Capitolul 9 · Corăbii și cărțiLecția 9.2SS · FIL Pentru științe sociale și filologie · în plus față de profilul tău
Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice
Trei căpitani, trei scopuri: Columb, Magellan, Drake
Ce au căutat Columb, Magellan și Drake pe ocean și din ce scrieri sunt cunoscute călătoriile lor?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 9
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
- Kongo. La 6 iulie 1526, regele Afonso I al Kongo îi scrie regelui Portugaliei că negustorii îi iau zi de zi supușii ca să-i vândă și că țara i se golește de oameni. sursa
- Peru. După moartea lui Huayna Cápac, fiii lui, Huáscar și Atahualpa, se luptă pentru Imperiul Incaș; în 1532, în plin război, sosesc spaniolii lui Pizarro. sursa
- India. În 1524, Vasco da Gama moare la Cochin, la câteva luni după ce se întorsese în India ca vicerege al regelui Portugaliei. sursa
Înainte să citești: tu ce crezi?
În septembrie 1519, cinci corăbii pleacă din Spania sub comanda lui Magellan, cu 237–265 de oameni. Câți se întorc, după trei ani, pe corabia care a înconjurat lumea?
Vezi răspunsul
Optsprezece, „cei mai mulți bolnavi”, scrie Antonio Pigafetta, unul dintre ei. Magellan nu era printre ei: fusese ucis la 27 aprilie 1521, în Filipine. Corabia Victoria a fost adusă în Spania de Juan Sebastián Elcano, la 6 septembrie 1522. Ceilalți muriseră de foame și de boli, fugiseră, fuseseră prinși de portughezi sau se întorseseră din drum.
Ziua de 12 octombrie 1492 este cunoscută dintr-un jurnal pe care nu îl mai are nimeni. Jurnalul de bord al lui Columb s-a pierdut. A rămas un rezumat de 76 de file, scris pe la 1552 de mâna călugărului Bartolomé de Las Casas și păstrat azi la Biblioteca Națională a Spaniei. În unele locuri, Las Casas copiază și adaugă: „Acestea sunt cuvintele Amiralului”. Restul sunt cuvintele lui.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
Columb: un genovez în slujba SpanieiCe s-a întâmplat
Cristofor Columb (Genova, 1451 – Valladolid, 1506) a făcut patru călătorii peste Atlantic pentru regii Spaniei. În prima a plecat din Palos, la 3 august 1492, cu trei corăbii: Santa María, Pinta și Niña. La 12 octombrie a ajuns pe insula Guanahani, din Bahamas, apoi în Cuba și în Haiti. În a doua (1493–1496) a dus 17 corăbii și peste o mie de oameni, ca să întemeieze o colonie. În a treia (1498–1500) a atins țărmul Americii de Sud, la gurile fluviului Orinoco; după o răscoală a coloniștilor, a fost arestat și trimis în Spania. În a patra (1502–1504) a mers de-a lungul Americii Centrale până spre Panama. Căuta Asia: socotea Cuba o parte a ei.
Magellan: un portughez în slujba SpanieiCe s-a întâmplat
Fernando Magellan, navigator portughez, i-a propus regelui Spaniei, Carol I (viitorul împărat Carol Quintul, numit și Carol al V-lea), să ajungă navigând spre apus la Insulele Moluce, de unde veneau cuișoarele. Credea că, după Tratatul de la Tordesillas, insulele cad în partea Spaniei. A plecat din Sanlúcar în septembrie 1519, cu cinci corăbii. Între 21 octombrie și 27 noiembrie 1520 a trecut prin strâmtoarea din sudul Americii care îi poartă numele și a intrat în oceanul numit de atunci Pacific.
La 27 aprilie 1521, Magellan a fost ucis pe insula Mactan, din Filipine, într-o luptă cu oamenii căpeteniei Lapu-Lapu, care nu voia să se supună regelui Spaniei. O singură corabie, Victoria, condusă de bascul Juan Sebastián Elcano, a ocolit Africa și a ajuns la Sanlúcar la 6 septembrie 1522, cu 18 oameni și cu o încărcătură de cuișoare. Era primul înconjur al lumii. Antonio Pigafetta, care a fost pe corabie; și-a încheiat relatarea pe la 1525, la vreo trei ani după întoarcere.
Pentru curioși
Câți oameni au plecat cu Magellan? Pigafetta scrie 237; enciclopedia Treccani dă 265. Deosebirea vine din listele de echipaj, care nu se potrivesc între ele.
