Istorie IX

Capitolul 6 · După RomaLecția 6.1TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău

Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare

Ce s-a încheiat în 476? Marile migrații

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
375–568 · Antichitate – Evul Mediu

Cum a ajuns Apusul roman, în o sută de ani, împărțit în regate germanice?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 6

În același timp, în altă parte
  • India. În nordul Indiei domnea dinastia Gupta, întemeiată în 320; sub Chandragupta al II-lea (375–413), stăpânirea ei a ajuns până la Oceanul Indian. sursa
  • Mexic. Teotihuacan, cel mai întins oraș din America Centrală de dinaintea spaniolilor, a avut cei mai mulți locuitori între secolele al IV-lea și al VI-lea. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

În 476, generalul Odoacru l-a dat jos de pe tron pe ultimul împărat roman din Apus, un băiat numit Romulus. Ce a făcut cu el?

Vezi răspunsul

I-a cruțat viața. O cronică scrisă în Italia pe la 550 spune că lui Odoacru i s-a făcut milă de vârsta băiatului, că i-a dat un venit de 6.000 de monede de aur și că l-a trimis în Campania, lângă Napoli, să trăiască în voie cu rudele lui. Însemnele imperiale au fost duse la Constantinopol, unde domnea celălalt împărat roman.

În 376, vizigoții au cerut voie împăratului roman Valens să treacă Dunărea: fugeau din calea hunilor. Au primit-o, cu datoria de a apăra provincia Tracia. După doi ani, la 9 august 378, lângă Adrianopol, aceiași goți au nimicit armata romană, iar Valens a murit în luptă.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Hunii împing, goții trec DunăreaCe s-a întâmplat

La nord de Dunăre și la răsărit de Rin trăiau popoare germanice: goți, vandali, franci, burgunzi, saxoni. Romanii le spuneau „barbari”, cuvânt luat de la greci, pentru care „barbar” era cel care vorbea o limbă de neînțeles. Mulți dintre ei luptau de mult pentru Roma ca federați: aliați așezați pe pământ roman, cu datoria de a-i apăra granița.

Pe la 375, hunii, călăreți nomazi veniți din stepele Asiei, i-au atacat pe goții de la nordul Mării Negre. O parte a goților, vizigoții, a trecut Dunărea în 376. Lăsați fără hrană de generalii romani, s-au răsculat. La 9 august 378, la Adrianopol (azi Edirne, în Turcia), au zdrobit armata romană. De aici încep marile migrații: deplasarea unor popoare, cu femei, copii și care, spre provinciile imperiului și prin ele. Ammianus Marcellinus, fost ofițer roman, scrie la Roma, la cel mult 20 de ani după bătălie: abia o treime din armată a scăpat.

Roma jefuită de două oriCe s-a întâmplat

În 395, la moartea împăratului Teodosiu, imperiul a rămas împărțit în două: Apusul, condus din Italia, și Răsăritul, cu capitala la Constantinopol. În 406, vandalii, alanii și suevii au trecut Rinul pe la Mainz, iar în 409 au ajuns în Spania. În august 410, vizigoții regelui Alaric au intrat în Roma și au jefuit-o trei zile. În 418 au primit pământ în sudul Galiei, ca federați, și au întemeiat acolo un regat cu reședința la Toulouse, întins mai târziu peste Spania. Pentru 410: Ieronim scrie din Betleem în 412, iar Orosius în 417–418, amândoi la câțiva ani după jaf și departe de Roma.

Vandalii regelui Genseric au trecut în 429 în Africa de Nord, au luat Cartagina în 439 și, în 455, au jefuit Roma timp de 14 zile. Hunii lui Attila (434–453) stăpâneau atunci de la Rin până la Don. În 451, generalul roman Aetius, ajutat de vizigoți, le-a oprit înaintarea în Galia, pe Câmpiile Catalaunice. După moartea lui Attila, în 453, stăpânirea hunilor s-a destrămat. Prosper din Aquitania, om al vremii, și-a dus cronica până în 455, anul jafului; întinderea stăpânirii hunilor este socotită de istorici.

Pentru curioși

În 452, Attila a intrat în Italia și a distrus orașul Aquileia. Pe râul Mincio l-a întâmpinat o solie condusă de papa Leon I, iar hunii s-au întors în Panonia. Credința populară a pus plecarea lor pe seama papei; în tabăra lui Attila erau însă foamete și boli, iar armata Imperiului de Răsărit îl amenința din spate.

