Istorie IX

Capitolul 9 · Corăbii și cărțiLecția 9.3TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău

Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice

Ce s-a întâmplat cu cei „descoperiți”? Conchistadori, imperii, misionari

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
1519–1600 · Epoca modernă

Cum au ajuns câteva sute de spanioli stăpâni peste imperiile aztec și incaș și ce s-a întâmplat cu oamenii care trăiau acolo?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 9

În același timp, în altă parte
  • Egipt. În 1516–1517, sultanul otoman Selim I a cucerit Siria și Egiptul mamelucilor și a reînnoit vechile tratate de negoț cu Veneția. sursa
  • Kongo. La 6 iulie 1526, regele Afonso I al Kongo îi scrie regelui Portugaliei că negustorii îi iau zi de zi supușii ca să-i vândă și că țara i se golește de oameni. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

În 1520, Hernán Cortés îi descrie împăratului Carol Quintul (Carol al V-lea) orașul Tenochtitlan, capitala aztecilor. Cu ce îl asemuiește?

Vezi răspunsul

„Orașul este cât Sevilla sau Córdoba”, scrie Cortés, iar una dintre piețe este „de două ori cât cea din orașul Salamanca” și adună zilnic peste șaizeci de mii de oameni. Cel care a cucerit orașul l-a descris ca pe unul dintre cele mai mari pe care le văzuse. Istoricii îi socotesc azi între vreo 75.000 și 300.000 de locuitori; Sevilla avea, pe la 1500, 60.000–70.000.

În toamna anului 1520, la Tenochtitlan, oamenii zăceau acoperiți de bube și nu se mai puteau întoarce de pe o parte pe alta. Mulți au murit de foame, fiindcă nu mai avea cine să le dea de mâncare. Boala a ținut șaizeci de zile. Spaniolii, alungați din oraș cu câteva luni înainte, nu se întorseseră încă. Așa povestesc, în limba lor, oameni ai locului, într-o carte încheiată în 1577.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Două imperiiCe s-a întâmplat

În 1519, Imperiul Aztec stăpânea o mare parte din centrul și sudul Mexicului de azi; popoarele supuse îi plăteau tribut. Capitala, Tenochtitlan, ridicată pe o insulă din lacul Texcoco, era legată de mal prin șosele. Împărat era, din 1502, Montezuma al II-lea. Locuitorii orașului nu au fost numărați: estimările merg de la vreo 75.000 la 300.000. E. Jiménez Martínez (2022) adună estimările: 75.000–95.000 (a lui), 150.000–250.000 (M. E. Smith), 300.000 (alți autori).

Imperiul Incaș se întindea de-a lungul Anzilor și avea capitala la Cuzco. În 1532, doi frați, Huáscar și Atahualpa, se luptau pentru tron.

Cortés la Tenochtitlan, Pizarro la CajamarcaCe s-a întâmplat

Conchistadorii (în spaniolă, „cuceritori”) erau căpitanii și soldații spanioli care au cucerit, în secolul al XVI-lea, ținuturi din America. Hernán Cortés a plecat din Cuba în februarie 1519, cu 11 corăbii și vreo 700 de oameni. Și-a făcut aliați printre dușmanii aztecilor, mai ales în orașul Tlaxcala. La 8 noiembrie 1519 a intrat în Tenochtitlan și l-a luat ostatic pe Montezuma. În 1520, spaniolii au ucis în templul cel mare, la o sărbătoare, dansatori și cântăreți neînarmați, iar orașul s-a răsculat: la 30 iunie, în „Noaptea tristă”, spaniolii au fost alungați. În 1521, Cortés s-a întors cu aliații lui și a asediat orașul; în august, ultimul împărat, Cuauhtémoc, a fost prins. Scrisorile lui Cortés (1519–1526); uciderea de la sărbătoare o povestesc sursele nahua, scrise în deceniile de după cucerire.