Cuișoarele aduse de Victoria prețuiau mai mult decât costase toată expediția. Drumul a rămas totuși prea lung pentru negoț.
Drake: corsarul regineiCe s-a întâmplat
Francis Drake (pe la 1540–1596), englez din Devon, a fost corsar: căpitan care ataca, cu îngăduința suveranului său, corăbiile și porturile dușmanului. A plecat din Plymouth în noiembrie 1577, cu cinci corăbii și vreo 165 de oameni, trimis de regina Elisabeta I să lovească porturile spaniole de pe coasta Pacificului. În Pacific a ajuns cu o singură corabie, Golden Hind. A prădat coastele de azi ale statelor Chile și Peru, iar în martie 1579 a capturat o corabie spaniolă încărcată cu peste 25 de tone de argint. S-a întors la Plymouth în septembrie 1580, prin Moluce și pe la Capul Bunei Speranțe, cu 59 de oameni. Era al doilea înconjur al lumii, iar regina l-a făcut cavaler. În iulie 1588, Drake a fost printre comandanții care au învins în Canalul Mânecii flota spaniolă numită Invincibila Armada.
Un jurnal pierdut, un martor și o carte întârziatăDe unde știm
Columb a ținut un jurnal de bord, dar jurnalul s-a pierdut. Se păstrează un rezumat scris de mâna călugărului dominican Bartolomé de Las Casas pe la 1552, la vreo 60 de ani după călătorie. Las Casas povestește cu vorbele lui, iar din loc în loc copiază vorbele lui Columb. Manuscrisul lui Las Casas, 76 de file, la Biblioteca Națională a Spaniei, Madrid (Vitr. 6-7).
Pentru Magellan există un martor: Antonio Pigafetta, din Vicenza, a fost pe corabie de la plecare până la întoarcere și și-a încheiat relatarea pe la 1525. Originalul ei s-a pierdut și el; se păstrează patru copii. Prima relatare tipărită a apărut mai devreme, la Köln, în ianuarie 1523: o scrisoare a lui Maximilianus Transylvanus, secretar al împăratului Carol Quintul, care îi ascultase pe supraviețuitori. Pigafetta a fost martor și a scris la vreo trei ani după întoarcere; Transylvanus a scris din auzite, la șapte săptămâni după ea.
Despre călătoria lui Drake, regina Elisabeta I a oprit tipărirea oricărui amănunt, de teama Spaniei. Hărțile și jurnalele lui au dispărut. Prima relatare întreagă a apărut abia în 1628. The World Encompassed, Londra, 1628: scoasă de un nepot al lui Drake după însemnările preotului de pe corabie, la 48 de ani după întoarcere.
Pentru curioși
Scrisoarea lui Transylvanus poartă data de 24 octombrie 1522 și locul Valladolid, unde supraviețuitorii se înfățișaseră la curte. Este adresată cardinalului-arhiepiscop de Salzburg și a fost tipărită sub titlul De Moluccis Insulis.
Trei scopuri, trei urmăriDe ce
Columb voia să ajungă în Asia pe un drum mai scurt; de aceea a căutat-o toată viața acolo unde se afla alt continent, iar urmarea a fost colonizarea spaniolă a Americii. Magellan voia pentru Spania mirodeniile din Moluce; drumul lui s-a dovedit prea lung pentru negoț, dar a arătat cât de întins este Pacificul. Drake pleca să ia argintul Spaniei, cu care Anglia era tot mai învrăjbită; după alte atacuri ale lui, din 1586 și 1587, Spania a trimis împotriva Angliei Armada. Un explorator plătit de regi, un căpitan cu contract și un corsar: fiecare a lăsat alt fel de urme scrise. Explicație a istoricilor, din scrierile rămase de la cele trei călătorii și din ce a urmat fiecăreia.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Jurnalul primei călătorii a lui Columb, în rezumatul lui Las Casas: însemnarea pentru 11–12 octombrie 1492
(…) au ajuns la o insuliță (…) care se numea, în limba indienilor, Guanahani. (…) Amiralul (…) a spus să i se dea mărturie că el, în fața tuturor, lua în stăpânire (…) zisa insulă pentru rege și pentru regină (…). Ceea ce urmează sunt cuvintele Amiralului:
„Eu (…), fiindcă am cunoscut că sunt oameni care s-ar (…) întoarce la sfânta noastră credință mai degrabă cu dragoste decât cu sila, le-am dat unora dintre ei niște bonete roșii și niște mărgele de sticlă (…). Trebuie să fie buni slujitori și isteți (…) și cred că ușor s-ar face creștini (…). Eu, cu voia Domnului Nostru, voi lua de aici, la plecare, șase, pentru Înălțimile Voastre, ca să învețe să vorbească.”
