Istorie IX
Hartă cu țărmurile Mediteranei, acoperită de o rețea deasă de linii subțiri: drumurile romane, din Britania până în Egipt și din Spania până la Eufrat; cele din jurul Italiei și de pe coaste sunt aprinse

Bara dovezilor

Originile civilizației europene: lumea greco-romană

Capitolul 4

Roma – cum ajunge un oraș să conducă o mare întreagă

Cum ajunge un oraș să conducă o mare întreagă?

Liniile sunt drumurile Imperiului Roman, adunate într-un atlas: 299.171 km. Din Roma se pleca pe jos, cu barca pe râuri sau cu corabia pe mare. Înainte să mergi mai departe: unde ajungeai mai repede din Roma, la Milano, mergând pe jos, sau la Alexandria, în Egipt?

La Alexandria se ajungea mai repede decât pe jos la Milano

Până la Milano (Mediolanum), pe jos, sunt 603 km de drum. Un om care face 30 km pe zi ajunge în 20 de zile. Până la Alexandria sunt 2.333 km, aproape toți pe mare: vara, o corabie cu pânze îi face, în medie, în 14 zile.

Drumul înapoi, de la Alexandria la Roma, iese mai lung: 23 de zile. Pe mare, timpul depinde de vânt.

Cartagina este la 4,3 zile cu corabia. Pe jos, ocolind marea pe uscat, ar fi 7.101 km: 237 de zile.

Cel mai îndepărtat loc din model era la 45 de zile de Roma

Modelul are 678 de locuri: orașe, porturi, răscruci. În 7 zile se ajungea din Roma în 82 dintre ele, în 14 zile în 285, în 30 de zile în 596. Cel mai departe este Nicopolis (Pontus), în Asia Mică.

Numai pe jos, în 30 de zile se ajunge în 119 dintre ele.

Atinge un oraș pe hartă sau alege unul de aici. Linia punctată leagă opririle celui mai rapid drum; pe mare, ea arată doar de unde până unde se merge.

Dacia era la o lună de Roma

Traian a cucerit Dacia în două războaie, în 101–102 și în 105–106. Provincia a ținut până când împăratul Aurelian a retras armata și administrația, între 271 și 275.

Până la Apulum (azi Alba Iulia), unde stătea legiunea a XIII-a Gemina, cel mai rapid drum din model ține 31 de zile: peste Marea Adriatică până la Salona, pe uscat până la Sirmium, cu barca pe Dunăre până la Dierna, apoi pe jos prin Tibiscum și Sarmizegetusa. Drobeta este la 25 de zile, Ulpia Traiana Sarmizegetusa la 28 de zile, Potaissa la 34 de zile, Porolissum, în nord, la 37 de zile.

Numai pe jos, până la Apulum ar fi 1.576 km: 53 de zile. La Tomis (azi Constanța) și la Histria se ajungea în 32 de zile și în 31 de zile, aproape numai pe mare.

Din cele 678 de locuri ale modelului, 13 sunt mai departe de Roma decât Porolissum.

Traseul exact se cunoaște pentru mai puțin de 3 % din drumuri

Atlasul spune, pentru fiecare bucată de drum, cât de bine i se cunoaște traseul. La „sigur”, linia desenată se abate cu cel mult 50 m la munte și 200 m la câmpie: 8.181 km, adică 2,73 % din total.

La „presupus”, 89,82 %, drumul este cunoscut din surse, iar linia lui este trasă aproximativ. La „ipotetic”, 7,45 %, intră drumuri al căror loc nu a fost găsit și drumuri doar bănuite.

Autorii atlasului scriu că drumurile din el au fost folosite în epoca romană; nesigur este locul exact pe unde treceau. În jurul Dunării de Jos și al Daciei, atlasul are 979 de bucăți de drum; la 50, traseul este sigur.