În 455, papa Leon I a ieșit și în întâmpinarea lui Genseric. A obținut ca locuitorii Romei să fie cruțați; orașul a fost totuși jefuit.

Harta Europei și a Mediteranei cu trei drumuri din anii 375–455. Hunii vin dinspre răsărit, pe la 375, la nordul Mării Negre. Vizigoții trec Dunărea în 376, înving la Adrianopol în 378, intră în Roma în 410, ajung la Toulouse în 418 și apoi în Spania. Vandalii trec Rinul pe la Mainz în 406, ajung în Spania în 409, în Africa în 429, iau Cartagina în 439 și jefuiesc Roma în 455. Harta Europei și a Mediteranei cu trei drumuri din anii 375–455. Hunii vin dinspre răsărit, pe la 375, la nordul Mării Negre. Vizigoții trec Dunărea în 376, înving la Adrianopol în 378, intră în Roma în 410, ajung la Toulouse în 418 și apoi în Spania. Vandalii trec Rinul pe la Mainz în 406, ajung în Spania în 409, în Africa în 429, iau Cartagina în 439 și jefuiesc Roma în 455. Marile migrații, 375–455: trei drumuri huni, c. 375 Adrianopol, 378 Dunăre, 376 vizigoți Roma, 410, 455 Toulouse, 418 Mainz, 406 vandali Spania, 409 Africa, 429 Cartagina, 439 500 km
Figura 1Urmărește fiecare drum de la un capăt la altul, cu anii lui. Vizigoții pleacă de la Dunăre și ajung, în 42 de ani, în sudul Galiei; vandalii pleacă de la Rin și ajung în Africa și la Roma. Liniile arată direcția, fără traseul exact; coasta este cea de azi.

476: ce s-a încheiat și ce a mers mai departeDe unde știm

În 475, generalul Orestes l-a alungat pe împăratul Iulius Nepos și l-a pus pe tron pe fiul său, Romulus, poreclit Augustulus, „micul Augustus”, fiindcă era tânăr. Soldații germanici din Italia au cerut pământ, iar Orestes i-a refuzat. Ei și-au ales rege pe Odoacru, care, după o cronică, l-a ucis pe Orestes la 28 august 476 și l-a dat jos pe Romulus. Cronica numită Anonymus Valesianus, scrisă în Italia pe la 550, la vreo 75 de ani după fapte.

Odoacru a rămas rege și a lăsat tronul de împărat gol. Senatul din Roma a dus însemnele imperiale la Constantinopol, împăratului Zenon, cu vorba că Apusul se poate lipsi de un împărat al lui: unul singur ajunge. De aceea anul 476 este socotit sfârșitul Imperiului Roman de Apus. Imperiul Roman de Răsărit a dăinuit până în 1453. Malchus, istoric din Răsărit, scrie sub împăratul Anastasie (491–518), la cel mult 42 de ani după solie; s-au păstrat numai fragmente.

Pentru curioși

Solii au cerut pentru Odoacru rangul de patrician și cârmuirea Italiei. Zenon le-a răspuns că Apusul are încă un împărat legiuit, pe Iulius Nepos, refugiat în Dalmația, dar a lăsat Italia în seama lui Odoacru. Nepos și-a păstrat titlul până a fost ucis, în 480, fără să se mai întoarcă în Italia; de aceea Romulus este socotit ultimul împărat roman din Apus.

Regatele germaniceCe s-a întâmplat

Pe pământul Apusului s-au ridicat regate germanice, numite în cărțile mai vechi „regate barbare”: al vizigoților în Spania, al vandalilor în Africa de Nord, al burgunzilor pe Ron, al francilor în Galia, al ostrogoților în Italia. În Britania s-au așezat anglii, saxonii și iuții. Regele ostrogot Teodoric l-a învins pe Odoacru în 493 și a domnit în Italia până în 526: a lăsat romanilor slujbele civile, iar goților armata. Goții și vandalii erau creștini arieni, despărțiți prin credință de supușii lor romani. Regele francilor, Clovis (481–511), a trecut pe la 496 la creștinismul catolic, credința galo-romanilor pe care îi stăpânea. În 568, longobarzii au intrat în Italia; cu ei se încheie, de obicei, șirul marilor migrații. Pentru Teodoric: cronica Anonymus Valesianus, scrisă în Italia pe la 550, la vreo 25 de ani după moartea regelui (526).