În noiembrie 1532, la Cajamarca, Francisco Pizarro, cu mai puțin de 200 de oameni, l-a prins prin vicleșug pe Atahualpa. Acesta a plătit o răscumpărare uriașă în aur și tot a fost ucis, în 1533. În același an, spaniolii au intrat în Cuzco.

Pentru curioși

Pe drum, Cortés a primit în dar, de la localnicii din Tabasco, o tânără înrobită, care știa limbile maya și nahuatl. Botezată Marina și numită de localnici Malinche, i-a fost tălmaci în toată campania.

După ce a cucerit Cuzco, Pizarro a întemeiat Lima (ianuarie 1535). Conchistadorii s-au războit apoi între ei: Pizarro a fost ucis la Lima în 1541.

Hartă a Americii Centrale și a nord-vestului Americii de Sud, cu coasta de azi. În nord, Imperiul Aztec, cu capitala Tenochtitlan și, alături, orașul Tlaxcala; o săgeată vine din Cuba: Cortés, 1519. În sud, de-a lungul Anzilor, Imperiul Incaș, cu Cajamarca, unde Atahualpa este prins în 1532, capitala Cuzco, ocupată în 1533, și Potosí, oraș întemeiat în 1545 lângă mine de argint. Hartă a Americii Centrale și a nord-vestului Americii de Sud, cu coasta de azi. În nord, Imperiul Aztec, cu capitala Tenochtitlan și, alături, orașul Tlaxcala; o săgeată vine din Cuba: Cortés, 1519. În sud, de-a lungul Anzilor, Imperiul Incaș, cu Cajamarca, unde Atahualpa este prins în 1532, capitala Cuzco, ocupată în 1533, și Potosí, oraș întemeiat în 1545 lângă mine de argint. Două imperii, două cuceriri, 1519–1533 Cuba Cortés, 1519 Imperiul Aztec Tenochtitlan Tlaxcala Imperiul Incaș Cajamarca, 1532 Cuzco, 1533 Potosí, 1545 1.000 km
Figura 1Cele două imperii se aflau la mii de kilometri unul de altul și au fost cucerite la un deceniu distanță. Hotarele lor nu sunt trasate. Săgeata arată direcția din care a venit Cortés; coasta este cea de azi.

Două maluri, două povestiriDe unde știm

Cucerirea Mexicului este povestită de pe amândouă malurile. Cortés i-a trimis împăratului Carol Quintul, între 1519 și 1526, scrisori despre faptele lui. Cealaltă povestire este cartea a XII-a a Codexului Florentin, scrisă în nahuatl, limba aztecilor, de învățați ai locului care lucrau cu călugărul franciscan Bernardino de Sahagún. A fost încheiată în 1577, sub stăpânire spaniolă, și povestește pe larg boala din 1520. Codexul Florentin, încheiat în 1577, la 56 de ani după cucerire: trei volume, la Biblioteca Laurenziana din Florența (Med. Palat. 218–220).

Imperii coloniale, encomienda, misionariCe s-a întâmplat

Spania și-a organizat cuceririle ca imperiu colonial: din 1535, Mexicul, numit Noua Spanie, a fost condus de un vicerege. Portugalia a luat în stăpânire Brazilia, atinsă de Cabral în 1500. Prin encomienda, locuitorii unui sat erau dați în seama unui spaniol, care trebuia să-i apere și să-i creștineze și avea dreptul să le ia tribut în produse sau în muncă silită. De la Potosí, oraș întemeiat în 1545 lângă mine de argint, în Bolivia de azi, metalul pleca spre Spania. Fiindcă localnicii mureau în număr mare, la mine și pe plantații au fost aduși oameni înrobiți din Africa.

Misionarii – franciscani (din 1524 în Mexic), dominicani (din 1526), iezuiți (din 1572) – au venit să-i treacă pe localnici la creștinism. Unii le-au învățat limbile și i-au apărat. Dominicanul Bartolomé de Las Casas a cerut împăratului oprirea înrobirii lor; Legile Noi din 1542 au interzis-o și au oprit darea de noi encomiende. În 1550–1551, la Valladolid, în fața unor învățați adunați de Carol Quintul, Las Casas l-a înfruntat pe Juan Ginés de Sepúlveda, care susținea că localnicii sunt „sclavi de la natură”. Las Casas și Sepúlveda și-au scris singuri argumentele, în anii dezbaterii de la Valladolid (1550–1551); adunarea nu a dat o hotărâre.

