Capitolul 7 · Evul Mediu de zi cu ziLecția 7.2TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău
Societate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană
Satul, moara, clopotul: domeniul feudal și viața de zi cu zi
Pe ce pământ trăia un țăran medieval și ce dădea în schimbul lui?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 7
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
- Cambodgia. În secolele XII–XIII, regii khmeri au ridicat la Angkor marele templu Angkor Wat, lângă o capitală cu ziduri, șanț de apă și străzi drepte. sursa
- America de Nord. Între 1050 și 1250, așezarea Cahokia, din Illinoisul de azi, a ajuns la cea mai mare întindere: movile de pământ ridicate în jurul unei piețe închise cu o palisadă. sursa
Înainte să citești: tu ce crezi?
În 1086, oamenii regelui Angliei au trecut într-un registru capii de familie din satele țării. Din zece, câți erau sclavi?
Vezi răspunsul
Unul din zece. Din 278.786 de capi de familie scriși în registru, 28.214 erau sclavi. În vest erau mult mai mulți: în Gloucestershire, mai mult de un sfert (27,5%); în est, în Norfolk, doar 3 din 100. Cei mai mulți săteni erau însă țărani legați de un stăpân, care aveau casă, pământ și familie: nici sclavi, nici pe deplin liberi.
La Coventry, în 1066, stăpână era contesa Godiva. În 1086, satul avea 50 de țărani, 12 mici gospodari și 7 sclavi, 23 de pluguri și o moară. Așa l-au trecut slujbașii regelui Angliei într-un registru care se păstrează și azi. Cele câteva rânduri arată din ce era făcut un sat medieval: un stăpân, pământ, pluguri, o moară și oameni de mai multe feluri.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
Domeniul: rezerva și loturileCe s-a întâmplat
Pământul unui senior, cu satele și cu oamenii de pe el, se numea domeniu feudal. Seniorul putea fi un nobil, un episcop sau o mănăstire. Domeniul avea două părți. Rezerva era pământul pe care seniorul îl păstra pentru el: ogoare, dar și fânețe, pădure, moară, iaz cu pește. Restul era împărțit în loturi, date familiilor de țărani.
Țăranul nu era proprietarul lotului: îl primea de la senior. În schimb, plătea o dare în bani sau în produse, numită cens, și muncea un număr de zile pe rezervă. La Coventry, din cele 23 de pluguri, 3 arau rezerva, iar 20 erau ale sătenilor. Registrul din 1086 (Domesday Book), scris în anul numărătorii; se păstrează la Arhivele Naționale din Kew, lângă Londra
Imaginea capitolului, „Numără un sat”, aici ca instrument: douăsprezece sate englezești așa cum le descrie Domesday Book în 1086: capii de familie după starea lor, plugurile, morile și stăpânii din 1066 și 1086.