Harta Apusului pe la anul 500, numai cu nume, fără hotare. În Britania: angli, saxoni, iuți. În Galia: francii, cu regele Clovis, 481–511. Pe Ron: burgunzii. În Spania: vizigoții. În Africa de Nord, cu Cartagina: vandalii. În Italia, cu Roma: ostrogoții, cu regele Teodoric, 493–526. La răsărit: Imperiul Roman de Răsărit, cu Constantinopol. Harta Apusului pe la anul 500, numai cu nume, fără hotare. În Britania: angli, saxoni, iuți. În Galia: francii, cu regele Clovis, 481–511. Pe Ron: burgunzii. În Spania: vizigoții. În Africa de Nord, cu Cartagina: vandalii. În Italia, cu Roma: ostrogoții, cu regele Teodoric, 493–526. La răsărit: Imperiul Roman de Răsărit, cu Constantinopol. Regatele germanice pe la anul 500 angli, saxoni, iuți franci Clovis, 481–511 burgunzi vizigoți vandali ostrogoți Teodoric, 493–526 Imperiul Roman de Răsărit Roma Cartagina Constantinopol 500 km
Figura 2Pe la anul 500, pe pământul Apusului erau regate germanice, iar la răsărit imperiul cu capitala la Constantinopol. Harta dă numai numele, așezate în ținutul fiecărui popor, fără hotare. Coasta este cea de azi.

De ce au reușit și ce a urmatDe ce

Cauza de durată a fost slăbiciunea Apusului: își apăra granițele cu soldați germanici, iar provinciile i se desprindeau una câte una. Africa, mare parte din Galia și din Spania erau pierdute înainte de 476. Cauza imediată a fost venirea hunilor, pe la 375, care i-a împins pe goți peste Dunăre. Popoarele germanice căutau în imperiu pământ și siguranță; odată așezate, și-au păstrat regii. Goții, vandalii sau francii erau, arată istoricii de azi, popoare tinere, închegate pe drum și în luptă din grupuri de origini diferite, strânse în jurul unui rege. Explicație a istoricilor, din cronici și legi: cauzele, după J. B. Bury (1923); alcătuirea popoarelor, după P. Delogu (Treccani, 2010).

Urmările: Apusul a rămas fără împărat până în anul 800, iar în locul provinciilor au apărut regate conduse de regi germanici. În ele au mers mai departe limba latină, legile romane și Biserica: regele vizigot Alaric al II-lea a dat în 506 o carte de legi romane pentru supușii săi romani. Din amestecul localnicilor cu noii-veniți s-au format, în secolele următoare, popoare și limbi noi. Migrațiile au continuat: slavii au ajuns în secolul al VI-lea la Dunăre și în Balcani, arabii au cucerit Spania vizigotă în 711, ungurii s-au așezat în Câmpia Panonică în 896, iar normanzii au întemeiat în 911 ducatul Normandiei.

Două vase de aur cu mai multe laturi, cu pereții traforați ca o dantelă și cu toarte, luminate pe un fond roșu-închis.
Figura 3Două vase din tezaurul de la Pietroasele, la Muzeul Național de Istorie a României, din București. Tezaurul a fost găsit în 1837, pe dealul Istrița; după arheologii muzeului, piesele au fost lucrate între anul 360 și prima jumătate a secolului al V-lea.

Autorul imaginii: Cristian Chirita, CC BY 3.0, sursa. Imagine micșorată.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Scrisoarea 127, către Principia

Ce fel de sursă
text
Cine
Ieronim (Hieronymus), călugăr și învățat creștin, stabilit la Betleem din 386
Când a fost făcută
anul 412, la Betleem, în Palestina
Despre ce moment vorbește
asediile și jefuirea Romei de către vizigoții lui Alaric, 408–410
Câți ani le despart
2 ani
Unde se află azi
Păstrată în copii medievale ale scrisorilor lui Ieronim; tipărită în toate edițiile corespondenței lui
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui W. H. Fremantle, G. Lewis și W. G. Martley, din Nicene and Post-Nicene Fathers, seria a II-a, vol. 6, 1893 (New Advent)

Pe când se petreceau acestea la Ierusalim, din Apus a sosit un zvon cumplit. Roma fusese asediată, iar cetățenii ei, siliți să-și răscumpere viața cu aur. Apoi, astfel jefuiți, au fost asediați din nou, ca să-și piardă, după avere, și viața. Glasul mi se oprește în gât și suspinele îmi curmă vorbele în timp ce dictez. Cetatea care cucerise lumea întreagă a fost ea însăși cucerită; ba mai mult, foametea a luat-o înaintea sabiei și puțini cetățeni au mai rămas ca să fie luați prizonieri.