Ce poate dovedi Arată ce a vrut Columb să le spună regilor Spaniei despre prima zi pe uscat: că a luat insula în stăpânire cu martori și că locuitorii ar putea fi făcuți creștini și slujitori. Arată și că insula avea un nume, Guanahani.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi ce au gândit oamenii din Guanahani: nu aveau o limbă comună cu spaniolii. Nu poate dovedi nici că fiecare cuvânt este al lui Columb: textul a trecut prin mâna lui Las Casas, la 60 de ani după fapte.
Sursa B Relatarea primei călătorii în jurul lumii
În sfârșit, când a fost voia Cerului, sâmbătă, 6 septembrie 1522, am intrat în golful San Lúcar; și din șaizeci de oameni câți eram când am plecat din Moluce rămăseserăm numai optsprezece, iar aceștia, cei mai mulți, bolnavi. Dintre ceilalți, unii au murit de foame, alții au fugit pe insula Timor, iar alții au fost osândiți la moarte pentru fărădelegile lor.
Din ziua în care am plecat din acest golf San Lúcar și până la întoarcere, am socotit că am străbătut peste paisprezece mii patru sute șaizeci de leghe și că am încheiat înconjurul pământului de la răsărit la apus.
Ce poate dovedi Dovedește, prin glasul unui om care a fost acolo, că Victoria s-a întors la 6 septembrie 1522 cu 18 oameni și că aceștia știau că au înconjurat lumea.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură numărul leghelor străbătute: este socoteala lui Pigafetta. Nu spune nimic despre ce au pățit oamenii din locurile prin care a trecut expediția.
Cerințe
Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)
Numiți insula precizată în sursa A. (2 puncte)
Menționați, din sursa B, două informații referitoare la întoarcerea expediției. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care susține că expediția a înconjurat pământul. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la felul în care îi privea Columb pe locuitorii insulei și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)
Analiză de sursă, pas cu pas
Sursa, pas cu pas: prima zi a lui Columb pe uscat
Ce fel de sursă este și de când?
Este o sursă scrisă: un jurnal de bord despre 12 octombrie 1492. Textul păstrat este un rezumat făcut de Las Casas pe la 1552, la vreo 60 de ani după.
Cine vorbește și cui?
Se aud două glasuri. Las Casas povestește la persoana a treia („Amiralul a spus…”). Columb, citat între ghilimele, le scrie regilor Spaniei: li se adresează cu „Înălțimile Voastre”.
Ce spune?
Două informații: insula se numea, în limba locuitorilor, Guanahani; Columb le-a dat acestora „niște bonete roșii și niște mărgele de sticlă”.
Ce vrea să obțină?
Columb vrea să le arate regilor că a luat insula în stăpânire după lege, cu martori, și că oamenii de acolo pot fi făcuți creștini și „buni slujitori”: călătoria merită plătită mai departe.
Ce nu poate dovedi singură?
Sursa nu poate dovedi ce au gândit oamenii din Guanahani, fiindcă vorbește numai Columb, care nu le știa limba. Nu poate dovedi nici că fiecare cuvânt îi aparține: textul a fost rezumat de altcineva, după 60 de ani. La test scrii: „Sursa A, un jurnal din secolul al XV-lea păstrat într-un rezumat din secolul al XVI-lea, arată ce a vrut Columb să afle regii Spaniei.”
Pe scurt
- Cristofor Columb, genovez în slujba Spaniei, a făcut patru călătorii peste Atlantic (1492–1504); la 12 octombrie 1492 a ajuns pe insula Guanahani, din Bahamas, și a murit în 1506 convins că atinsese Asia.
- Fernando Magellan, portughez în slujba Spaniei, a plecat în 1519 cu cinci corăbii spre Insulele Moluce, a trecut prin strâmtoarea care îi poartă numele și a fost ucis la 27 aprilie 1521 pe insula Mactan, în Filipine.
- Primul înconjur al lumii a fost încheiat de Juan Sebastián Elcano, care a adus corabia Victoria în Spania la 6 septembrie 1522, cu 18 oameni.
- Francis Drake, corsar al reginei Elisabeta I, a făcut al doilea înconjur al lumii (1577–1580), prădând porturi și corăbii spaniole, și a luptat în 1588 împotriva Invincibilei Armade.
- Jurnalul lui Columb se păstrează numai într-un rezumat făcut de Las Casas pe la 1552; călătoria lui Magellan este povestită de un martor, Antonio Pigafetta; prima relatare întreagă despre Drake a apărut abia în 1628.