Pentru curioși

Legile Noi au fost respectate numai în parte: stăpânii de encomiende s-au împotrivit, iar instituția a dăinuit până în secolul al XVIII-lea. Cel mai mare stăpân de encomiende din Mexic a fost chiar Cortés.

Cartea lui Sepúlveda în care apăra războiul împotriva localnicilor a fost respinsă în 1547 de universitățile din Alcalá și Salamanca și nu a fost tipărită.

De ce s-au prăbușit două imperiiDe ce

Câteva sute de spanioli nu au învins singuri. Cauza de durată a fost dușmănia față de azteci a popoarelor supuse, care le plăteau tribut, și a orașului Tlaxcala, rămas neatârnat după lungi războaie cu ei: de aceea Tlaxcala a luptat alături de Cortés. La incași, războiul dintre frați slăbise imperiul. Cauza imediată, la Tenochtitlan, a fost variola (vărsatul), o boală adusă din Europa, față de care localnicii nu aveau apărare: în toamna lui 1520, epidemia a ținut șaizeci de zile și i-a slăbit pe războinici chiar înaintea asediului. Explicație a istoricilor, din scrisorile lui Cortés și din Codexul Florentin, scris de învățați nahua la 57 de ani după epidemie.

Bolile aduse din Europa – variola, pojarul, tifosul, gripa – au ucis mult mai mulți oameni decât armele. Înainte de 1492, în America trăiau, după estimările istoricilor, între 45 și 78 de milioane de oameni, cel mai probabil vreo 60; într-un secol, populația a scăzut cu aproape 90%. Epidemiile explică cea mai mare parte a prăbușirii; războiul și munca silită au adâncit-o. A. Koch și colegii (2019), din 119 estimări regionale: 60,5 milioane (între 44,8 și 78,2); scădere de 90% (87–92%).

Pentru Europa, urmările au fost altele. Argintul american a ajutat la creșterea prețurilor din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, numită revoluția prețurilor. Din America au venit porumbul, cartoful, roșiile și tutunul; în America au ajuns calul și alte animale de crescătorie.

Pentru curioși

Prețurile au crescut atunci, în medie, cu vreo 2% pe an. Istoricii pun azi creșterea mai mult pe seama înmulțirii populației Europei și a negoțului decât pe seama argintului american.

Două bare la aceeași scară, pentru populația Americii. Înainte de 1492: vreo 60 de milioane de oameni, cu o linie care arată intervalul estimării, între 44,8 și 78,2 milioane. După un secol: cam o zecime, fiindcă populația a scăzut cu aproape 90%. Două bare la aceeași scară, pentru populația Americii. Înainte de 1492: vreo 60 de milioane de oameni, cu o linie care arată intervalul estimării, între 44,8 și 78,2 milioane. După un secol: cam o zecime, fiindcă populația a scăzut cu aproape 90%. Înainte de 1492 vreo 60 de milioane (între 44,8 și 78,2) După un secol cu aproape 90% mai puțini 0 20 40 60 80 milioane de oameni
Figura 2Într-un secol, din zece oameni a rămas cam unul. Numerele sunt estimări ale istoricilor (A. Koch și colegii, 2019), de aceea prima bară are un interval.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A A doua scrisoare către împăratul Carol Quintul