Ce poate dovedi Arată cum a fost primită vestea căderii Romei de un creștin învățat din Răsărit, la doi ani după fapte: ca o nenorocire de necrezut. Dă și trei fapte: două asedii, o răscumpărare în aur, foamete.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură ce s-a petrecut în oraș: Ieronim era la Betleem și scrie din auzite, într-o scrisoare de laudă pentru o prietenă moartă în urma jafului. Câți oameni au murit nu spune.

Sursa B Istorii împotriva păgânilor, cartea a VII-a, capitolul 39

Ce fel de sursă
text
Cine
Paulus Orosius, preot creștin din Hispania, ucenic al lui Augustin și al lui Ieronim
Când a fost făcută
anii 417–418
Despre ce moment vorbește
intrarea vizigoților lui Alaric în Roma, august 410
Câți ani le despart
8 ani
Unde se află azi
Păstrată în numeroase manuscrise medievale; text latin stabilit de C. Zangemeister (Leipzig, 1889)
Traducere
traducere de lucru din latină, după ediția C. Zangemeister, 1889 (textul de pe attalus.org)

Sosește Alaric; împresoară Roma înspăimântată, o tulbură, pătrunde în ea. Dăduse însă mai întâi poruncă: pe cei care se vor fi adăpostit în locurile sfinte, și mai ales în bazilicile sfinților apostoli Petru și Pavel, să-i lase, înainte de toate, neatinși și în siguranță; apoi, oricât ar râvni la pradă, să se ferească, pe cât pot, de vărsarea de sânge. (…)

A treia zi după ce intraseră în oraș, barbarii au plecat de bunăvoie, după ce dăduseră foc câtorva clădiri.

Ce poate dovedi Arată că, la șapte-opt ani după jaf, un autor creștin îl putea înfățișa pe Alaric ca pe un cuceritor care cruță bisericile, și dă durata jafului: trei zile.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură că porunca a fost dată și ascultată: Orosius scrie ca să arate că vremurile creștine nu sunt mai rele decât cele dinainte și micșorează nenorocirea.

Cerințe

  1. Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa A se referă la secolul al V-lea.

  2. Numiți orașul cucerit, precizat în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Orașul cucerit, precizat în sursa A, este Roma.

  3. Menționați, din sursa B, două informații referitoare la porunca dată de Alaric. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: cei adăpostiți în locurile sfinte să fie lăsați neatinși și în siguranță; porunca privea mai ales bazilicile apostolilor Petru și Pavel; oștenii să se ferească, pe cât pot, de vărsarea de sânge. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care susține că locuitorii Romei au suferit de foame. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera A: „foametea a luat-o înaintea sabiei”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: „Roma fusese asediată”. Efect: cetățenii ei au fost „siliți să-și răscumpere viața cu aur”. Deoarece orașul era împresurat și nu putea fi ajutat, locuitorii au plătit ca să fie lăsați în viață. Se primește și: cauză – „foametea a luat-o înaintea sabiei”; efect – „puțini cetățeni au mai rămas ca să fie luați prizonieri”. Se primește orice altă relație corectă între două informații din sursă.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la felul în care s-au purtat vizigoții la Roma, în 410, și susțineți-l cu o informație din sursa B. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: vizigoții au jefuit Roma, dar au pus o margine violenței. Informație: potrivit sursei B, Alaric a poruncit ca oamenii adăpostiți în biserici să fie lăsați „neatinși și în siguranță”, iar după trei zile oastea a plecat. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Citirea unei hărți

Cum citești harta marilor migrații

  1. Titlul și data hărții

    Titlul hărții este „Marile migrații, 375–455: trei drumuri”. Harta adună pe aceeași foaie drumuri făcute în 80 de ani, de la sfârșitul secolului al IV-lea până la mijlocul secolului al V-lea.

  2. Legenda

    Fiecare drum are numele poporului scris lângă el: huni, vizigoți, vandali. Anul scris lângă un loc arată când a ajuns poporul acolo. Crucea de la Adrianopol arată o bătălie, iar linia cu „500 km” dă scara.

  3. Trei repere

    Trei repere: Dunărea și Rinul, granița de nord a imperiului; Marea Mediterană; orașele Roma și Cartagina.

