Istorie IX
Hartă cu țărmurile Europei, presărată cu puncte dese în Franța, Italia, Spania și Germania și cu foarte puține spre răsărit

Bara dovezilor

Credință, putere și cunoaștere în lumea medievală

Capitolul 8

Catedrale, regi și ciumă – cum se clădește și cum se clatină o lume

Cum se clădește și cum se clatină o lume?

Fiecare punct este un oraș în care un inventar al epidemiilor consemnează ciuma. Ciuma ajunge la Messina, în Sicilia, în toamna lui 1347. În ce an ajunge la Londra?

În 1348, ciuma apare în încă 126 de orașe

În 1347, inventarul consemnează ciuma în 14 orașe. În 1348 apar încă 126, în 1349 încă 69, în 1350 încă 41, în 1351 încă 4, în 1352 încă 2. Până în 1352 se adună 256.

Londra are ciumă consemnată din 1348, la 1.920 km în linie dreaptă de Messina.

Inventarul dă numai anul. În ce ordine au fost atinse orașele din același an, din el nu se poate afla. Mergi an cu an:

Alege un oraș și ghicește anul

Au rămas orașele consemnate în 1347 și 20 de cercuri goale. Alege un oraș, spune din ce an consemnează inventarul ciuma acolo, apoi vezi răspunsul și distanța până la Messina.

Două dintre ele apar în inventar abia după 1352.

Pe mare, cam 40 km pe zi; pe uscat, cel mult 2

Pe mare, ciuma înainta cam 40 km pe zi; pe uscat, între 0,6 și 2 km pe zi, după calculele istoricului O. J. Benedictow.

Londra, port, la 1.920 km în linie dreaptă de Messina, are ciumă consemnată din 1348. Milano, departe de mare, la 964 km, apare abia în 1350.

Bergen, în Norvegia, apare în 1349, cu un an înaintea Nürnbergului (1350), deși e de două ori mai departe de Messina: 2.571 km față de 1.302.

Pe teritoriul de azi al României, un singur oraș: Oradea, 1349

Oradea, pe atunci în Regatul Ungariei, este singurul oraș de pe teritoriul de azi al României pe care inventarul îl are în primul val, și numai în digitizarea mai veche. Că ciuma a fost acolo se vede și dintr-un act: la 26 iunie 1349, la Oradea (Várad), episcopul catolic Demetrius scrie că „o ciumă de nespus” a luat în acel an multe vieți. Actul este citit în lecția despre foamete și ciumă.

Ungaria apare în inventar în 1349 doar ca regiune, fără niciun oraș. Pentru Țara Românească și Moldova, inventarul nu are nimic.

Romburile sunt orașe care lipsesc din inventar, datate de Benedictow: Caffa (azi Feodosia, în Ucraina), toamna lui 1346; Constantinopol, mai 1347; Novgorod, august 1352; Moscova, 1353.

Ciuma s-a întors: 1361, 1374, 1383, 1400

După primul val, inventarul nu are nimic pentru 1354 și 1355. Din 1356 până în 1400 nu mai trece niciun an fără ciumă consemnată undeva.

Anii cu cele mai multe orașe: 1361 (28), 1374 (26), 1400 (26), 1383 (25). Strasbourg apare în 19 ani diferiți până în 1400.

Lista merge mai departe: digitizarea din 2012 ajunge până în 1900, cu 6.848 de consemnări în 1.172 de orașe; lista publicată are 6.929 de rânduri, dintre care unele se repetă. Numerele spun câte consemnări a găsit Biraben; câte epidemii au fost, din ele nu se poate afla.

De unde știm

Punctele vin dintr-un inventar alcătuit de istoricul Jean-Noël Biraben și publicat în 1975–1976: o listă de locuri și de ani în care el a găsit ciuma pomenită în scris. Lista a fost trecută în tabele de două ori: de Atanasiu și colegii lui, în 2008, și de Büntgen și colegii lui, în 2012. Tabelele diferă: 62 din cele 256 de orașe ale primului val, între ele Oradea, lipsesc din al doilea.

Istoricii Roosen și Curtis au arătat în 2018 cum se citește lista. Ea adună pomenirile pe care Biraben le-a găsit lucrând la Paris, cele mai multe fără izvorul arătat: spune unde a avut el consemnări la îndemână, iar câtă ciumă a fost, din ea nu se poate afla. Acoperirea este inegală: Franța pare centrul epidemiei (68 din cele 256 de orașe) fiindcă Biraben cunoștea arhivele franceze, orașele sunt mai bine prinse decât satele, iar părți mari din Țările de Jos, Danemarca, Scoția, Irlanda și Europa Centrală sunt aproape goale, deși cercetări mai noi în arhive găsesc ciuma și acolo. De aceea un loc gol înseamnă lipsă de consemnări, niciodată dovada că ciuma a lipsit, iar numărul de consemnări dintr-un oraș sau dintr-un deceniu nu se poate citi ca număr de epidemii.