Aceleași date, ca tabel
| Satul (comitatul) | Capi de familie | Țărani dependenți | Țărani cu puțin pământ | Sclavi | Oameni liberi și preoți | Pluguri | Mori | Stăpânul din 1066 → cel din 1086 | Pe ce se sprijină |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Tehidy (Cornwall) | 68 | 25 | 30 | 13 | 0 | 17 | 0 | Ordwulf → contele Robert de Mortain | a scris cineva |
| Berry Pomeroy (Devon) | 78 | 45 | 17 | 16 | 0 | 21 | 0 | Alric → Ralph de Pomeroy | a scris cineva |
| Portbury (Somerset) | 50 | 20 | 17 | 13 | 0 | 18 | 2 | Godwin → episcopul Geoffrey de Coutances | a scris cineva |
| Badgeworth (Gloucestershire) | 51 | 20 | 14 | 17 | 0 | 30 | 1 | Alstan din Boscombe → William de Eu | a scris cineva |
| Upleadon (Herefordshire) | 51 | 32 | 13 | 6 | 0 | 34 | 1 | Edith, sora contelui Oda → Albert de Lorena | a scris cineva |
| Coventry (Warwickshire) | 69 | 50 | 12 | 7 | 0 | 23 | 1 | contesa Godiva → Nicholas arcașul, pentru rege | a scris cineva |
| Hook Norton (Oxfordshire) | 84 | 76 | 3 | 5 | 0 | 35 | 2 | trei frați → Robert d’Oilly | a scris cineva |
| Chatham (Kent) | 52 | 33 | 4 | 15 | 0 | 13 | 1 | contele Godwin → Robert Latimer | a scris cineva |
| Kirtling (Cambridgeshire) | 52 | 28 | 17 | 7 | 0 | 20 | 0 | contele Harold → contesa Judith | a scris cineva |
| Harrington (Northamptonshire) | 29 | 12 | 13 | 0 | 4 | 10 | 4 | Ulf → abația Grestain, din Normandia | a scris cineva |
| Carlton le Moorland (Lincolnshire) | 29 | 9 | 10 | nescriși | 10 | 7 | 0 | Morcar → Drogo de la Beuvrière | a scris cineva |
| Staveley (Derbyshire) | 29 | 21 | 7 | nescriși | 1 | 7 | 1 | Hakon → Hascoit Musard | a scris cineva |
| Ce se numără | Cât | Pe ce se sprijină |
|---|---|---|
| Registrul, în două volume, la Arhivele Naționale din Kew | E 31/2 și E 31/1 | s-a păstrat |
| Capi de familie scriși, adunați din toate însemnările | 278.786 | dedus de istorici |
| Dintre ei, sclavi | 28.214 (10,1 %) | dedus de istorici |
| Sclavi la 100 de capi de familie în Gloucestershire | 27,5 | dedus de istorici |
| Sclavi la 100 de capi de familie în Cornwall | 21,6 | dedus de istorici |
| Sclavi la 100 de capi de familie în Devon | 19,6 | dedus de istorici |
| Sclavi la 100 de capi de familie în Norfolk | 3,3 | dedus de istorici |
| Mori | 6.165 | dedus de istorici |
| Însemnări cu ambele nume în care stăpânul din 1086 are alt nume decât cel din 1066 | 11.197 din 12.783 (87,6 %) | dedus de istorici |
| Oameni, cu 4–5 într-o casă | 1,1–1,4 milioane | dedus de istorici |
| Sclavii din șase comitate din nord (Derbyshire, Huntingdonshire, Lincolnshire, Nottinghamshire, Rutland, Yorkshire) | nescriși | nu se știe sigur |
| Femeile, copiii și bătrânii din fiecare gospodărie. | nescriși | nu se știe sigur |
| Londra și Winchester, cele mai mari orașe ale regatului, lipsesc din registru. | nescriși | nu se știe sigur |
| Nordul îndepărtat: Northumberland, Durham și cea mai mare parte din Cumberland și Westmorland nu au fost anchetate. | nescriși | nu se știe sigur |
| Orășenii sunt numărați inegal: multe orașe apar doar cu case și taxe, nu cu locuitori. | nescriși | nu se știe sigur |
| Călugării, călugărițele, garnizoanele castelelor și casele marilor seniori nu sunt numărate ca gospodării. | nescriși | nu se știe sigur |
Date. Capii de familie, plugurile și morile din 12 sate, așa cum le scrie Domesday Book (1086), după baza de date Hull Domesday. Fiecare figură mare este un cap de familie scris în registru. Figurile mici, punctate și hașurate, sunt ceilalți oameni ai casei, pe care registrul îi lasă nescriși: istoricii socotesc 4–5 oameni într-o casă. Pe hartă, locul fiecărei așezări este cel identificat de editori, iar țărmul este cel de azi.
Surse și credite. Date: Domesday Book (1086), Hull Domesday Project — J.J.N. Palmer, George Slater și echipa, Universitatea din Hull; prin Open Domesday (Anna Powell-Smith) și realm-domesday. CC BY-NC-SA. Țărmuri: Natural Earth, domeniu public.
