Capitolul 2 · Zorii civilizațieiLecția 2.7FIL Numai pentru filologie · în plus față de profilul tău
Mesopotamia și Egiptul Antic. Modele politice, societate și economie
Bustul și regina: Nefertiti
Cât se poate afla despre o regină dintr-un singur portret, oricât de bine făcut?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 2
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
- Coasta de sud a Turciei de azi. Pe la 1320 î.Hr., la Uluburun s-a scufundat o corabie cu cupru, cositor, fildeș și abanos; printre lucrurile de pe ea era un scarabeu de aur cu numele lui Nefertiti. sursa
- China. La Anyang, ultima capitală a dinastiei Shang (până pe la 1050 î.Hr.), s-au găsit oase pe care sunt scrijelite întrebări puse zeilor și strămoșilor. sursa
Înainte să citești: tu ce crezi?
Bustul pictat al reginei Nefertiti, făcut acum peste 3.300 de ani, a fost scos din pământ în 1912. Unde zăcea?
Vezi răspunsul
În atelierul unui sculptor. Arheologii germani conduși de Ludwig Borchardt săpau casele orașului Akhetaton (azi Tell el-Amarna). Într-o încăpere a unei case cu ateliere au dat de multe modele de ghips și de două busturi regale. O inscripție găsită acolo a arătat mai târziu al cui era atelierul: al sculptorului Thutmose. Orașul fusese părăsit la puțin timp după moartea faraonului, iar bustul a rămas pe loc.
La 6 decembrie 1912, la Tell el-Amarna, în Egipt, din molozul unei case a ieșit întâi un gât vopsit în culoarea pielii, cu panglici roșii. Seara, arheologul Ludwig Borchardt a notat în jurnalul săpăturii: „Descrierea nu ajută la nimic, trebuie văzut.” Era bustul reginei Nefertiti.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
O regină într-un oraș nouCe s-a întâmplat
Nefertiti a fost soția faraonului Amenhotep al IV-lea, care a domnit între 1352 și 1336 î.Hr. Numele ei înseamnă „frumoasa care a venit”. În inscripții poartă titlul de Mare Soție Regală, adică de soție dintâi a regelui.
Egiptenii se închinau multor zei, iar cel mai puternic era Amon, cu marele lui templu de la Teba. Amenhotep al IV-lea a ridicat deasupra tuturor un singur zeu: Aton, discul soarelui. Și-a schimbat numele în Akhenaton, „cel care împlinește voia lui Aton”, și a clădit pe pământ gol, în Egiptul de Mijloc, o capitală nouă: Akhetaton, „Orizontul discului soarelui”. Locul se numește azi Tell el-Amarna, iar anii aceia, epoca Amarna. Regele s-a mutat acolo cu Nefertiti și cu toată curtea. Stelele de hotar săpate în stâncă în jurul orașului, din al șaselea an de domnie; pe ele sunt numiți regele, Nefertiti și două fiice.
Arta de la AmarnaCe s-a întâmplat
Odată cu zeul s-a schimbat și felul de a înfățișa oamenii. Până atunci, faraonul apărea mereu tânăr, drept și fără cusur. Sculptorii lui Akhenaton îngroașă trăsăturile, uneori până la caricatură: fața prelungă, buzele pline, pântecul ieșit în afară. Apar și scene din viața de familie: regele și regina își țin fiicele pe genunchi, iar deasupra lor stă Aton, un disc ale cărui raze se sfârșesc în mâini. Acest fel de a lucra se numește arta de la Amarna. Altarul de casă cu Akhenaton, Nefertiti și fiicele lor, găsit în aceleași săpături și rămas Egiptului la împărțirea din 1913.
Nefertiti apare în aceste scene alături de rege, la aceeași mărime cu el. Imnurile către Aton săpate în mormintele curtenilor se încheie cu o rugăciune pentru rege și pentru ea.