Anul din inventar poate fi mai târziu decât sosirea ciumei. Parisul apare abia din 1349, deși un cronicar parizian din acei ani, continuatorul lui Guillaume de Nangis, scrie că în oraș s-a murit de ea din 1348 și tot anul următor.

Clasele barei: „păstrat” – există și azi; „scris” – a scris cineva, iar textul spune dacă era din vremea aceea sau de mai târziu și la câți ani după; „dedus” – socotit sau estimat de cercetătorii de azi ori calculat aici; „nu se știe” – necunoscut sau disputat.

Bara are aici trei părți, fiindcă niciun semn nu este un obiect păstrat. Sub „a scris cineva” stau consemnările inventarului: fiecare vine dintr-o scriere mai veche în care Biraben a găsit ciuma pomenită. Inventarul însuși este însă alcătuit în 1975–1976, la peste 600 de ani după primul val, și de cele mai multe ori nu arată izvorul. Un punct spune deci că inventarul are acolo o consemnare; cine a scris-o întâi și cât de aproape de fapte, din el nu se poate afla. Atinge părțile barei pe rând: rămâne numai ce se sprijină pe acel fel de dovadă.

Date. Orașe în care inventarul lui Jean-Noël Biraben (1975–1976) consemnează ciuma între 1347 și 1400, după două digitizări: 321 de orașe, 729 de consemnări. Fiecare punct este o consemnare din inventar, de cele mai multe ori fără izvorul arătat. Lunile, 17 locuri alese pe hartă și romburile (orașe din afara inventarului, după Benedictow) sunt deduse. 16 țări de azi nu au nicio consemnare în 1347–1353: acolo lipsesc consemnările, ceea ce nu arată că a lipsit ciuma. Țărmurile sunt cele de azi.

Surse și credite. Date: Büntgen, Ginzler, Esper, Tegel și McMichael, „Digitizing historical plague”, Clinical Infectious Diseases 55 (2012), depuse la EnviDat, doi:10.16904/envidat.181, ODbL, cu Database Contents License (DbCL). Atanasiu, Priol, Tournieroux și Ornato, „Yersinia. Georeferences for places of plague occurrence in Europe 1347–1600” (2008): Copyright (c) 2008 Vlad Atanasiu, Claire Priol, Anne Tournieroux, Ezio Ornato. Tabelul orașelor folosit aici este o bază de date derivată, oferită sub Open Database License (ODbL) 1.0. Luni și orașe din afara inventarului: O. J. Benedictow, History Today 55(3), 2005. Țărmuri: Natural Earth, domeniu public.

Aceleași date, ca tabel
Ce consemnează inventarul lui Biraben, în cele două digitizări, și pe ce se sprijină fiecare număr
Ce se numărăCâtePe ce se sprijină
Orașe consemnate pentru prima dată în 134714a scris cineva
Orașe consemnate pentru prima dată în 1348126a scris cineva
Orașe consemnate pentru prima dată în 134969a scris cineva
Orașe consemnate pentru prima dată în 135041a scris cineva
Orașe consemnate pentru prima dată în 13514a scris cineva
Orașe consemnate pentru prima dată în 13522a scris cineva
Orașe în primul val, 1347–1353256a scris cineva
Consemnări (un oraș și un an), 1347–1400, în 321 de orașe729a scris cineva
Orașe cu ciumă consemnată în 136128a scris cineva
Orașe cu ciumă consemnată în 137426a scris cineva
Orașe cu ciumă consemnată în 140026a scris cineva
Orașe cu ciumă consemnată în 138325a scris cineva
Orașe cu luna sosirii dată de un istoric (Benedictow)15dedus de istorici
Orașe cu locul pe hartă ales între cele două digitizări17dedus de istorici
Orașe din afara inventarului, datate de Benedictow (Caffa, Constantinopol, Pskov, Novgorod, Moscova)5dedus de istorici
Țări de azi fără nicio consemnare în 1347–135316nu se știe sigur
Nume de locuri din inventar pe care nimeni nu le-a putut găsi pe hartă10nu se știe sigur
Primul an cu ciumă consemnată în inventar și distanța în linie dreaptă de la Messina
OrașulPrimul anDistanțaPe ce se sprijină
Messina1347–a scris cineva
Genova1347885 kma scris cineva
Marsilia1347 sau 1348, după digitizare1.027 kma scris cineva
Roma1348488 kma scris cineva
Florența1348717 kma scris cineva
Veneția1348848 kma scris cineva
Avignon13481.104 kma scris cineva
Barcelona13481.196 kma scris cineva
Bordeaux13481.529 kma scris cineva
Londra13481.920 kma scris cineva
Dublin13482.373 kma scris cineva
Viena13491.116 kma scris cineva
Oradea13491.116 kma scris cineva
Köln13491.570 kma scris cineva
Paris13491.589 kma scris cineva
Bergen13492.571 kma scris cineva
Milano1350964 kma scris cineva
Hamburg13501.760 kma scris cineva
Lübeck13501.782 kma scris cineva
Gdańsk13501.812 kma scris cineva
Cracovia13591.364 kma scris cineva
Praga13801.326 kma scris cineva

