Istorie IX

Capitolul 6 · După RomaLecția 6.8SS Numai pentru științe sociale · în plus față de profilul tău

Imperiul Bizantin: instituții, religie și cultură

Război pentru icoane: iconoclasmul

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
726–843 · Evul Mediu

De ce s-au certat bizantinii mai bine de o sută de ani pentru niște imagini?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 6

În același timp, în altă parte
  • Bagdad. În 750, califii din dinastia Abbasizilor au luat puterea de la Omeiazi; aveau să stea în fruntea lumii musulmane până în 1258. sursa
  • Roma. La 25 decembrie 800, regele francilor Carol cel Mare a primit titlurile de împărat și august, spre supărarea împăraților de la Constantinopol. sursa
  • China. Sub dinastia Tang (618–907), imperiul chinez s-a întins până în Asia Centrală și Coreea. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

Hotărârea sinodului din 754, care a oprit icoanele, se poate citi și azi. Cum s-a păstrat?

Vezi răspunsul

În actele celor care au biruit-o. La sinodul din 787, cărțile iconoclaștilor au fost arse, dar hotărârea din 754 a fost citită în întregime, ca să i se răspundă punct cu punct. Așa a rămas scrisă în actele sinodului potrivnic. Aproape tot ce se cunoaște despre cei care au oprit icoanele vine de la apărătorii icoanelor.

În 754, într-un palat de lângă Constantinopol, 338 de episcopi au hotărât că orice icoană trebuie scoasă din biserici și că acela care mai pictează una va fi dat afară din Biserică. În 787, la Niceea, vreo 300 de episcopi au hotărât pe dos: icoanele se așază în biserici și li se cuvine cinstire. Între cele două sinoade au trecut 33 de ani.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Icoanele oprite și îngăduite din nou: 726–843Ce s-a întâmplat

Icoana este o imagine a lui Hristos, a Maicii Domnului sau a unui sfânt. În secolul al VIII-lea, în Imperiul Bizantin, icoane se aflau în biserici, în case și deasupra porții palatului împărătesc. Iconoclasmul (în grecește, „spargerea icoanelor”) este numele dat luptei duse împotriva lor de mai mulți împărați, între 726 și 843. Potrivnicii icoanelor s-au numit iconoclaști, iar apărătorii lor iconoduli, adică „cinstitori de icoane”.

În 726, împăratul Leon al III-lea (717–741) a luat primele măsuri împotriva icoanelor, iar în 730 l-a înlăturat pe patriarhul Gherman, care li se împotrivea. Fiul său, Constantin al V-lea, a adunat în 754, în palatul Hieria de lângă Constantinopol, un sinod de 338 de episcopi, care a oprit facerea și cinstirea icoanelor. Cronicarul Teofan povestește că au urmat ani grei pentru apărătorii lor, mai ales pentru călugări: mănăstiri au fost desființate, iar călugări au fost surghiuniți, schingiuiți sau uciși. Teofan (n. pe la 758), călugăr apărător al icoanelor, scrie în 811–815: la aproape 60 de ani după sinodul din 754, la 85 după anul 726.

În 780 a murit împăratul Leon al IV-lea, iar domnia a trecut la fiul său de nouă ani, Constantin al VI-lea, sub regența mamei, Irina. Ea a chemat, în înțelegere cu papa Adrian I, Sinodul al VII-lea ecumenic, ținut la Niceea între 24 septembrie și 23 octombrie 787. Sinodul a hotărât ca icoanele să fie așezate din nou în biserici și cinstite.

În 815, împăratul Leon al V-lea a oprit iarăși icoanele, printr-un sinod care l-a înlăturat pe patriarhul Nichifor. A doua perioadă iconoclastă a ținut până la moartea împăratului Teofil, în 842. Văduva lui, Teodora, regentă pentru fiul lor Mihail al III-lea, a restabilit icoanele în 843. De atunci, prima duminică din Postul Paștelui este, în Biserica Ortodoxă, Duminica Ortodoxiei.

Axă a timpului de la 720 la 850. Două benzi arată anii în care icoanele au fost oprite: 726–787 și 815–843. Puncte: 726, primele măsuri ale lui Leon al III-lea; 730, patriarhul Gherman, înlăturat; 754, sinodul de la Hieria; 787, sinodul de la Niceea; 815, Leon al V-lea le oprește din nou; 843, Teodora le restabilește. Între cele două sinoade sunt 33 de ani. Axă a timpului de la 720 la 850. Două benzi arată anii în care icoanele au fost oprite: 726–787 și 815–843. Puncte: 726, primele măsuri ale lui Leon al III-lea; 730, patriarhul Gherman, înlăturat; 754, sinodul de la Hieria; 787, sinodul de la Niceea; 815, Leon al V-lea le oprește din nou; 843, Teodora le restabilește. Între cele două sinoade sunt 33 de ani. 720 850 icoane oprite oprite din nou 33 de ani 726 primele măsuri 730 patriarhul, înlăturat 754 sinodul de la Hieria 787 sinodul de la Niceea 815 Leon al V-lea 843 Teodora le restabilește
Figura 1Icoanele au fost oprite în două rânduri: 726–787 și 815–843. Între sinodul care le-a oprit și cel care le-a îngăduit din nou au trecut 33 de ani.