  4. Ce se schimbă

    Urmărește o săgeată de la un capăt la altul. Vizigoții: Dunăre 376, Adrianopol 378, Roma 410, Toulouse, în sudul Galiei, 418. Vandalii: Mainz, pe Rin, 406, Spania 409, Africa 429, Cartagina 439, Roma 455.

  5. O propoziție despre hartă

    Harta arată că, între 375 și 455, hunii au venit dinspre răsărit, vizigoții au trecut Dunărea, iar vandalii au trecut Rinul; cele două popoare germanice au ajuns în provinciile Imperiului Roman de Apus, până în sudul Galiei și în Africa de Nord, și au intrat pe rând în Roma.

Pietroasele, Buzău

Douăsprezece piese de aur de pe dealul Istrița

În martie–aprilie 1837, doi țărani care scoteau piatră de pe dealul Istrița, la Pietroasele (județul Buzău), au găsit un tezaur de aur. Din cele 22 de piese, autoritățile au mai putut recupera 12, care cântăresc împreună aproape 19 kg: un platou mare, o cană, o cupă cu figuri în relief, trei colane, patru fibule în formă de păsări și două vase împodobite cu pietre prețioase. De la fibule îi vine numele popular, „Cloșca cu puii de aur”. Pe unul dintre colane sunt gravate rune, literele popoarelor germanice; citirea cea mai probabilă este „închinat lui Jupiter al goților”.

Tezaurul se află la Muzeul Național de Istorie a României, la București. După arheologii muzeului, piesele au fost lucrate între anul 360 și prima jumătate a secolului al V-lea și au fost îngropate spre mijlocul secolului al V-lea, poate de ostrogoți. Lucrări mai vechi îl datau în secolul al IV-lea și îl puneau pe seama vizigoților.

Pe scurt

  1. Marile migrații (375–568) sunt deplasările hunilor și ale popoarelor germanice spre provinciile Imperiului Roman și prin ele.
  2. Pe la 375, hunii i-au împins pe goți peste Dunăre; în 378, la Adrianopol, vizigoții au învins armata romană, iar împăratul Valens a murit în luptă.
  3. Roma a fost jefuită de vizigoții lui Alaric în 410 și de vandalii lui Genseric în 455.
  4. În 476, Odoacru l-a detronat pe Romulus Augustulus: este sfârșitul Imperiului Roman de Apus, în timp ce Imperiul Roman de Răsărit a dăinuit până în 1453.
  5. Pe pământul Apusului s-au format regate germanice: vizigot în Spania, vandal în Africa de Nord, franc în Galia (Clovis, creștinat pe la 496), ostrogot în Italia (Teodoric).
  6. Urmări: Apusul a rămas fără împărat, în noile regate s-au păstrat latina, legile romane și Biserica, iar din amestecul localnicilor cu noii-veniți s-au format popoare și limbi noi.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitÎn 476 a dispărut Imperiul Roman.

    CorectÎn 476 a fost dat jos ultimul împărat roman din Apus. Imperiul Roman de Răsărit, cu capitala la Constantinopol, a dăinuit până în 1453.

  • GreșitAnul 476 este în secolul al IV-lea.

    CorectAnul 476 este în secolul al V-lea, care ține de la 401 la 500. Anul 378, al bătăliei de la Adrianopol, este în secolul al IV-lea.

  • GreșitPopoarele germanice au venit ca să distrugă imperiul.

    CorectDupă istorici, căutau pământ și siguranță în imperiu. Mulți luptaseră pentru Roma ca federați, iar regii lor au păstrat legi și slujbași romani: Teodoric a lăsat romanilor slujbele civile.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce i-a făcut pe goți să treacă Dunărea în imperiu?

    Răspuns

    b) Atacul hunilor, veniți din stepele Asiei. Hunii i-au atacat pe goți pe la 375, iar vizigoții au trecut Dunărea în 376. Odoacru, jaful vandalilor (455) și împărțirea din 395 vin mai târziu.

  2. Ce s-a încheiat în anul 476?

    Răspuns

    c) Șirul împăraților romani din Apus. Odoacru l-a detronat pe Romulus Augustulus, ultimul împărat roman din Apus. Imperiul de Răsărit a dăinuit până în 1453, stăpânirea hunilor se destrămase după 453, iar regatul vizigot a ținut până în 711.