Ce fel de sursă
text
Cine
Hernán Cortés, căpitanul expediției spaniole din Mexic
Când a fost făcută
1520, în Mexic, la un an după intrarea în Tenochtitlan
Despre ce moment vorbește
orașul Tenochtitlan, așa cum l-a văzut Cortés în 1519–1520
Câți ani le despart
un an
Unde se află azi
Tipărită în latină la Nürnberg, în 1524, împreună cu a treia scrisoare și cu o hartă a orașului; un exemplar în facsimil la Biblioteca Congresului din Washington (colecția Kislak)
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză din O. J. Thatcher (ed.), The Library of Original Sources, vol. V, Milwaukee, 1907, p. 317–326 (Internet Modern History Sourcebook, Universitatea Fordham)

Acest mare oraș Temixtitan [Tenochtitlan] este așezat în lacul sărat (…). Are patru intrări, toate pe șosele făcute de mâna omului, late cât două lungimi de lance. Orașul este cât Sevilla sau Córdoba; străzile lui, vorbesc de cele mari, sunt foarte largi și drepte; unele (…) sunt pe jumătate de pământ, pe jumătate de apă, și pe ele se umblă cu luntrea. (…)

Are multe piețe (…). Este una de două ori cât cea din orașul Salamanca, înconjurată de porticuri, unde se adună zilnic peste șaizeci de mii de suflete, care cumpără și vând, și unde se găsesc toate felurile de mărfuri din lume.

Ce poate dovedi Arată că omul care a cucerit Tenochtitlanul l-a socotit un oraș mare și bine rânduit, pe măsura celor mai mari orașe pe care le știa din Spania.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi câți locuitori avea orașul: „șaizeci de mii de suflete” este socoteala din ochi a lui Cortés. El îi scrie împăratului de la care așteaptă răsplată și are interes să arate cât de mare este cucerirea lui.

Sursa B Codexul Florentin, cartea a XII-a, capitolul 29

Ce fel de sursă
text
Cine
învățați nahua (între ei Antonio Valeriano și Martín Jacobita), împreună cu călugărul franciscan Bernardino de Sahagún
Când a fost făcută
încheiat în 1577, la colegiul Santa Cruz din Tlatelolco (azi în Ciudad de México), sub stăpânire spaniolă
Despre ce moment vorbește
epidemia de variolă din toamna anului 1520, la Tenochtitlan
Câți ani le despart
57 de ani
Unde se află azi
Biblioteca Medicea Laurenziana, Florența, Med. Palat. 218–220; cartea a XII-a, f. 53r–53v
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză din nahuatl a lui James Lockhart (We People Here, 1993), publicată în Digital Florentine Codex, Getty Research Institute, 2023
Desen în cerneală, împărțit în casete: oameni întinși pe rogojini, cu trupul acoperit de puncte; în caseta din stânga sus, un om stă lângă un bolnav și îi vorbește.
Imagine: Bernardino de Sahagún și învățați nahua, Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Codexul Florentin, cartea a XII-a, Biblioteca Medicea Laurenziana, Florența. Pagina imaginii.

Înainte să ni se arate spaniolii, a izbucnit întâi o molimă, o boală cu bube. (…) Bube mari s-au întins pe oameni; unii erau acoperiți cu totul. (…) Nu mai puteau umbla, zăceau în locuințele lor și pe locurile de dormit, fără să se mai poată mișca. (…) Foarte mulți au murit de ele, iar mulți au murit pur și simplu de foame; foametea domnea și nimeni nu mai îngrijea de alții. (…)

Boala cu bube a ținut șaizeci de zile întregi (…). Războinicii mexica [aztecii] au fost mult slăbiți de ea. Și pe când lucrurile stăteau astfel, au venit spaniolii, înaintând spre noi dinspre Tetzcoco [Texcoco].

Ce poate dovedi Arată cum au ținut minte oamenii din Tenochtitlan epidemia din 1520: boala a venit înaintea asediului, a ținut șaizeci de zile și i-a slăbit pe războinici.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi câți oameni au murit: nu dă niciun număr. A fost scrisă la 57 de ani după epidemie, sub stăpânire spaniolă și alături de un călugăr spaniol; cei care mai țineau minte anul 1520 erau atunci oameni bătrâni.

Cerințe

  1. Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa A se referă la secolul al XVI-lea.