Țărani liberi, șerbi, sclaviCe s-a întâmplat
Sătenii nu aveau toți aceeași stare. Țăranii liberi își puteau vinde pământul și puteau pleca. Șerbii erau legați de pământul pe care îl lucrau: nu puteau părăsi domeniul și nu se puteau căsători fără voia seniorului, iar la moartea lor seniorul lua o parte din avere. Cuvântul „șerb” vine din latinescul servus, „sclav”, dar în Evul Mediu numea altceva.
Un șerb nu era sclav. Sclavul era socotit un lucru al stăpânului, care îl putea vinde. Șerbul avea casă, familie și lot, iar ca om avea drepturi, chiar dacă mărginite. Pe la anul 1000, sclavii ajunseseră puțini la sate. În Anglia mai erau: în registrul făcut în 1086 de oamenii regelui sunt trecuți, numărați azi, 278.786 de capi de familie, iar dintre ei, 28.214 erau sclavi: unul din zece. Numărat de Hull Domesday Project. Registrul scrie capii de familie; după cercetările mai noi, la fel i-a scris și pe sclavi.
Pentru curioși
În vestul Angliei, sclavii erau mult mai mulți: în Gloucestershire, mai mult de un sfert dintre capii de familie (27,5%); în Cornwall, 22 din 100; în Devon, 20. În est, în Norfolk, doar 3 din 100. În nord, registrul nu scrie aproape niciun sclav: 40 în șase comitate. Comisarii de acolo nu i-au notat, ceea ce nu înseamnă că nu existau.
Registrul numără capii de familie. Cu patru sau cinci oameni într-o casă, cei 278.786 înseamnă între 1,1 și 1,4 milioane de oameni scriși. Londra și Winchester lipsesc din registru, la fel Northumberland și Durham.
Ce datora țăranulCe s-a întâmplat
Munca fără plată pe rezerva seniorului se numea robotă sau clacă. În 1279, la Alwalton, un sat al abației Peterborough din Anglia, țăranul Hugh Miller lucra pentru abate trei zile în fiecare săptămână, iar toamna, la strânsul recoltei, în fiecare zi. Mai dădea bani, grâu, ovăz, găini și ouă. Ancheta regală din 1279 (Hundred Rolls), făcută în anul despre care vorbește: 18 țărani din sat aveau aceleași îndatoriri.
Bisericii i se cuvenea dijma, a zecea parte din recoltă. Seniorul avea și monopoluri: moara, cuptorul de pâine și teascul erau ale lui, iar țăranii erau obligați să le folosească, contra plată. În registrul englez din 1086 sunt trecute, numărate azi, 6.165 de mori, câte una la 45 de gospodării. Morile au fost numărate de Hull Domesday Project din însemnările registrului din 1086
Anul țăranului: ritmurile naturii și credințaCe s-a întâmplat
Ogoarele satului erau împărțite în trei tarlale. Pe prima se semănau cereale de toamnă, grâu sau alac. Pe a doua, cereale de primăvară, ovăz sau secară. A treia se odihnea un an, ca pârloagă, și pe ea pășteau vitele satului. În anul următor, culturile se mutau. Rânduiala se numește asolament trienal și s-a răspândit în secolele IX–X, odată cu un plug mai bun. Înainte, jumătate din pământ se odihnea în fiecare an; acum, numai o treime. Concluzie a istoricilor agriculturii (Dictionnaire historique de la Suisse), din inventare de domenii și din urmele tarlalelor.
Muncile urmau anotimpurile: aratul și semănatul, cositul, seceratul, treieratul. Zilele erau măsurate de clopotul bisericii, care chema la slujbă. Calendarul Bisericii hotăra și odihna: Hugh Miller nu lucra pe rezervă o săptămână la Crăciun, una la Paști și una la Rusalii. Un an ploios sau secetos însemna foame, fiindcă satul trăia aproape numai din recolta lui.