Greșeli frecvente
GreșitMagellan a înconjurat lumea.
CorectMagellan a pornit expediția și a condus-o până în Filipine, unde a fost ucis la 27 aprilie 1521. Înconjurul l-a încheiat Juan Sebastián Elcano, cu corabia Victoria, la 6 septembrie 1522.
GreșitJurnalul lui Columb este textul scris de mâna lui în 1492.
CorectJurnalul scris de Columb s-a pierdut. Se păstrează un rezumat făcut de Bartolomé de Las Casas pe la 1552, în care numai unele pasaje sunt date drept cuvintele lui Columb.
GreșitDrake a fost un pirat urmărit de regina Angliei.
CorectDrake a fost corsar: ataca porturile și corăbiile Spaniei cu știrea reginei Elisabeta I, care a primit o parte din pradă și l-a făcut cavaler. Pentru spanioli era un pirat.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Cine a adus în Spania corabia care a făcut primul înconjur al lumii?
Răspuns
c) Juan Sebastián Elcano. Magellan a fost ucis în Filipine, la 27 aprilie 1521. Elcano a preluat comanda Victoriei și a adus-o la Sanlúcar. Pigafetta era pe corabie, dar nu o conducea; a scris relatarea.
Ce fel de text este „jurnalul lui Columb” care se păstrează azi?
Răspuns
b) Un rezumat făcut de Las Casas la vreo 60 de ani după călătorie. Jurnalul scris de Columb s-a pierdut. Las Casas l-a rezumat și a copiat unele pasaje; manuscrisul lui este la Madrid.
Cu ce scop a plecat Francis Drake în 1577?
Răspuns
b) Să lovească porturile spaniole de pe coasta Pacificului, din porunca reginei Elisabeta I. Drake era corsar al reginei Angliei. A prădat coasta Pacificului și a capturat, în martie 1579, o corabie spaniolă cu peste 25 de tone de argint.
Atunci indienii s-au aruncat asupra lui și l-au străpuns cu lănci (…) și cu toate armele pe care le aveau, încât ne-au lipsit de oglinda, lumina, mângâierea și adevărata noastră călăuză.
Ce arată fragmentul despre autorul lui?
Răspuns
c) Că îl admira pe Magellan și scrie din partea oamenilor lui. „Oglinda, lumina, mângâierea”: Pigafetta scrie ca un om al lui Magellan. Este martor, dar un martor care ține cu căpitanul lui; ce credeau oamenii lui Lapu-Lapu nu spune.
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Columb ajunge pe insula Guanahani (1492)
- Magellan pleacă din Sanlúcar (1519)
- Magellan este ucis pe insula Mactan (1521)
- Victoria se întoarce la Sanlúcar (1522)
- Drake pleacă din Plymouth (1577)
- Invincibila Armada este învinsă (1588)
Columb (1492) este cu o generație înaintea lui Magellan (1519–1522), iar Drake (1577, Armada în 1588) vine după încă o jumătate de secol.
Despre care căpitan este vorba?
Răspuns
Columb: Santa María, Pinta și Niña; Patru călătorii peste Atlantic.
Magellan: Ucis pe insula Mactan; Cinci corăbii plecate spre Moluce.
Drake: Corabia Golden Hind; Făcut cavaler de regina Elisabeta I.
Columb a navigat de patru ori peste Atlantic; Magellan a plecat cu cinci corăbii spre Moluce și a murit în Filipine; Drake s-a întors cu Golden Hind și a fost făcut cavaler.
Despre călătoria lui Magellan au scris și Pigafetta, și Maximilianus Transylvanus. Explică, în trei-patru propoziții, în care dintre ei te-ai încrede mai mult pentru lupta de la Mactan și ce limită are și el.
Un răspuns bun
Pentru lupta de la Mactan m-aș încrede mai mult în Pigafetta, fiindcă a fost de față, pe când Transylvanus a scris la Valladolid, din ce i-au povestit supraviețuitorii. Pigafetta a scris însă la vreo trei ani după întoarcere și îl admira pe Magellan, pe care îl numește „oglinda” și „lumina” oamenilor lui. De aceea povestește lupta din partea spaniolilor. Ce au vrut și ce au gândit oamenii lui Lapu-Lapu nu se poate afla din el.
Un martor este mai aproape de fapte decât cineva care scrie din auzite, dar și martorul ține cu cineva.
Termeni
- jurnal de bord
- Caiet în care căpitanul unei corăbii scrie zi de zi drumul făcut și ce s-a întâmplat.
