile întregi (…). Războinicii mexica [aztecii] au fost mult slăbiți de ea. Și pe când lucrurile stăteau astfel, au venit spaniolii, înaintând spre noi dinspre Tetzcoco [Texcoco].
Ce legătură face fragmentul între boală și cucerire?
Răspuns
b) Boala a venit înaintea asediului și i-a slăbit pe apărători. Textul pune întâi boala, apoi venirea spaniolilor: când a început asediul, războinicii erau deja slăbiți. Este o cauză a căderii orașului, văzută de cei cuceriți.
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Cortés intră în Tenochtitlan (1519)
- „Noaptea tristă” și epidemia de variolă (1520)
- Cuauhtémoc este prins și Tenochtitlan cade (1521)
- Pizarro îl prinde pe Atahualpa la Cajamarca (1532)
- Legile Noi interzic înrobirea localnicilor (1542)
- Încep dezbaterile de la Valladolid (1550)
Mexicul este cucerit în 1519–1521, Peru din 1532. Legile care îi apără pe localnici (1542) și dezbaterea de la Valladolid (1550–1551) vin după cuceriri.
Urmare pentru Europa sau pentru America?
Răspuns
Pentru Europa: Porumbul, cartoful, roșiile și tutunul; Revoluția prețurilor; Argintul de la Potosí.
Pentru America: Scăderea populației cu aproape 90%; Encomienda; Calul și alte animale de crescătorie.
Europa a primit argint și plante noi și a trecut printr-o creștere a prețurilor. America a pierdut cea mai mare parte a populației, a primit animale noi și a fost organizată prin encomienda.
Despre cucerirea orașului Tenochtitlan vorbesc și scrisorile lui Cortés, și Codexul Florentin. Explică, în trei-patru propoziții, de ce un istoric le citește pe amândouă.
Un răspuns bun
Cortés a fost de față și a scris îndată după fapte, dar îi scria împăratului de la care aștepta răsplată, așa că își arată cucerirea cât mai mare. Codexul Florentin a fost scris de învățați nahua, în limba lor, și povestește ce au pățit oamenii din oraș, de pildă epidemia din 1520. A fost însă încheiat abia în 1577, sub stăpânire spaniolă și alături de un călugăr spaniol. Fiecare sursă spune ce cealaltă lasă deoparte, iar unde se potrivesc, faptul este mai sigur.
Două surse din tabere diferite se verifică una pe alta; niciuna nu este nepărtinitoare.
Termeni
- conchistador
- Căpitan sau soldat spaniol care a luat parte, în secolul al XVI-lea, la cucerirea unor ținuturi din America. Cuvântul înseamnă „cuceritor”.
- Imperiul Aztec
- Stat din centrul și sudul Mexicului de azi, cu capitala la Tenochtitlan; cucerit de Cortés în 1519–1521.
- Imperiul Incaș
- Stat întins de-a lungul Anzilor, cu capitala la Cuzco; cucerit de Pizarro începând din 1532.
- imperiu colonial
- Ținuturi de peste mări stăpânite și conduse de un stat european, care le folosește bogățiile și munca locuitorilor.
- encomienda
- Rânduială prin care locuitorii unui sat din America spaniolă erau dați în seama unui spaniol, căruia îi datorau tribut și muncă.
- misionar
- Om al Bisericii trimis să răspândească creștinismul printre oameni de altă credință: în America, mai ales franciscani, dominicani și iezuiți.
- Codexul Florentin
- Carte în 12 părți despre lumea aztecilor, scrisă în nahuatl și în spaniolă de învățați nahua și de călugărul Bernardino de Sahagún; încheiată în 1577.
- revoluția prețurilor
- Creșterea prețurilor din Europa în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, legată de argintul american și de creșterea populației.
Surse și legătura cu programa
- Hernán Cortés, from Second Letter to Charles V, 1520 – Internet Modern History Sourcebook (Fordham), text din O. J. Thatcher (ed.), The Library of Original Sources, vol. V, Milwaukee, 1907, p. 317–326 – sursa A: orașul „cât Sevilla sau Córdoba”, șoselele, piața de două ori cât cea din Salamanca, 60.000 de oameni
- Codexul Florentin (Historia general de las cosas de Nueva España), cartea a XII-a, f. 53r–53v, cap. 29: Digital Florentine Codex, Getty Research Institute, 2023, cu traducerea din nahuatl în engleză a lui J. Lockhart (1993) – sursa B: epidemia de variolă din 1520, șaizeci de zile, foametea, slăbirea războinicilor; autorii nahua; manuscrisul de la Biblioteca Medicea Laurenziana
- Digital Florentine Codex, Getty Research Institute: pagina de prezentare – codexul făcut de Bernardino de Sahagún împreună cu bătrâni, autori și pictori nahua; coloane în nahuatl și spaniolă; încheiat în 1577 la Tlatelolco
- E. Jiménez Martínez, En torno a la población de México-Tenochtitlan en 1519, Anuario de Historia Regional y de las Fronteras 27/1 (2022) – estimările populației orașului Tenochtitlan (75.000–95.000; 150.000–250.000; 300.000); Sevilla pe la 1500: 60.000–70.000
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Aztechi – întinderea stăpânirii aztece, tributul, Montezuma al II-lea (1502–1520), Tenochtitlan întemeiat în 1325 după tradiție
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Inca – Imperiul Incaș, Cuzco, războiul dintre Huáscar și Atahualpa
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Hernán Cortés – 18 februarie 1519, 11 corăbii, vreo 700 de oameni; Tlaxcala; 8 noiembrie 1519; retragerea din 1520; asediul din 1521; viceregatul din 1535; scrisorile din 1519–1526