De ce a ținut domeniul și de ce s-a schimbatDe ce
Seniorul avea pământul și castelul, judeca pricinile și poruncea în ținut. Țăranul avea nevoie de pământ și de apărare, de aceea primea lotul cu îndatoririle lui. În secolele XIII–XIV, banii au început să circule mai mult și tot mai multe produse se vindeau la târg. De aceea, seniorii au dat rezerva în arendă, iar robota a fost schimbată în plăți în bani. În Europa de Apus, șerbia a dispărut treptat în secolele XIV–XV. Explicație a istoricilor (S. Grüninger, Dictionnaire historique de la Suisse; S. Carocci, Treccani), din actele domeniilor.

Autorul imaginii: Myrabella, CC BY-SA 3.0, sursa. Imagine micșorată.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Registrul din 1086 (Domesday Book): rândurile despre Coventry

Contesa a ținut ea însăși Coventry. 5 hide [unități după care se socotea darea pe pământ]. Pământ pentru 20 de pluguri. În rezerva stăpânului, 3 pluguri; 7 sclavi; 50 de țărani și 12 mici gospodari, cu 20 de pluguri. O moară de 3 șilingi; pădure lungă de 2 leghe și tot atât de lată. Valoarea înainte de 1066 și mai târziu: 12 lire; acum, 11 lire, la cântar. Nicholas ține aceste pământuri ale contesei Godiva pentru veniturile regelui.
Ce poate dovedi Dovedește ce au găsit slujbașii regelui la Coventry în 1086: cine stăpânise satul, câte pluguri erau pe rezervă și câte la săteni, câți țărani, mici gospodari și sclavi, o moară, o pădure și cât prețuia totul.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi câți oameni trăiau în sat: sunt scriși capii de familie, fără femei și copii. Nu spune nici cum trăiau sătenii și ce credeau: registrul a fost făcut ca regele să știe ce se poate cere de la fiecare moșie.
Sursa B Ancheta regală din 1279 (Hundred Rolls): satul Alwalton
Hugh Miller ține o virgată de pământ în șerbie, plătind pentru ea abatelui 3 șilingi și 1 penny. De asemenea, același Hugh lucrează tot anul, în afară de o săptămână la Crăciun, una la Paști și una la Rusalii, adică trei zile în fiecare săptămână, de fiecare dată cu un om, iar toamna în fiecare zi cu doi oameni, făcând aceste munci după voia abatelui, la arat și la altele. (…) De asemenea, dă 3 găini și un cocoș pe an și 5 ouă la Paști. (…) Dă și merchet și heriot [dări la măritișul fiicei și la moartea țăranului] și este impus la dare de Sfântul Mihail, după voia abatelui.
Ce poate dovedi Arată, cu numere, ce datora un țăran dependent în 1279: bani, trei zile de muncă pe săptămână, muncă zilnică toamna, păsări și ouă, dări la căsătorie și la moarte.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că toți țăranii din Europa datorau la fel: este un singur sat al unei abații engleze. Scrie ce i se cuvenea abatelui; dacă Hugh își făcea toate zilele nu se află de aici.
Cerințe
Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)
Numiți stăpâna satului Coventry precizată în sursa A. (2 puncte)
Menționați, din sursa B, două îndatoriri ale țăranului Hugh Miller față de abate. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care arată că în sat trăiau și sclavi. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la starea țăranului dependent și susțineți-l cu o informație din sursa B. (5 puncte)
Analiză de sursă, pas cu pas
Cum citești un rând dintr-un registru: Coventry, 1086
Ce fel de sursă este și de când?
Este o sursă scrisă, un registru de stat: o numărătoare a pământurilor făcută în 1086, deci în secolul al XI-lea, în anul despre care vorbește.
Cine vorbește și cui?
Scriu slujbașii regelui Wilhelm Cuceritorul, pentru rege. Sătenii nu vorbesc: despre ei se spune doar câți sunt.
Ce spune?
Spune că satul fusese al contesei Godiva și că în 1086 avea „7 sclavi; 50 de țărani și 12 mici gospodari”, 3 pluguri pe rezervă și 20 la săteni, o moară și o pădure. Mai spune că prețuia 12 lire înainte de 1066 și 11 lire „acum”.