Bustul: unde a fost găsit și unde a ajunsDe unde știm
Săpăturile de la Amarna erau făcute de Societatea Germană pentru Orient, cu învoirea Serviciului egiptean al antichităților, și plătite de negustorul berlinez James Simon. Bustul a fost găsit la 6 decembrie 1912, în casa cu ateliere a sculptorului Thutmose. Are 49 cm, miez de calcar și un strat de ipsos modelat și pictat. Ochiul drept este din cristal de stâncă, cu ceară neagră; cel stâng nu a fost încrustat niciodată. Bustul se află la Neues Museum din Berlin (Ägyptisches Museum, nr. ÄM 21300). Jurnalul săpăturii se păstrează tot acolo.
La 20 ianuarie 1913, descoperirile au fost împărțite în două jumătăți, cum cerea legea vremii, de către inspectorul francez Gustave Lefebvre, din partea Egiptului. Bustul a căzut în partea germană și a ajuns în 1913 la Berlin, în casa lui Simon. Publicul l-a văzut prima dată la 1 aprilie 1924.
De atunci, bustul este cerut înapoi: în 2024, egiptologul Zahi Hawass, fost ministru al antichităților, a pornit o petiție pentru întoarcerea lui în Egipt, iar fundația care îl deține, Stiftung Preußischer Kulturbesitz, răspunde că împărțirea din 1913 a fost legală.
Pentru curioși
Borchardt a crezut că bustul era un model de atelier, după care se lucrau alte portrete ale reginei. Muzeul din Berlin socotește azi că cele două busturi regale erau aproape gata și că slujeau mai degrabă cinstirii perechii regale într-un templu sau într-un palat. De ce lipsește ochiul stâng nu se știe.
Culorile sunt cele ale pictorilor egipteni: ocru roșu, un galben mineral, negru de cărbune și „albastrul egiptean”, o vopsea făcută de om, prin ardere.

Autorul imaginii: Philip Pikart, CC BY-SA 3.0, sursa. Imagine decupată și micșorată.
De ce atât de vestită și atât de puțin cunoscutăDe ce
Schimbarea lui Akhenaton a stârnit împotrivire și nu a ținut. Urmașul lui, Tutankhaton, ajuns rege la nouă ani, a părăsit Akhetaton, s-a întors la Teba, a readus vechii zei și și-a schimbat numele în Tutankhamon (1336–1327 î.Hr.). Orașul a rămas pustiu. De aceea bustul, rămas în casa lui Thutmose, a stat sub moloz până în 1912.
Faima de azi a lui Nefertiti vine deci de la un obiect. Despre viața ei, urmele sunt puține: unde s-a născut, ce a hotărât ea însăși și ce s-a întâmplat cu ea la sfârșitul domniei nu se cunoaște. Lipsesc textele: unii cercetători cred că i-a supraviețuit lui Akhenaton și că a încercat să domnească; dovezi sigure nu sunt.
Un portret arată cum a vrut cineva să fie văzut un om. Bustul spune multe despre meșterii de la Amarna și despre ce socotea curtea că este o regină. Despre gândurile lui Nefertiti nu spune nimic.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Stelă de hotar a orașului Akhetaton
Anul 6, luna a patra a anotimpului al doilea, ziua a treisprezecea. (…) Prințesa moștenitoare, mare în palat, frumoasă la chip, mândră cu cele două pene, doamna bucuriei, plină de har, la auzul glasului căreia toți se bucură; Marea Soție Regală, iubita lui, Stăpâna celor Două Țări, Nefernefruaton-Nefertiti.
[Regele a spus:] „Inima mea se bucură de soția regelui și de copiii ei (…): fiica regelui, Meretaton, și fiica regelui, Meketaton, copiii ei, aflați sub mâna soției regelui, mama lor, în vecii vecilor.”
Ce poate dovedi Dovedește că, în al șaselea an al lui Akhenaton, Nefertiti era Mare Soție Regală, că avea cel puțin două fiice și că regele a vrut ca numele ei să stea pe hotarele noii capitale.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi cum era Nefertiti și nici ce putere avea: laudele sunt formule de curte, alese de rege. Glasul ei nu se aude nicăieri în text.