  2. Numiți două orașe din Spania precizate în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două dintre: Sevilla, Córdoba, Salamanca.

  3. Menționați, din sursa B, două informații referitoare la boală. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: era o boală cu bube, care îi acoperea pe unii cu totul; bolnavii nu mai puteau umbla și zăceau în locuințe; foarte mulți au murit de ea; boala a ținut șaizeci de zile; războinicii mexica (aztecii) au fost mult slăbiți. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care arată că apărătorii orașului erau slăbiți la venirea spaniolilor. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera B: „Războinicii mexica [aztecii] au fost mult slăbiți de ea. Și pe când lucrurile stăteau astfel, au venit spaniolii”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: bolnavii „zăceau în locuințele lor (…) fără să se mai poată mișca” și „nimeni nu mai îngrijea de alții”. Efect: „mulți au murit pur și simplu de foame”. Deoarece bolnavii nu se mai puteau mișca și nu avea cine să-i îngrijească, mulți au murit de foame, nu numai de boală. Se primește și altă relație corectă, de pildă: cauză – „Boala cu bube a ținut șaizeci de zile întregi”; efect – „Războinicii mexica [aztecii] au fost mult slăbiți de ea”.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la orașul Tenochtitlan înainte de cucerire și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: Tenochtitlan era un oraș mare, cu negoț bogat. Informație: Cortés scrie că este „cât Sevilla sau Córdoba” (sau: că într-o piață se adună zilnic „peste șaizeci de mii de suflete, care cumpără și vând”). 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Lanț de cauze și urmări

Cum explici căderea orașului Tenochtitlan

  1. Evenimentul, cu dată

    August 1521: după un asediu, Tenochtitlan, capitala Imperiului Aztec, este cucerit de Hernán Cortés și de aliații lui, iar împăratul Cuauhtémoc este prins.

  2. O cauză de durată și una imediată

    Cauza de durată: popoarele supuse plăteau tribut aztecilor și le erau dușmane; orașul Tlaxcala, neatârnat și de mult în război cu aztecii, s-a aliat cu spaniolii. Cauza imediată: epidemia de variolă din toamna lui 1520, care a ținut șaizeci de zile.

  3. Mecanismul

    Aliații i-au dat lui Cortés oamenii pe care nu îi avea: plecase din Cuba cu vreo 700. Boala a omorât sau a slăbit o mare parte dintre apărători chiar înaintea asediului, iar pe mulți bolnavi i-a ucis foamea, fiindcă nu mai avea cine să-i îngrijească.

  4. O urmare apropiată și una îndepărtată

    Urmarea apropiată: Mexicul devine Noua Spanie, iar locuitorii sunt împărțiți spaniolilor prin encomienda. Urmarea îndepărtată: într-un secol, populația Americii scade, după estimări, cu aproape 90%, iar Spania stăpânește un imperiu colonial.

  5. Fraza de legătură

    Deoarece dușmanii aztecilor, în frunte cu Tlaxcala, s-au aliat cu spaniolii, iar variola adusă din Europa i-a slăbit pe apărători, Tenochtitlan a căzut în august 1521, astfel încât Imperiul Aztec a ajuns sub stăpânirea Spaniei, ceea ce a dus la întemeierea imperiului colonial spaniol.

Porumbul

Mămăliga, o urmă a anului 1492

Porumbul este o plantă din America Centrală, adusă în Spania de Columb. În Italia era cunoscut la puțin timp după 1500, dar în Europa s-a răspândit încet. În Transilvania, cea mai veche mențiune directă cunoscută vine din nordul Principatului, de la Cetatea Chioarului (azi în județul Maramureș): un inventar din februarie 1639 trece acolo porumb pus în magazie. În 1686, în Transilvania s-a încercat oprirea cultivării lui de către „locuitorii săraci”, fiindcă lua locul grâului și al altor cereale din care se plăteau dări. Încercări asemănătoare au fost în Moldova, în anii 1690.