Ce vrea să obțină?
Regele vrea să afle ce are fiecare moșie și cât valorează, ca să știe ce poate cere de la ea. De aceea se numără pluguri, mori și capi de familie, adică tot ce aduce venit.
Ce nu poate dovedi singură?
Rândul nu poate dovedi câți oameni trăiau la Coventry: 69 este numărul capilor de familie, fără femei și copii. Nu spune nici câte zile muncea un țăran pe rezervă. Pentru asta este nevoie de o sursă ca ancheta din 1279.
Prejmer
O biserică în care încăpea tot satul
La Prejmer (Tartlau), lângă Brașov, în Transilvania, pe atunci în Regatul Ungariei, sătenii sași și-au înconjurat biserica, începută în 1218, cu un zid înalt de 14 metri, întărit cu cinci turnuri. În zid sunt peste 270 de încăperi de locuit și cămări, pe mai multe caturi. La primejdie, acolo se puteau adăposti până la 1.600 de săteni, cu proviziile lor. Biserica era astfel, în același loc, lăcaș de rugăciune, hambar și cetate a satului.
Prejmer este unul dintre cele șapte sate cu biserici fortificate din Transilvania aflate pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Pe teritoriul de azi al României, țăranul dependent purta alte nume decât în Apus: iobag în Transilvania, rumân în Țara Românească, vecin în Moldova.
Pe scurt
- Domeniul feudal era pământul unui senior, împărțit în rezervă, lucrată pentru senior, și loturi, date familiilor de țărani.
- Sătenii erau țărani liberi sau șerbi; șerbul era legat de pământ și nu putea pleca, dar avea casă, familie și lot, deci nu era sclav.
- Țăranul datora robotă (clacă), adică zile de muncă pe rezervă, cens în bani sau în produse și dijmă, a zecea parte din recoltă, Bisericii; moara, cuptorul și teascul erau monopoluri ale seniorului.
- În registrul englez din 1086 (Domesday Book) sunt trecuți, numărați azi, 278.786 de capi de familie, dintre care 28.214 sclavi: unul din zece.
- Prin asolamentul trienal, răspândit din secolele IX–X, o treime din ogor se odihnea în fiecare an, iar celelalte două purtau cereale de toamnă și de primăvară.
- Viața satului urma anotimpurile și calendarul Bisericii: clopotul măsura ziua, iar sărbătorile hotărau zilele de odihnă.
Greșeli frecvente
GreșitȘerbul era un sclav.
CorectȘerbul era legat de pământ și datora muncă și dări, dar avea casă, familie și un lot. Sclavul era socotit un lucru al stăpânului și putea fi vândut.
GreșitToți țăranii din Evul Mediu erau șerbi.
CorectÎn același sat trăiau țărani liberi, țărani dependenți și, uneori, sclavi. La Coventry, în 1086, registrul scrie 50 de țărani, 12 mici gospodari și 7 sclavi.
GreșitRegistrul din 1086 arată câți locuitori avea Anglia.
CorectRegistrul numără capii de familie, nu oamenii: femeile și copiii nu apar, iar Londra lipsește. De aceea se spune „unul din zece capi de familie era sclav”, nu „unul din zece englezi”.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce era rezerva unui domeniu feudal?
Răspuns
b) Pământul păstrat de senior și lucrat pentru el. Rezerva era partea păstrată de senior; pământul dat țăranilor se numea lot. Țăranii lucrau rezerva prin robotă.
Prin ce se deosebea un șerb de un sclav?
Răspuns
c) Șerbul avea casă, familie și lot și avea drepturi, chiar dacă mărginite. Șerbul era legat de pământ și datora muncă și dări, dar avea gospodăria lui. Sclavul era socotit un lucru și putea fi vândut.
Ce însemna robota (claca)?
Răspuns
d) Munca fără plată pe rezerva seniorului. Robota era obligația în muncă. A zecea parte din recoltă era dijma, darea în bani pentru lot era censul, iar plata la moară ținea de monopolurile seniorului.