Pe mare, ciuma înainta cam 40 km pe zi; pe uscat, între 0,6 și 2 km pe zi (Benedictow). Țările de azi fără nicio consemnare în 1347–1353: Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord, Grecia, Turcia, Ucraina, Belarus, Lituania, Finlanda, Slovacia, Slovenia, Islanda.

Lecțiile capitolului

Lecții pe profiluri: TC: 6 lecții, SS: 8 lecții, FIL: 10 lecții. Insigna fiecărei lecții spune cine o citește.

Lecțiile capitolului, pe axa timpului
PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimată8.18.28.38.48.58.68.78.88.98.108.11PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată8.18.28.38.48.58.68.78.88.98.108.11

Ce profil ai?

  1. 8.1Zidul și fereastra: stilurile romanic și gotic TC · în plus față de profilul tăuTimpul marilor catedrale. Moștenirea culturală a Europei medievaleCum a ajuns o biserică de piatră să aibă pereți de sticlă?
  2. 8.2Unde s-a inventat studentul? Universitățile medievale și literatura TC · în plus față de profilul tăuTimpul marilor catedrale. Moștenirea culturală a Europei medievaleCe are în comun un student de la 1220 cu unul de azi?
  3. 8.3Credința caută argumente: scolastica și gândirea medievală SS · în plus față de profilul tăuTimpul catedralelor. Moștenirea culturală a Europei medievaleCum dezbați o întrebare la care răspunsul pare dinainte știut?
  4. 8.4Eroi, cavaleri și sfinți: ce asculta și ce citea Evul Mediu FIL · în plus față de profilul tăuTimpul catedralelor. Cultura Europei medievaleCât dintr-o bătălie mai rămâne adevărat după trei sute de ani de cântat?
  5. 8.5Văduva care a trăit din scris: Christine de Pisan FIL · în plus față de profilul tăuTimpul catedralelor. Cultura Europei medievaleCum ajunge o femeie de la 1400 să trăiască din cărțile ei și să le răspundă învățaților?
  6. 8.6Cum a ajuns regele mai tare decât nobilii: Franța și Anglia TC · în plus față de profilul tăuEvoluții politice: centralizarea statalăCum a ajuns un rege să fie ascultat în tot regatul lui?
  7. 8.7Regele întreabă stările, împăratul îi întreabă pe principi TC · în plus față de profilul tăuEvoluții politice: centralizarea statalăDe ce a ajuns un rege să ceară voie supușilor lui ca să strângă bani?
  8. 8.8Cum se naște un regat și cine îl poate opri pe rege: Magna Charta FIL · în plus față de profilul tăuEvoluții politice: centralizarea statalăCe a făgăduit regele Angliei în 1215 și cui anume?
  9. 8.9116 ani de război și o fată din Lorena: Războiul de 100 de ani și Ioana d’Arc TC · în plus față de profilul tăuDeclinul Evului Mediu: războaie, foamete, epidemiiCum a ajuns o țărancă de vreo 17 ani să schimbe mersul unui război dintre regi?
  10. 8.10Ciuma care a scumpit munca: Marea foamete și Moartea Neagră TC · în plus față de profilul tăuDeclinul Evului Mediu: războaie, foamete, epidemiiCum a schimbat moartea atâtor oameni viața celor care au rămas?
  11. 8.11De la un beilic la Constantinopol: expansiunea otomană SS · FIL · în plus față de profilul tăuDeclinul Evului Mediu: războaie, foamete, epidemiiCum a ajuns un mic principat din Anatolia stăpânul Balcanilor în 150 de ani?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 8Pentru clasă: proiector, fișe, test comun