De unde știm

Drumurile vin din Itiner-e, un atlas publicat în 2025 de o echipă condusă de Pau de Soto, Adam Pažout și Tom Brughmans, cu cercetători de la Universitatea Autonomă din Barcelona și de la Universitatea din Aarhus. Echipa a adunat drumurile din rapoarte de săpături și de cercetări pe teren, din stâlpii miliari, pietrele puse din loc în loc de-a lungul drumului, și din itinerare antice precum Tabula Peutingeriana. Apoi le-a căutat locul pe hărți vechi, în fotografii aeriene și în imagini din satelit.

Zilele vin din ORBIS, un model făcut la Universitatea Stanford de Walter Scheidel și Elijah Meeks. Tabelul lui dă o durată pentru fiecare legătură dintre două locuri: pe drum, 30 km pe zi, cât un om pe jos sau un catâr cu povară; pe râuri, viteza unei bărci; pe mare, media unei corăbii cu pânze, după vânturile unei luni de vară. Zilele de pe hartă sunt suma acestor durate pe drumul cel mai rapid din Roma.

Un model dă o medie, socotită din viteze. Autorii lui scriu că multe călătorii adevărate au ținut mai mult, de pildă cu opriri în porturi.

Atlasul nu poate arăta când a fost făcut fiecare drum: pentru 14.292 din cele 14.769 de bucăți, nu dă niciun an. Stâlpii miliari nu au în tabel o rubrică a lor, așa că aici nu se pot despărți de rest.

Sub „scris” stau drumurile trecute în patru itinerare din vremea în care drumurile erau folosite: o inscripție din orașul Patara, din anul 46; Itinerarul lui Antoninus, o listă de drumuri alcătuită pe la anul 300; însemnările unui pelerin plecat din Bordeaux în 333; și Tabula Peutingeriana, o hartă antică târzie, din secolele IV–V. Harta se păstrează numai într-o copie de pe la 1200, făcută la vreo 800 de ani după original.

Clasele barei: „păstrat” – există și azi; „scris” – a scris cineva, iar textul spune dacă era din vremea aceea sau de mai târziu și la câți ani după; „dedus” – socotit sau estimat de cercetătorii de azi ori calculat aici; „nu se știe” – necunoscut sau disputat.

Atinge pe rând cele patru părți ale barei de sub hartă. Rămâne numai ce se sprijină pe acel fel de dovadă.

Date și calcul. 299.171 km de drumuri romane din atlasul Itiner-e (2025). Traseul este sigur pentru 8.181 km; pentru rest, linia este presupusă de cercetători. Zilele de drum sunt un calcul după modelul ORBIS (30 km pe zi pe jos; corabie cu pânze, vara), fără nicio călătorie consemnată. Țărmurile sunt cele de azi.

Surse și credite. Drumuri: Itiner-e, de Soto, Pažout, Brughmans și colab., setul de date „Itiner-e static version 2024”, publicat în 2025, doi:10.5281/zenodo.17122148, CC BY 4.0; liniile au fost simplificate. Durate: calcul pe tabelele ORBIS (v2) ale lui Elijah Meeks, Walter Scheidel, Jonathan Weiland și Scott Arcenas, Stanford Digital Repository, purl.stanford.edu/mn425tz9757, CC BY 3.0. Țărmuri: Natural Earth, domeniu public.