Sursa B Jurnalul săpăturii de la Tell el-Amarna, 1912–1913
Bust pictat al reginei, în mărime naturală, înalt de 47 cm. Cu peruca albastră, tăiată drept sus, înconjurată la jumătatea înălțimii de o panglică. Culorile, ca și cum abia ar fi fost puse. Lucrare cu totul excepțională. Descrierea nu ajută la nimic, trebuie văzut. (…) Numai urechile și o parte din latura dreaptă a perucii sunt deteriorate.
Ce poate dovedi Dovedește ziua descoperirii și starea în care era bustul când a ieșit din pământ: culori vii, urechile și o parte a perucii lovite.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi pe cine înfățișează bustul și nici la ce slujea: arheologul scrie „regina” din prima seară, după coroană și după celelalte portrete găsite alături.
Cerințe
Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)
Numiți regina precizată în sursa A. (2 puncte)
Menționați, din sursa B, două informații referitoare la înfățișarea bustului. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care a fost alcătuită în timpul vieții reginei. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la ceea ce se poate afla despre Nefertiti din sursa A și susțineți-l cu o informație din sursă. (5 puncte)
Analiză de sursă, pas cu pas
Cum citești un portret: bustul lui Nefertiti
Ce fel de sursă este și de când?
Este un obiect: un bust de calcar acoperit cu ipsos pictat, înalt de 49 cm, făcut pe la 1351–1334 î.Hr. A fost găsit la 6 decembrie 1912 la Tell el-Amarna și se află la Neues Museum din Berlin. Este o sursă din vremea reginei.
Cine vorbește și cui?
L-a făcut un sculptor al curții, în atelierul lui Thutmose, la porunca regelui sau a reginei. Cui îi era menit nu se știe sigur: ucenicilor, ca model, sau celor care cinsteau perechea regală.
Ce spune?
Se vede o femeie cu gât lung, cu o coroană albastră înaltă, tăiată drept sus și încinsă cu o panglică, și cu un colier lat, colorat. Chipul este aproape perfect simetric. Un singur ochi, cel drept, este încrustat.
Ce vrea să obțină?
Bustul vrea să arate o regină: liniștită, tânără, fără cusur, cu însemnele rangului. Înfățișează rangul și idealul de frumusețe al curții, mai mult decât o femeie într-o zi anume.
Ce nu poate dovedi singură?
Bustul dovedește cât de pricepuți erau meșterii de la Amarna și cum voia curtea să fie văzută regina. Singur, nu poate dovedi cât de mult semăna cu ea, ce vârstă avea, ce putere a avut sau cum a murit. Pentru asemenea întrebări e nevoie de texte, iar textele despre ea sunt puține.
Pe scurt
- Nefertiti a fost Marea Soție Regală a faraonului Amenhotep al IV-lea, numit apoi Akhenaton, care a domnit între 1352 și 1336 î.Hr.
- Akhenaton a ridicat deasupra tuturor zeilor un singur zeu, Aton, discul soarelui, și a clădit o capitală nouă, Akhetaton, azi Tell el-Amarna.
- Arta de la Amarna îngroașă trăsăturile oamenilor și arată scene din viața familiei regale, sub razele lui Aton.
- Bustul lui Nefertiti a fost găsit la 6 decembrie 1912 de arheologii germani conduși de Ludwig Borchardt, în atelierul sculptorului Thutmose, și se află la Neues Museum din Berlin.
- După moartea lui Akhenaton, Tutankhamon (1336–1327 î.Hr.) a readus vechii zei, iar Akhetaton a fost părăsit.
- Un portret arată cum a vrut curtea să fie văzută regina; despre viața și despre puterea lui Nefertiti, urmele sunt puține.
Greșeli frecvente
GreșitBustul arată exact cum era Nefertiti, ca o fotografie.
CorectBustul este un portret de curte: chipul este aproape perfect simetric și fără niciun cusur. Arată idealul de frumusețe al curții de la Amarna; cât semăna cu regina nu se poate ști.
GreșitNefertiti a fost faraon și a condus Egiptul.
CorectA fost Mare Soție Regală a faraonului Akhenaton. Că ar fi domnit singură după moartea lui este o presupunere a unor cercetători, fără dovezi sigure.
