Istorie IX
Hartă cu țărmurile Mediteranei și ale Mării Negre, presărate cu puncte de cinci mărimi și cu cercuri goale, cele mai dese în jurul Mării Egee

Bara dovezilor

Originile civilizației europene: lumea greco-romană

Capitolul 3

Lumea greacă – o mie de state mici și o idee nouă: cetățeanul

Cine hotărăște într-o cetate greacă?

Fiecare semn este un polis: un oraș grecesc cu pământul din jur și cu cetățenii lui. Istoricii au numărat 1.035. Înainte să mergi mai departe: cât pământ avea un polis obișnuit?

Aproape două din trei aveau sub 100 km²

Pentru 671 din cele 1.035 de polisuri, istoricii au putut estima cât pământ aveau și le-au împărțit în cinci clase. 422, adică 63%, sunt în primele două clase: sub 100 km². În România, 510 comune sunt mai întinse de atât.

Comuna mediană din România are 60 km²: jumătate dintre comune sunt mai mici, jumătate mai mari. 202 polisuri aveau cel mult 25 km², mai puțin de jumătate din ea.

Scrie numele comunei sau al orașului tău: pătratul lui apare lângă cele cinci clase, la aceeași scară.

Atena și Sparta sunt în clasa cea mai rară

Atena și Sparta au teritorii de peste 500 km². În această clasă intră 63 din cele 671 de polisuri cu mărime estimată, adică 9%.

Tot despre ele are inventarul cel mai mult de spus: descrierea Atenei ocupă 20,9 coloane, iar a Spartei 14,6; jumătate dintre polisuri au mai puțin de o coloană.

Inventarul dă pentru fiecare stat clasa de mărime, fără suprafața exactă.

De la Milet până la Histria

Polisurile se întind pe țărmuri, de pe coasta de azi a Spaniei până la capătul de răsărit al Mării Negre. În jurul Mării Negre, inventarul numără 53.

O colonie este un polis nou, întemeiat de oameni plecați dintr-unul mai vechi. Miletul, de pe coasta de azi a Turciei, apare ca întemeietor sau părtaș la întemeierea a 37 de colonii.

Una dintre ele este Histria (Istros), pe țărmul de azi al României, întemeiată de milesieni în a doua jumătate a secolului al VII-lea î.Hr. Inventarul o pune în clasa cea mai mare, la fel ca pe Callatis (azi Mangalia). Pentru Tomis (azi Constanța), inventarul dă cel mai mic grad de siguranță că era polis.

La patru din cinci nu se știe cine hotăra

Pentru 833 din cele 1.035 de polisuri, inventarul nu are nicio informație despre felul în care erau conduse. La 111 există dovezi că au avut, într-o perioadă, democrație. La 91 se cunoaște ceva despre conducere, fără nicio urmă de democrație.

Lipsa este cea mai mare tocmai la statele mici: din cele 422 de polisuri sub 100 km², la 370 nu se știe nimic despre conducere.

Cum se luau hotărârile acolo unde sursele vorbesc, la Atena și la Sparta, afli în lecția despre cine hotăra în polis.

De unde știm

Numărătoarea vine dintr-un inventar publicat în 2004 de Mogens Herman Hansen și Thomas Heine Nielsen, cu o echipă de istorici de la Centrul Polis din Copenhaga. Josiah Ober și colegii lui de la Universitatea Stanford l-au trecut într-un tabel, cu un rând pentru fiecare polis.

Un polis intră sigur în inventar dacă o sursă scrisă atunci, în epoca arhaică sau clasică, îl numește așa: este cazul a 506. Celelalte 529 au în inventar un grad mai mic de siguranță.

Tabelul nu poate arăta suprafața exactă a niciunui stat, câți oameni trăiau în el sau cât de mari erau cele 364 de polisuri rămase în afara claselor. Pentru 109 nu se cunoaște nici locul: stau lângă hartă.

Clasele barei: „păstrat” – există și azi; „scris” – a scris cineva, iar textul spune dacă era din vremea aceea sau de mai târziu și la câți ani după; „dedus” – socotit sau estimat de cercetătorii de azi ori calculat aici; „nu se știe” – necunoscut sau disputat.

Atinge pe rând cele patru părți ale barei de sub hartă. Rămâne numai ce se sprijină pe acel fel de dovadă.