La Badgeworth, în Gloucestershire, din 51 de capi de familie, 17 erau sclavi.
Ce poți spune, pe temeiul acestui rând, despre satul Badgeworth în 1086?
Răspuns
a) Că unul din trei capi de familie scriși în registru era sclav. 17 din 51 înseamnă unul din trei capi de familie. Registrul nu numără femeile și copiii, deci 51 nu este numărul locuitorilor, iar un sat din vest nu arată starea întregii Anglii.
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Normanzii cuceresc Anglia; la Coventry stăpână este contesa Godiva (1066)
- Slujbașii regelui Angliei scriu registrul satelor (1086)
- Începe ridicarea bisericii de la Prejmer (1218)
- Ancheta regală consemnează îndatoririle lui Hugh Miller, la Alwalton (1279)
Cucerirea normandă (1066) vine înaintea registrului (1086); biserica de la Prejmer este începută în 1218, iar ancheta de la Alwalton este din 1279.
Așază fiecare îndatorire a țăranului la locul ei.
Răspuns
Muncă: Trei zile pe săptămână la aratul rezervei; Strânsul recoltei seniorului, toamna.
Bani sau produse: Censul plătit pentru lot; Dijma, a zecea parte din recoltă; Trei găini și un cocoș pe an.
Monopol al seniorului: Măcinatul grâului numai la moara domeniului; Coptul pâinii numai la cuptorul domeniului.
Robota este îndatorirea în muncă; censul, dijma și păsările sunt plăți în bani sau în produse; moara și cuptorul erau monopoluri, pe care țăranul era obligat să le folosească.
Registrul din 1086 scrie că unul din zece capi de familie era sclav. Explică, în trei-patru propoziții, de ce nu se poate spune, pe temeiul lui, că „unul din zece englezi era sclav”.
Un răspuns bun
Registrul numără capii de familie, nu oamenii: femeile și copiii nu apar. Istoricii au discutat dacă sclavii au fost scriși ca ceilalți, câte unul pentru o casă întreagă, sau fiecare în parte. În șase comitate din nord, comisarii nu i-au notat aproape deloc, iar Londra lipsește din registru. De aceea se poate spune câți dintre capii de familie scriși erau sclavi, dar nu câți dintre toți locuitorii Angliei.
Un registru răspunde la întrebarea pentru care a fost făcut. Ce nu a fost numărat nu se poate afla din el.
Termeni
- domeniu feudal
- Pământul unui senior (nobil, episcop sau mănăstire), cu satele și oamenii de pe el; era împărțit în rezervă și loturi.
- rezervă
- Partea din domeniu păstrată de senior și lucrată pentru el, prin munca țăranilor.
- lot
- Pământul primit de o familie de țărani de la senior, în schimbul censului și al robotei.
- șerb
- Țăran dependent, legat de pământul pe care îl lucra; nu putea pleca fără voia seniorului. Nu era sclav: avea casă, familie și lot.
- robotă
- Munca fără plată datorată de țăran pe rezerva seniorului; i se spune și clacă.
- cens
- Darea în bani sau în produse plătită de țăran pentru lotul primit.
- dijmă
- A zecea parte din recoltă, datorată Bisericii.
- asolament trienal
- Rânduială a ogoarelor în trei tarlale: cereale de toamnă, cereale de primăvară și pârloagă, schimbate între ele în fiecare an.