Ce susținea fiecare tabărăCe s-a întâmplat

Iconoclaștii porneau de la porunca din Vechiul Testament care oprește chipurile cioplite (Ieșirea 20, 4–5). Sinodul din 754 a adăugat un argument despre Hristos: cine îi pictează chipul fie încearcă să înfățișeze dumnezeirea, care nu poate fi înfățișată, fie desparte omul de Dumnezeu. Singurul chip îngăduit al lui Hristos era, pentru ei, pâinea și vinul împărtășaniei. Cinstirea icoanelor li se părea o întoarcere la idoli.

Iconodulii răspundeau că Dumnezeu, nevăzut în vechime, s-a făcut om și a putut fi văzut; de aceea poate fi și pictat. „Nu mă închin materiei, mă închin Dumnezeului materiei, care s-a făcut materie pentru mine”, scria călugărul Ioan Damaschinul. Sinodul din 787 a deosebit cinstirea icoanei, prin sărutare, lumânări și tămâie, de adorarea care i se cuvine numai lui Dumnezeu: cinstea dată icoanei trece la cel înfățișat pe ea. Hotărârile sinoadelor din 754 și 787. Ioan Damaschinul scria la mănăstirea Sfântul Sava, sub stăpânire arabă, departe de împărat.

Pentru curioși

Sinodul din 754 l-a blestemat pe Ioan Damaschinul sub numele lui arab de familie, Mansur, alături de patriarhul Gherman. Sinodul din 787 a întors formula: despre aceiași oameni a spus că „Treimea i-a slăvit”.

La Hieria nu a fost de față niciun patriarh: scaunul Constantinopolului era gol, iar Roma, Alexandria, Antiohia și Ierusalimul nu au trimis pe nimeni. Cu acest argument i-a tăgăduit sinodul din 787 numele de „ecumenic”, adică al întregii Biserici.

Două coloane față în față. Hieria, 754, 338 de episcopi: porunca oprește chipurile cioplite; cinstirea icoanei este idolatrie; icoanele se scot din biserici. Niceea, 787, vreo 300 de episcopi: Dumnezeu s-a făcut om și poate fi pictat; cinstea trece la cel înfățișat; icoanele se așază în biserici. Două coloane față în față. Hieria, 754, 338 de episcopi: porunca oprește chipurile cioplite; cinstirea icoanei este idolatrie; icoanele se scot din biserici. Niceea, 787, vreo 300 de episcopi: Dumnezeu s-a făcut om și poate fi pictat; cinstea trece la cel înfățișat; icoanele se așază în biserici. Hieria, 754 338 de episcopi Niceea, 787 vreo 300 de episcopi Porunca oprește chipurile cioplite Dumnezeu s-a făcut om: poate fi pictat Cinstirea icoanei este idolatrie Cinstea trece la cel înfățișat Icoanele se scot din biserici Icoanele se așază în biserici
Figura 2Două sinoade, două hotărâri opuse, la 33 de ani una de alta. Hotărârea din 754 se poate citi numai fiindcă a fost păstrată în actele sinodului din 787, care a combătut-o.

De ce: trei explicații și o urmareDe ce

De ce s-au ridicat împărații împotriva icoanelor este o întrebare la care istoricii răspund diferit. Unii pun înainte credința: împărații socoteau cinstirea icoanelor idolatrie. Alții amintesc că imperiul se lupta cu arabii musulmani, care îi învinuiau pe creștini că se închină la idoli. Alții arată spre mănăstiri, cele mai aprige apărătoare ale icoanelor: înrâurirea lor tot mai mare asupra oamenilor de rând îl neliniștea pe împărat. Cele trei explicații se pot ține împreună. Explicații ale istoricilor. Scrierile iconoclaștilor au fost arse în 787, așa că motivele lor se deduc mai ales din ce spun adversarii.

Urmarea cea mai însemnată a fost în Apus. Papii Grigore al II-lea și Grigore al III-lea au apărat icoanele, iar un sinod ținut la Roma în 731 i-a excomunicat pe cei care le distrug. Leon al III-lea a răspuns scoțând de sub ascultarea papei sudul Italiei, Sicilia și Illyricum, trecute la patriarhia de la Constantinopol. De aceea papii s-au îndepărtat de împăratul din Răsărit și au căutat sprijin la franci. Nici francii nu au primit hotărârea de la Niceea: în 794, un sinod ținut la Frankfurt a respins-o, după o traducere latină greșită.