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Cuauhtémoc – „Noaptea tristă”, 30 iunie 1520; Cuauhtémoc prins în august 1521
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Francisco Pizarro – Cajamarca, noiembrie 1532, mai puțin de 200 de oameni; răscumpărarea; moartea lui Atahualpa, 1533; Cuzco, noiembrie 1533; Lima, 1535
- Library of Congress, Exploring the Early Americas: Cortés and the Aztecs – sprijinul dat de Tlaxcala lui Cortés
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Encomienda – encomienda; Legile Noi din 1542; Las Casas la Carol Quintul
- Encyclopedia of Latin American History and Culture, articolul Encomienda (Encyclopedia.com) – encomienda dădea dreptul la munca și tributul unei comunități, nu la pământul ei
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Potosí – Potosí, întemeiat de spanioli în 1545, lângă mine de argint
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Pedro Álvares Cabral – Brazilia luată în stăpânire pentru Portugalia, 1500
- New Catholic Encyclopedia (2003), articolul Mexico, Colonial (Encyclopedia.com) – franciscanii: „cei doisprezece”, 13 mai 1524; dominicanii, 1526; iezuiții, 1572
- Treccani, Dizionario di Storia (2010), articolul Las Casas, Bartolomé de – Las Casas, dominican, episcop de Chiapas din 1544, apărător al localnicilor
- Stanford Encyclopedia of Philosophy, articolul School of Salamanca – adunarea de la Valladolid, 1550–1551, chemată de Carol Quintul; Las Casas împotriva lui Sepúlveda; „sclavi de la natură”
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Juan Ginés de Sepúlveda – Sepúlveda susține războiul împotriva localnicilor și înrobirea lor; dezbaterea cu Las Casas
- Treccani, Dizionario di Storia (2011), articolul Scambio colombiano – bolile aduse din Europa (gripă, tifos, pojar, variolă); prima epidemie în Antile, 1518; până la 90% morți în unele regiuni; plante noi în Europa, animale de crescătorie în America
- A. Koch, C. Brierley, M. M. Maslin, S. L. Lewis, Earth system impacts of the European arrival and Great Dying in the Americas after 1492, Quaternary Science Reviews 207 (2019), p. 13–36 (rezumat, White Rose Research Online) – populația Americii înainte de 1492: 60,5 milioane (44,8–78,2); scădere de 90% (87–92%) în secolul următor
- D. Eltis, A Brief Overview of the Trans-Atlantic Slave Trade (2007), SlaveVoyages – africani înrobiți aduși în America fiindcă localnicii mureau în număr mare; minele și plantațiile
- Treccani, Dizionario di Storia (2011), articolul Rivoluzione dei prezzi – revoluția prețurilor: a doua jumătate a secolului al XVI-lea; argintul american și creșterea populației; vreo 2% pe an
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Mais – porumbul, din America Centrală, adus în Spania de Columb; cunoscut în Italia puțin după 1500; răspândire lentă
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Patata – cartoful, din Peru, Bolivia și Mexic, adus în Europa în a doua jumătate a secolului al XVI-lea
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Pomodoro – roșia, din Anzii peruani sau din Mexic
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Tabacco – tutunul, plantă din America
- Emerging Europe, The making of a Romanian staple, mămăligă (2022): prezentare a cărții lui A. Drace-Francis, The Making of Mămăligă, Budapesta, CEU Press, 2022 – fereastra românească: prima mențiune directă a porumbului în Transilvania, la Cetatea Chioarului (inventarul din februarie 1639: A. Drace-Francis, Istoria mămăligii, București, Humanitas, 2023, cap. 1, nota 48); 1686 în Transilvania; anii 1690 în Moldova; mămăliga, 1718 și 1723
- E. Ioniță, Obiceiuri culinare în Țara Românească în secolele XVI–XVII. Alimente tradiționale și mărfuri exotice (Universitatea din București) – mărturiile călătorilor străini din secolul al XVIII-lea despre mămăliga țăranilor
- A. H. Lybyer, The Ottoman Turks and the Routes of Oriental Trade, English Historical Review 30 (1915) (Project Gutenberg, nr. 50860) – Selim I cucerește Siria și Egiptul mamelucilor, 1516–1517
- Visconde de Paiva Manso, Historia do Congo (Documentos), Lisabona, Academia Real das Sciencias, 1877, p. 53–54 – scrisoarea regelui Afonso I al Kongo, 6 iulie 1526
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Tlaxcala – Tlaxcala a rămas neatârnată față de Imperiul Aztec, în ciuda unor lungi războaie; aliată a lui Cortés
- An Aztec Account of the Conquest of Mexico (din M. León-Portilla, The Broken Spears, 1962), Internet Modern History Sourcebook, Universitatea Fordham – povestirea nahua despre uciderea dansatorilor și a cântăreților neînarmați, la sărbătoarea din templul cel mare, înaintea răscoalei orașului
Din programă: TC 6.1 „Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice”; SS 6.1 „Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice”; FIL 6.1 „Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice”. Competențe specifice urmărite: 1.2.