Surse și legătura cu programa
- Open Domesday (A. Powell-Smith), pagina Coventry; date: Hull Domesday Project (J. J. N. Palmer, G. Slater și echipa, Universitatea din Hull), ediția Phillimore, Warwickshire 15,6 – sursa A: contesa Godiva, 5 hide, 3 pluguri pe rezervă și 20 ale sătenilor, 50 de țărani, 12 mici gospodari, 7 sclavi, o moară, valoarea de 12 și 11 lire
- Alwalton Manor, 1279 (Hundred Rolls) – Internet Medieval Sourcebook (Fordham), după J. H. Robinson, Translations and Reprints, III/5, 1897, p. 4–8 – sursa B: Hugh Miller, 3 șilingi și 1 penny, trei zile pe săptămână, toamna zilnic, grâu, ovăz, găini, ouă, merchet și heriot; alți 17 țărani cu aceleași îndatoriri; cele trei mori ale abatelui
- Domesday Book (1086), Hull Domesday Project, prin Open Domesday și realm-domesday (CC BY-NC-SA) – 278.786 de capi de familie, 28.214 sclavi; Gloucestershire 27,5%, Cornwall, Devon, Norfolk 3,3%; nordul fără sclavi notați; 6.165 de mori, una la 45 de gospodării; Badgeworth, 17 din 51
- The National Archives (Regatul Unit), ghidul Domesday Book – numărătoarea poruncită de Wilhelm Cuceritorul la Crăciunul 1085 și făcută în 1086; registrul scrie stăpâni de pământ, Londra și Winchester lipsesc; manuscrisul la Kew
- S. Grüninger, Régime domanial, în Dictionnaire historique de la Suisse (DHS), versiunea din 2005 – rezerva seniorului (ogoare, fânețe, păduri, mori, iazuri) și loturile țăranilor; cens și robotă; în secolele XIII–XIV rezerva se arendează, iar robota se schimbă în bani
- S. Carocci, Servi della gleba, în Enciclopedia dei ragazzi (Treccani) – șerbul și sclavul; voia seniorului pentru căsătorie, vânzare și plecare; partea luată la moarte; sclavi puțini pe la anul 1000; dispariția șerbiei în Apus în secolele XIV–XV
- A.-M. Dubler, Servage, în Dictionnaire historique de la Suisse (DHS), versiunea din 2012 – șerbia: oameni fără libertate personală, legați de pământ; sclavii antici, socotiți lucruri; șerbul avea drepturi, mărginite
- Banalités, în Dictionnaire historique de la Suisse (DHS) – monopolurile seniorului: mori, cuptoare de pâine, teascuri; obligația de a le folosi
- Rotation triennale, în Dictionnaire historique de la Suisse (DHS) – cele trei tarlale: cereale de toamnă (alac, grâu), cereale de primăvară (ovăz, secară), pârloagă; schimbarea anuală
- S. Guzzi-Heeb, Travail agricole, în Dictionnaire historique de la Suisse (DHS), versiunea din 2015 – secolele IX–X: plugul îmbunătățit și trecerea de la rotația de doi ani la cea de trei ani, cu pârloagă mai puțină
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Decima – dijma: a zecea parte din produs; dijmele datorate Bisericii
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Campana – clopotele bisericilor, folosite pentru a chema oamenii
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Angkor – Angkor Wat, secolele XII–XIII; capitala khmeră cu ziduri, șanț și străzi drepte
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Cahokia – Cahokia, Illinois: cea mai mare dezvoltare între 1050 și 1250; movile în jurul unei piețe cu palisadă
- Stiftung Kirchenburgen (Fundația Biserici Fortificate, Biserica Evanghelică C.A. din România), pagina Prejmer / Tartlau – biserica începută în 1218; zid de 14 m cu cinci turnuri; peste 270 de încăperi și cămări; adăpost pentru până la 1.600 de săteni
- UNESCO World Heritage Centre, Villages with Fortified Churches in Transylvania (nr. 596; copie Internet Archive din 26 decembrie 2024) – șapte sate întemeiate de sașii transilvăneni, cu biserici fortificate din secolele XIII–XVI; înscriere în 1993, extinsă în 1999
- dexonline.ro, definițiile cuvintelor iobag, rumân, vecin, robotă (DEX 2009) – iobag (din magh. jobbágy), rumân în Țara Românească, vecin în Moldova: țăran dependent de stăpânul feudal; robotă în Transilvania; șerb < lat. servus
Din programă: TC 5.1 „Societate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană”; SS 5.1 „Societate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană”; FIL 5.1 „Societate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.