GreșitBustul a fost găsit în mormântul reginei.
CorectA fost găsit în 1912 în atelierul sculptorului Thutmose, în orașul părăsit Akhetaton (Tell el-Amarna).
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Cine a fost Nefertiti?
Răspuns
c) Marea Soție Regală a faraonului Akhenaton. Inscripțiile îi dau titlul de Mare Soție Regală a lui Akhenaton (Amenhotep al IV-lea). Tutankhamon este urmașul lui Akhenaton, iar Amon este zeul pe care Akhenaton l-a dat la o parte.
Ce a schimbat Akhenaton în religia Egiptului?
Răspuns
b) A ridicat deasupra tuturor zeilor un singur zeu, Aton, discul soarelui. Zeul lui Akhenaton este Aton, discul soarelui. Amon era zeul cel puternic dinainte, cu templul la Teba.
De ce a rămas bustul lui Nefertiti neatins până în 1912?
Răspuns
d) Fiindcă orașul a fost părăsit, iar bustul a rămas sub moloz în casa sculptorului. După moartea lui Akhenaton, curtea s-a întors la Teba, iar Akhetaton a rămas pustiu. Ce a rămas în casa lui Thutmose a stat sub moloz.
Dă-i fiului tău iubit (…) să trăiască împreună cu tine în veci, iar Marea Soție Regală, iubita lui, Stăpâna celor Două Țări, Nefernefruaton-Nefertiti, vie în vecii vecilor, să fie alături de el.
Cum apare Nefertiti în această rugăciune?
Răspuns
b) Ca soție a regelui, pomenită îndată după el. Rugăciunea cere viață veșnică pentru rege, „fiul iubit” al lui Aton, și apoi pentru Marea Soție Regală, „alături de el”. Cel care se roagă este un curtean.
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Amenhotep al IV-lea ajunge faraon (1352 î.Hr.)
- Akhenaton pune stelele de hotar ale noii capitale (1347 î.Hr.)
- Tutankhamon ajunge rege și readuce vechii zei (1336 î.Hr.)
- Borchardt găsește bustul la Tell el-Amarna (1912 d.Hr.)
- Descoperirile sunt împărțite între Egipt și arheologii germani (1913 d.Hr.)
- Bustul este arătat publicului, la Berlin (1924 d.Hr.)
Trei evenimente sunt din secolul al XIV-lea î.Hr. (1352, pe la 1347, 1336) și trei din secolul al XX-lea (1912, 1913, 1924). Între ele, bustul a stat sub moloz peste 3.200 de ani.
Ce se vede pe bust și ce este doar presupus despre regină?
Răspuns
Se vede sau s-a măsurat: Bustul are 49 cm și este din calcar acoperit cu ipsos pictat; Ochiul stâng nu a fost încrustat niciodată; Coroana este albastră, cu o panglică.
Este presupus: Nefertiti arăta întocmai ca bustul; Nefertiti a domnit singură după moartea regelui; Bustul era un model pentru ucenicii atelierului.
Mărimea, materialul, culorile și ochiul se pot vedea și măsura. Asemănarea cu regina, domnia ei și rostul bustului sunt presupuneri: bustul singur nu le poate dovedi.
Explică, în trei-patru propoziții, de ce Nefertiti este una dintre cele mai cunoscute figuri ale Egiptului antic, deși despre viața ei se știe puțin.
Un răspuns bun
Nefertiti este cunoscută mai ales datorită bustului pictat găsit în 1912 la Tell el-Amarna și expus la Berlin din 1924. Bustul s-a păstrat fiindcă orașul Akhetaton a fost părăsit după moartea lui Akhenaton, iar atelierul sculptorului a rămas sub moloz. Textele despre ea sunt puține și vin de la curte: îi dau titluri și laude, dar nu spun ce a hotărât sau cum a murit. Faima ei vine deci de la un obiect, nu de la fapte cunoscute.
Un obiect păstrat poate face vestit un om despre care sursele scrise spun foarte puțin.
Termeni
- Mare Soție Regală
- Titlul soției dintâi a faraonului, cea care apărea alături de el la ceremonii.