- corsar
- Căpitan care atacă și pradă corăbiile și porturile dușmanului cu îngăduința suveranului său. Piratul pradă pe seama lui.
- strâmtoare
- Trecere îngustă de apă între două uscaturi, care leagă două mări. Strâmtoarea Magellan leagă Atlanticul de Pacific, în sudul Americii.
- înconjurul lumii
- Călătorie care ocolește tot Pământul și se încheie de unde a pornit. Primul: expediția Magellan–Elcano, 1519–1522.
- Invincibila Armada
- Flota trimisă de Spania împotriva Angliei în 1588 și învinsă în Canalul Mânecii.
- Insulele Moluce
- Insule din sud-estul Asiei, în Indonezia de azi, de unde veneau cuișoarele; ținta lui Magellan.
Surse și legătura cu programa
- Bartolomé de Las Casas, Relación del primer viaje de D. Cristóbal Colón para el descubrimiento de las Indias (rezumatul jurnalului lui Columb), ediție spaniolă din 1892 (Wikisource) – sursa A: noaptea de 11 spre 12 octombrie 1492, Guanahani, luarea în stăpânire, „cuvintele Amiralului”
- Christopher Columbus, Extracts from Journal – Internet Medieval Sourcebook (Fordham), după Olson și Bourne, The Northmen, Columbus and Cabot, New York, 1906 – versiune engleză a aceleiași însemnări, folosită pentru control
- Facsimile Finder, Book of the First Voyage of Discovery: Madrid, Biblioteca Nacional de España, MS Vit. 6-7 – manuscrisul lui Las Casas: scris pe la 1552, 76 de file, la Biblioteca Națională a Spaniei; jurnalul original s-a pierdut
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Cristoforo Colombo – Genova 1451 – Valladolid 1506; corăbiile; cele patru călătorii cu anii lor; Cuba socotită parte a Asiei; arestarea din 1500
- Treccani, Dizionario Biografico degli Italiani, vol. 27 (1982), articolul Colombo, Cristoforo – jurnalul de bord, păstrat într-un rezumat scris de mâna lui Las Casas
- Treccani, Dizionario di Storia (2010), articolul Las Casas, Bartolomé de – Las Casas, dominican; a folosit scrieri ale lui Columb pierdute apoi
- Antonio Pigafetta, The First Voyage Round the World, trad. Lord Stanley of Alderley, Londra, Hakluyt Society, 1874 (Wikisource) – sursa B: întoarcerea din 6 septembrie 1522 cu 18 oameni; 237 de oameni la plecare; lupta de la Mactan, 27 aprilie 1521
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Antonio Pigafetta – Pigafetta, din Vicenza, îmbarcat pe corabia lui Magellan; relatarea încheiată în 1525; unul dintre cei 18 supraviețuitori
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Ferdinando Magellano – planul, Carol I, cinci corăbii, 265 de oameni, strâmtoarea (21 octombrie – 27 noiembrie 1520), Guam, Mactan, Victoria, urmările călătoriei
- Princeton University Library, Strait Through: Magellan to Cook & the Pacific – Ferdinand Magellan – 237 de oameni și 18 supraviețuitori; Lapu-Lapu; Elcano; cuișoarele; De Moluccis Insulis, Köln, ianuarie 1523; cele patru copii ale relatării lui Pigafetta
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Juan Sebastián de Elcano – Elcano, din Guetaria (Țara Bascilor); aduce Victoria la Sanlúcar în septembrie 1522
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Sir Francis Drake – Tavistock, pe la 1540 – 1596; 1577, cinci corăbii, 166 de oameni; al doilea înconjur al lumii; atacurile din 1586 și 1587; Armada, iulie 1588
- Princeton University Library, Strait Through: Magellan to Cook & the Pacific – Sir Francis Drake – însărcinarea dată de Elisabeta I; 164 de oameni; corabia capturată în martie 1579; 59 de oameni la întoarcere; interdicția de a publica; The World Encompassed, 1628
- Visconde de Paiva Manso, Historia do Congo (Documentos), Lisabona, Academia Real das Sciencias, 1877, p. 53–54 – scrisoarea regelui Afonso I al Kongo către Ioan al III-lea, 6 iulie 1526
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Inca – războiul dintre Huáscar și Atahualpa; sosirea lui Pizarro, 1532
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Vasco da Gama – da Gama moare la Cochin în 1524, ca vicerege al Indiei
Din programă: SS 6.1 „Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice”; FIL 6.1 „Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.