Date. 1.035 de polisuri din inventarul Hansen–Nielsen (2004), după tabelul POLIS al Universității Stanford. Locul este cunoscut pentru 926. Mărimea este o clasă estimată de istorici, fără suprafața exactă; la 364 nu se cunoaște. Pe hartă, mărimea semnului arată clasa; pătratele de lângă comună sunt la scară. Țărmurile sunt cele de azi.

Surse și credite. POLIS: Josiah Ober, David Teegarden, Tim Johnson, Bailey McRae și Mark Pyzyk, Stanford Digital Repository, doi:10.25740/hv891rg8328, CC BY 4.0, după M.H. Hansen și T.H. Nielsen, An Inventory of Archaic and Classical Poleis (Oxford, 2004). Țărmuri: Natural Earth, domeniu public. Suprafețele comunelor și orașelor: ANCPI, 2024, prin data.gov.ro, CC BY 4.0; felul fiecărei unități: INS, registrul SIRUTA, 2026.

Aceleași date, ca tabel
Ce numără inventarul la cele 1.035 de polisuri și pe ce se sprijină fiecare număr
Ce se numărăCâte polisuriPe ce se sprijină
Loc cunoscut pe teren926s-a păstrat
Loc necunoscut109nu se știe sigur
Numite „polis” într-o sursă din epocă (gradul A)506a scris cineva
Cu un grad mai mic de siguranță că erau polisuri (gradele [A], B și C)529dedus de istorici
Teritoriu de cel mult 25 km²202dedus de istorici
Teritoriu de 25–100 km²220dedus de istorici
Teritoriu de 100–200 km²82dedus de istorici
Teritoriu de 200–500 km²104dedus de istorici
Teritoriu de peste 500 km² (aici sunt Atena, Sparta, Histria și Callatis)63dedus de istorici
Mărimea teritoriului necunoscută364nu se știe sigur
Dovezi de democrație în istoria lor111dedus de istorici
Conducere cunoscută, fără dovezi de democrație91dedus de istorici
Nimic cunoscut despre conducere833nu se știe sigur

Pentru comparație: România are 2.862 de comune. Comuna mediană are 60 km², media este 72,6 km², iar 510 comune trec de 100 km².

Lecțiile capitolului

Lecții pe profiluri: TC: 6 lecții, SS: 8 lecții, FIL: 7 lecții. Insigna fiecărei lecții spune cine o citește.

Lecțiile capitolului, pe axa timpului
PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimată3.13.23.33.43.53.63.73.8PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată3.13.23.33.43.53.63.73.8

Ce profil ai?

  1. 3.1De ce au plecat grecii de acasă? Colonizarea greacă TC · în plus față de profilul tăuColonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și SpartaCe îi făcea pe oameni să-și lase cetatea și să întemeieze alta peste mare?
  2. 3.2Patru orașe pe hartă: Milet, Corint, Agrigentum, Efes SS · FIL · în plus față de profilul tăuColonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și SpartaCare dintre cele patru orașe au întemeiat colonii și care a fost el însuși o colonie?
  3. 3.3Cine hotărăște la Atena? Polisul și democrația TC · în plus față de profilul tăuColonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și SpartaCum se conducea o cetate în care aproape toate funcțiile se trăgeau la sorți?
  4. 3.4Sparta: doi regi, cinci efori și puterea celor puțini TC · în plus față de profilul tăuColonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și SpartaCum se conducea o cetate despre care au scris aproape numai străinii?
  5. 3.5Cetățean, metec, periec, sclav: cine ce drepturi avea SS · în plus față de profilul tăuColonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și SpartaCine era cetățean într-o cetate greacă și ce erau ceilalți oameni care trăiau acolo?
  6. 3.6Cum au oprit câteva cetăți un imperiu? Războaiele medice TC · în plus față de profilul tăuGrecii între alianțe și războaie. Alexandru MacedonCum au ajuns câteva cetăți grecești să învingă armata celui mai mare imperiu al vremii și de unde se știe ce s-a întâmplat?
  7. 3.7De ce aliații ajung dușmani? Atena contra Spartei TC · în plus față de profilul tăuGrecii între alianțe și războaie. Alexandru MacedonCum a ajuns alianța făcută împotriva perșilor să împartă Grecia în două tabere?
  8. 3.8Alexandru Macedon și lumea de după el: Imperiul macedonean și elenismul TC · în plus față de profilul tăuGrecii între alianțe și războaie. Alexandru MacedonCe a rămas după un rege care a cucerit un imperiu în unsprezece ani și a murit înainte de 33 de ani?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 3Pentru clasă: proiector, fișe, test comun