Aceleași date, ca tabel
Din Roma, vara: zilele celui mai rapid drum din modelul ORBIS (pe jos, cu barca pe râuri, cu corabia) și zilele numai pe jos, pe drumurile din atlas
Până laCel mai repedekm pe acest drumNumai pe josPe ce se sprijină
Cartagina4,3 zile632237 de zilededus de istorici
Marsilia (Massilia)7,6 zile90630 de zilededus de istorici
Brindisi (Brundisium)8,9 zile1.17918 zilededus de istorici
Milano (Mediolanum)9,5 zile73720 de zilededus de istorici
Aquileia9,7 zile61220 de zilededus de istorici
Atena11 zile1.55175 de zilededus de istorici
Efes13 zile1.89988 de zilededus de istorici
Alexandria14 zile2.333148 de zilededus de istorici
Cádiz (Gades)15 zile2.05681 de zilededus de istorici
Salonic (Thessalonica)15 zile2.09162 de zilededus de istorici
Antiohia18 zile2.928111 zilededus de istorici
Ierusalim20 de zile3.059131 de zilededus de istorici
Bizanț (apoi Constantinopol)21 de zile2.71576 de zilededus de istorici
Drobeta (Drobeta-Turnu Severin)25 de zile1.26451 de zilededus de istorici
Londra (Londinium)26 de zile2.968nu se ajungededus de istorici
Ulpia Traiana Sarmizegetusa28 de zile1.37953 de zilededus de istorici
Lyon (Lugdunum)29 de zile1.18932 de zilededus de istorici
Köln (Colonia Agrippina)29 de zile1.73448 de zilededus de istorici
Apulum (Alba Iulia)31 de zile1.47853 de zilededus de istorici
Tomis (Constanța)32 de zile3.17572 de zilededus de istorici
Porolissum (Moigrad)37 de zile1.66159 de zilededus de istorici
Cele 299.171 km de drumuri ale atlasului Itiner-e, după cât de bine li se cunoaște traseul
Ce se numărăkmDin totalPe ce se sprijină
Traseu sigur: linia se abate cu cel mult 50 m la munte și 200 m la câmpie8.1812,73 %s-a păstrat
Drum trecut într-un itinerar scris în epoca romană: Stadiasmus Patarensis (anul 46), Itinerarium Antonini (pe la 300), Itinerarium Burdigalense (333), Tabula Peutingeriana (hartă din secolele IV–V, păstrată într-o copie de pe la 1200)109.03036,44 %a scris cineva
Traseu presupus: drum cunoscut, linie aproximativă268.71089,82 %dedus de istorici
Traseu ipotetic: drum cu locul negăsit sau doar bănuit22.2817,45 %dedus de istorici
Când a fost făcut drumul: atlasul nu dă niciun an291.23597,35 %nu se știe sigur

Pe drum, modelul socotește 30 km pe zi. Duratele pe mare sunt medii pentru o corabie cu pânze în lunile iulie–septembrie.

Lecțiile capitolului

Lecții pe profiluri: TC: 4 lecții, SS: 6 lecții, FIL: 5 lecții. Insigna fiecărei lecții spune cine o citește.

Lecțiile capitolului, pe axa timpului
PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimată4.14.24.34.44.54.64.7PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată4.14.24.34.44.54.64.7

Ce profil ai?

  1. 4.1De la regi la consuli: cum funcționa Republica romană TC · în plus față de profilul tăuRoma antică. De la Regalitate la ImperiuCum conduci un oraș fără rege, astfel încât nimeni să nu ajungă rege?
  2. 4.2Scara onorurilor: cum ajungeai consul la Roma FIL · în plus față de profilul tăuRoma antică de la Regalitate la ImperiuDe ce nu putea un roman să candideze direct la funcția cea mai înaltă?
  3. 4.3Legea la vedere: Legile celor XII Table SS · în plus față de profilul tăuRoma antică. De la Regalitate la Imperiu: expansiune și romanizareCe se schimbă într-un oraș când legea poate fi citită de oricine?
  4. 4.4Cum a ajuns un oraș stăpânul Mediteranei TC · în plus față de profilul tăuRoma antică. De la Regalitate la ImperiuDe ce cucerirea Mediteranei a zdruncinat chiar Republica aceea care o cucerise?
  5. 4.5Un singur om la conducere: Imperiul, de la Augustus la 476 TC · în plus față de profilul tăuRoma antică. De la Regalitate la ImperiuCum a ajuns Roma să fie condusă de un singur om fără ca Republica să fie desființată?
  6. 4.6Ce înseamnă să devii roman? Provinciile și romanizarea TC · în plus față de profilul tăuRoma antică. De la Regalitate la ImperiuCum au ajuns oameni din Britannia, din Hispania sau din Dacia să vorbească latina și să trăiască după obiceiuri romane?
  7. 4.7O zi într-un oraș roman: Pompei, anul 79 SS · în plus față de profilul tăuRoma antică. De la Regalitate la Imperiu: expansiune și romanizareCum trăia un om obișnuit într-un oraș roman și de unde se poate afla asta?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 4Pentru clasă: proiector, fișe, test comun