Mămăliga de porumb, ca fel de mâncare, este pomenită întâi în Transilvania, în 1718, și în Țara Românească, în 1723. În același secol, călători străini o descriu ca hrana de fiecare zi a țăranilor din Țara Românească.

Pe scurt

  1. Conchistadorii au cucerit două imperii: Hernán Cortés, Imperiul Aztec (intrat în Tenochtitlan în 1519, oraș cucerit în august 1521), iar Francisco Pizarro, Imperiul Incaș (Atahualpa prins la Cajamarca în 1532, Cuzco ocupat în 1533).
  2. Câteva sute de spanioli au învins cu ajutorul popoarelor dușmane aztecilor, ca Tlaxcala, și pe fondul epidemiilor aduse din Europa, mai ales variola din 1520.
  3. Spania și Portugalia au întemeiat imperii coloniale; prin encomienda, localnicii datorau unui spaniol tribut și muncă, iar argintul de la Potosí (din 1545) pleca spre Spania.
  4. Populația Americii, estimată la vreo 60 de milioane înainte de 1492, a scăzut într-un secol cu aproape 90%, mai ales din cauza bolilor; în locul localnicilor au fost aduși sclavi din Africa.
  5. Misionarii franciscani, dominicani și iezuiți i-au creștinat pe localnici; dominicanul Bartolomé de Las Casas le-a apărat drepturile și l-a înfruntat pe Sepúlveda la Valladolid, în 1550–1551.
  6. În Europa au ajuns argintul, care a ajutat la revoluția prețurilor, și plante noi: porumbul, cartoful, roșiile, tutunul; în America au ajuns calul și alte animale de crescătorie.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitO mână de spanioli a învins singură, prin curaj și arme mai bune, două imperii.

    CorectCortés a luptat alături de aliați localnici, dușmani ai aztecilor, mai ales din Tlaxcala, iar variola din 1520 i-a slăbit pe apărători înaintea asediului. Pizarro a găsit Imperiul Incaș în plin război între doi frați.

  • GreșitCei mai mulți localnici au fost uciși în lupte.

    CorectCea mai mare parte a prăbușirii populației se explică prin bolile aduse din Europa, față de care localnicii nu aveau apărare. Este o cauză, nu o scuză: războiul și munca silită au adâncit dezastrul.

  • GreșitPe vremea aceea, nimănui nu i se părea greșit ce făceau conchistadorii.

    CorectBartolomé de Las Casas a cerut oprirea înrobirii localnicilor, Legile Noi din 1542 au interzis-o, iar în 1550–1551, la Valladolid, dreptul Spaniei de a-i supune prin război a fost dezbătut în fața unor învățați adunați de împărat.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce a fost encomienda?

    Răspuns

    b) Darea locuitorilor unui sat în seama unui spaniol, care le lua tribut și muncă. Encomienda dădea unui spaniol dreptul la tributul și la munca unui sat, nu pământul lui. În schimb, el trebuia să-i apere și să-i creștineze pe locuitori; în fapt, a dus la abuzuri.

  2. Ce explică cea mai mare parte a scăderii populației Americii după 1492?

    Răspuns

    c) Bolile aduse din Europa, ca variola. Variola, pojarul, tifosul și gripa erau boli noi pentru localnici. Războiul și munca silită au adâncit prăbușirea, dar epidemiile au ucis cei mai mulți oameni.

  3. Cine a cucerit Imperiul Incaș?

    Răspuns

    b) Francisco Pizarro. Pizarro l-a prins pe Atahualpa la Cajamarca, în 1532. Cortés a cucerit Imperiul Aztec, Las Casas a fost călugăr dominican, iar Cabral a atins Brazilia pentru Portugalia.

  4. Boala cu bube a ținut șaizeci de zile întregi (…). Războinicii mexica [aztecii] au fost mult slăbiți de ea. Și pe când lucrurile stăteau astfel, au venit spaniolii, înaintând spre noi dinspre Tetzcoco [Texcoco].