  3. Care popor a întemeiat un regat în Africa de Nord?

    Răspuns

    d) Vandalii. Vandalii lui Genseric au trecut în Africa în 429 și au luat Cartagina în 439. Vizigoții s-au așezat în sudul Galiei și în Spania, ostrogoții în Italia, francii în Galia.

  4. Nu se adăpostesc niciodată în clădiri (…). La ei nu se găsește nici măcar o colibă acoperită cu stuf. Rătăcind prin munți și păduri, se deprind din leagăn să rabde frigul, foamea și setea.

    Ammianus Marcellinus, Istoria romană, XXXI, 2, despre huni, scrisă în ultimii ani ai secolului al IV-lea; traducere de lucru după versiunea engleză a lui J. C. Rolfe (Loeb, 1939)

    Ce spune fragmentul despre felul de viață al hunilor?

    Răspuns

    b) Erau nomazi, fără case și fără așezări statornice. Ammianus îi descrie fără clădiri și mereu pe drum. Este privirea unui roman care nu-i prețuiește: același autor îi numește mai sus „fiare cu două picioare”.

  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Bătălia de la Adrianopol (378 d.Hr.)
    2. Vizigoții lui Alaric jefuiesc Roma (410 d.Hr.)
    3. Vandalii lui Genseric jefuiesc Roma (455 d.Hr.)
    4. Odoacru îl detronează pe Romulus Augustulus (476 d.Hr.)
    5. Teodoric îl învinge pe Odoacru (493 d.Hr.)
    6. Longobarzii intră în Italia (568 d.Hr.)

    Adrianopol (378) deschide șirul; Roma este jefuită de vizigoți (410), apoi de vandali (455); urmează detronarea din 476, regatul lui Teodoric (493) și longobarzii (568).

  6. Așază fiecare nume și fiecare regat la poporul lui.

    Răspuns

    Vizigoți: Alaric; Regat în Spania.

    Vandali: Genseric; Regat în Africa de Nord.

    Franci: Clovis; Regat în Galia.

    Ostrogoți: Teodoric; Regat în Italia.

    Alaric a jefuit Roma cu vizigoții, care s-au așezat apoi în Galia de sud și în Spania; Genseric a dus vandalii în Africa; Clovis a domnit peste franci, în Galia; Teodoric, peste ostrogoți, în Italia.

  7. Explică, în trei-patru propoziții, de ce anul 476 este un reper ales de istorici, și mai puțin o zi în care lumea s-a schimbat dintr-odată.

    Un răspuns bun

    În 476, Odoacru l-a detronat pe Romulus Augustulus și a trimis însemnele imperiale la Constantinopol. Apusul era însă de mult împărțit: vizigoții, vandalii și burgunzii aveau regate, iar Roma fusese jefuită în 410 și în 455. Imperiul Roman de Răsărit a mers mai departe până în 1453, iar Iulius Nepos, împăratul alungat în 475, și-a păstrat titlul în Dalmația până în 480. Istoricii au ales 476 ca hotar fiindcă Odoacru a lăsat tronul gol: Romulus este socotit ultimul împărat roman din Apus.

    Un reper cronologic este o înțelegere între istorici: prinde într-un an o schimbare care a durat o sută de ani.

Termeni

marile migrații
Deplasările hunilor și ale popoarelor germanice spre provinciile Imperiului Roman și prin ele, între anii 375 și 568.
barbar
La greci și la romani, cel care vorbea o limbă de neînțeles, apoi orice străin. Cuvântul arată cum îi vedeau romanii pe ceilalți.
federați
Aliați ai Romei, așezați pe pământ roman cu datoria de a-i apăra granița (în latină, foederati).
regate germanice
Statele întemeiate de popoarele germanice pe pământul Imperiului Roman de Apus, în secolele V–VI; numite și „regate barbare”.
huni
Popor de călăreți nomazi venit din stepele Asiei, ajuns în Europa în secolul al IV-lea; sub Attila (434–453) a stăpânit de la Rin până la Don.
creștini arieni
Creștini care urmau învățătura preotului Arie, potrivit căreia Fiul este creat de Tatăl și mai mic decât El. Goții și vandalii erau arieni.
Adrianopol
Oraș din Tracia (azi Edirne, în Turcia), unde vizigoții au învins armata romană la 9 august 378.
Surse și legătura cu programa

Din programă: TC 4.1 „Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare”; SS 4.1 „Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare”; FIL 4.1 „Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare”. Competențe specifice urmărite: 1.1.