- Aton
- Discul soarelui, zeul pe care Akhenaton l-a ridicat deasupra tuturor celorlalți. Este înfățișat ca un disc cu raze sfârșite în mâini.
- Akhenaton
- Numele luat de faraonul Amenhotep al IV-lea (1352–1336 î.Hr.); înseamnă „cel care împlinește voia lui Aton”.
- Akhetaton
- „Orizontul discului soarelui”, capitala clădită de Akhenaton în Egiptul de Mijloc; azi, ruinele de la Tell el-Amarna.
- arta de la Amarna
- Felul de a sculpta și de a picta din vremea lui Akhenaton: trăsături îngroșate și scene din viața familiei regale.
- bust
- Sculptură care înfățișează capul și partea de sus a pieptului unui om.
Surse și legătura cu programa
- J. H. Breasted, Ancient Records of Egypt, vol. II: The Eighteenth Dynasty, Chicago, 1906 (Internet Archive) – sursa A: stela de hotar din anul 6 (§ 959–961); imnurile către Aton din mormintele de la Amarna, cu rugăciunea pentru rege și Nefertiti
- Staatliche Museen zu Berlin, Ägyptisches Museum und Papyrussammlung: The Bust (of Nefertiti) – sursa B (jurnalul lui Borchardt); 49 cm; calcar, ipsos pictat, cristal de stâncă, ceară; ochiul stâng; datarea 1351–1334; model sau lucrare terminată; culorile
- Staatliche Museen zu Berlin: Discovery and Partage – 6 decembrie 1912; Societatea Germană pentru Orient, James Simon; atelierul lui Thutmose (P 47.2); împărțirea din 20 ianuarie 1913, Gustave Lefebvre; altarul rămas Egiptului
- museum-digital, Staatliche Museen zu Berlin: Büste der Nofretete, ÄM 21300 – numărul de inventar ÄM 21300; 49 × 24,5 × 35 cm; materialele
- Stiftung Preußischer Kulturbesitz, comunicat din 27 martie 2024: First exhibition of the bust of Nefertiti 100 years ago – prima expunere la 1 aprilie 1924; adus la Berlin în 1913, în vila lui Simon; din 2009 la Neues Museum; poziția fundației despre legalitate
- The National (Abu Dhabi), editorial din 11 septembrie 2024 despre petiția lui Zahi Hawass – petiția din 2024 a lui Zahi Hawass, fost ministru al antichităților, pentru întoarcerea bustului
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Nefertiti – soția lui Amenhotep al IV-lea; sensul numelui; sculptorul Thutmose; ipoteza că i-a supraviețuit regelui și a încercat să domnească
- Treccani, Dizionario di Storia, articolele Akhenaton și Akhetaton – 1352–1336; Aton zeu unic; sensul numelui; întemeierea orașului; „realismul” artei; împotrivirea și eșecul reformei
- Treccani, Dizionario di Storia, articolul Tutankhamon – 1336–1327; rege la nouă ani; părăsește Akhetaton, readuce cultele vechi, își schimbă numele
- Institute of Nautical Archaeology: Uluburun Late Bronze Age Shipwreck Excavation – epava de pe la 1320 î.Hr.; încărcătura; scarabeul de aur cu numele lui Nefertiti
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Anyang – ultima capitală Shang; oasele oraculare cu inscripții
- Treccani, Dizionario di Storia, articolul Akhetaton – „Orizontul discului soarelui”; clădit pe pământ gol; părăsit la scurt timp după moartea regelui
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Aton – discul cu raze sfârșite în mâini; imnurile
- Staatliche Museen zu Berlin, In the Light of Amarna. 100 Years of the Nefertiti Discovery, catalog (2012), capitolul despre atelierul lui Thutmose – cele două cămăruțe (R 18 și R 19) în care au fost găsite bustul și modelele; ipoteza că meșterii și-au golit atelierele la părăsirea orașului și au strâns acolo piesele
Din programă: FIL 2.2 „Mesopotamia și Egiptul Antic. Modele politice, societate și economie”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.