    Codexul Florentin, cartea a XII-a, capitolul 29, scris în nahuatl de învățați ai locului împreună cu Bernardino de Sahagún; încheiat în 1577, despre anii 1520–1521; traducere de lucru după versiunea Lockhart, 1993

    Ce legătură face fragmentul între boală și cucerire?

    Răspuns

    b) Boala a venit înaintea asediului și i-a slăbit pe apărători. Textul pune întâi boala, apoi venirea spaniolilor: când a început asediul, războinicii erau deja slăbiți. Este o cauză a căderii orașului, văzută de cei cuceriți.

  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Cortés intră în Tenochtitlan (1519)
    2. „Noaptea tristă” și epidemia de variolă (1520)
    3. Cuauhtémoc este prins și Tenochtitlan cade (1521)
    4. Pizarro îl prinde pe Atahualpa la Cajamarca (1532)
    5. Legile Noi interzic înrobirea localnicilor (1542)
    6. Încep dezbaterile de la Valladolid (1550)

    Mexicul este cucerit în 1519–1521, Peru din 1532. Legile care îi apără pe localnici (1542) și dezbaterea de la Valladolid (1550–1551) vin după cuceriri.

  6. Urmare pentru Europa sau pentru America?

    Răspuns

    Pentru Europa: Porumbul, cartoful, roșiile și tutunul; Revoluția prețurilor; Argintul de la Potosí.

    Pentru America: Scăderea populației cu aproape 90%; Encomienda; Calul și alte animale de crescătorie.

    Europa a primit argint și plante noi și a trecut printr-o creștere a prețurilor. America a pierdut cea mai mare parte a populației, a primit animale noi și a fost organizată prin encomienda.

  7. Despre cucerirea orașului Tenochtitlan vorbesc și scrisorile lui Cortés, și Codexul Florentin. Explică, în trei-patru propoziții, de ce un istoric le citește pe amândouă.

    Un răspuns bun

    Cortés a fost de față și a scris îndată după fapte, dar îi scria împăratului de la care aștepta răsplată, așa că își arată cucerirea cât mai mare. Codexul Florentin a fost scris de învățați nahua, în limba lor, și povestește ce au pățit oamenii din oraș, de pildă epidemia din 1520. A fost însă încheiat abia în 1577, sub stăpânire spaniolă și alături de un călugăr spaniol. Fiecare sursă spune ce cealaltă lasă deoparte, iar unde se potrivesc, faptul este mai sigur.

    Două surse din tabere diferite se verifică una pe alta; niciuna nu este nepărtinitoare.

Termeni

conchistador
Căpitan sau soldat spaniol care a luat parte, în secolul al XVI-lea, la cucerirea unor ținuturi din America. Cuvântul înseamnă „cuceritor”.
Imperiul Aztec
Stat din centrul și sudul Mexicului de azi, cu capitala la Tenochtitlan; cucerit de Cortés în 1519–1521.
Imperiul Incaș
Stat întins de-a lungul Anzilor, cu capitala la Cuzco; cucerit de Pizarro începând din 1532.
imperiu colonial
Ținuturi de peste mări stăpânite și conduse de un stat european, care le folosește bogățiile și munca locuitorilor.
encomienda
Rânduială prin care locuitorii unui sat din America spaniolă erau dați în seama unui spaniol, căruia îi datorau tribut și muncă.
misionar
Om al Bisericii trimis să răspândească creștinismul printre oameni de altă credință: în America, mai ales franciscani, dominicani și iezuiți.
Codexul Florentin
Carte în 12 părți despre lumea aztecilor, scrisă în nahuatl și în spaniolă de învățați nahua și de călugărul Bernardino de Sahagún; încheiată în 1577.
revoluția prețurilor
Creșterea prețurilor din Europa în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, legată de argintul american și de creșterea populației.
Surse și legătura cu programa

Din programă: TC 6.1 „Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice”; SS 6.1 „Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice”; FIL 6.1 „Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice”. Competențe specifice urmărite: 1.2.