Aproape tot ce s-a păstrat vine de la învingătoriDe unde știm

Aproape tot ce s-a păstrat despre iconoclasm a fost scris de apărătorii icoanelor, tabăra care a câștigat. La sinodul din 787, cărțile iconoclaștilor au fost arse. Hotărârea sinodului din 754 se poate citi numai fiindcă a fost citită la Niceea, bucată cu bucată, ca să fie combătută, și a rămas astfel în actele sinodului potrivnic. Cronica lui Teofan, din care vin cele mai multe amănunte, este a unui călugăr care apăra icoanele. De aceea istoricii citesc cu băgare de seamă poveștile despre cruzimea împăraților iconoclaști: pot fi adevărate, dar le spune o singură tabără. Actele sinodului din 787, cu hotărârea din 754 citită în ele: texte oficiale ale vremii, transmise în copii; tipărite de Mansi, vol. XIII.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Hotărârea (horos) sinodului de la Hieria

Ce fel de sursă
text
Cine
cei 338 de episcopi adunați din porunca împăratului Constantin al V-lea
Când a fost făcută
anul 754, în palatul Hieria, lângă Constantinopol
Despre ce moment vorbește
icoanele din bisericile și casele imperiului, în 754
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
Păstrată numai în actele sinodului din 787, care a citit-o ca s-o combată (colecția Mansi, vol. XIII)
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui H. R. Percival, The Seven Ecumenical Councils, Nicene and Post-Nicene Fathers, seria a II-a, vol. XIV, p. 543–544 (Internet Medieval Sourcebook, Universitatea Fordham)

Sprijiniți pe Sfintele Scripturi și pe Părinți, hotărâm într-un glas, în numele Sfintei Treimi, ca orice chip făcut din orice material și culoare prin meșteșugul cel rău al zugravilor să fie lepădat, îndepărtat și blestemat din Biserica creștinilor. Cine va îndrăzni de acum să facă un asemenea lucru, să i se închine, să-l așeze într-o biserică sau într-o casă ori să-l țină ascuns, dacă este episcop, preot sau diacon, să fie scos din treaptă; dacă este călugăr sau mirean, să fie dat anatemei [dat afară din Biserică] (…).

Ce poate dovedi Dovedește ce au hotărât iconoclaștii în 754, cu vorbele lor, și ce pedepse au pus: scoaterea din treaptă pentru clerici, anatema pentru călugări și mireni.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi cât de mult a fost aplicată hotărârea și nici câți episcopi au semnat-o din convingere: sinodul fusese chemat de împărat.

Sursa B Hotărârea Sinodului al VII-lea ecumenic, de la Niceea

Ce fel de sursă
text
Cine
cei vreo 300 de episcopi adunați la chemarea împărătesei Irina, cu trimișii papei Adrian I
Când a fost făcută
octombrie 787, la Niceea
Despre ce moment vorbește
icoanele, la 33 de ani după sinodul de la Hieria
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
În actele sinodului (colecția Mansi, vol. XIII)
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui H. R. Percival, The Seven Ecumenical Councils, Nicene and Post-Nicene Fathers, seria a II-a, vol. XIV, p. 549–551 (Internet Medieval Sourcebook, Universitatea Fordham)

Hotărâm (…) ca, la fel ca semnul cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, și cinstitele și sfintele icoane, zugrăvite, lucrate în mozaic sau din alt material potrivit, să fie așezate în sfintele biserici ale lui Dumnezeu (…), în case și la drumuri (…). Lor li se cuvine sărutare și închinare de cinstire, dar nu adevărata adorare, care se cuvine numai firii dumnezeiești (…). Căci cinstea dată icoanei trece la cel pe care icoana îl înfățișează.

Ce poate dovedi Dovedește ce a hotărât sinodul din 787, cu vorbele lui: icoanele se așază în biserici, în case și la drumuri și primesc cinstire, iar adorarea se cuvine numai lui Dumnezeu.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că hotărârea a fost primită peste tot și pentru totdeauna: icoanele au fost oprite din nou în 815, iar francii au respins-o în 794. Este glasul taberei care a câștigat.

Cerințe

  1. Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa A se referă la secolul al VIII-lea.

  2. Numiți obiectele de cult precizate în sursa B. (2 puncte)

    Arată baremul

    Obiectele de cult precizate în sursa B sunt icoanele (și Crucea).

  3. Menționați, din sursa A, două pedepse hotărâte pentru cei care fac sau cinstesc icoane. (6 puncte)

    Arată baremul

    Episcopul, preotul sau diaconul este scos din treaptă; călugărul sau mireanul este dat anatemei (dat afară din Biserică). Câte 3 puncte pentru fiecare pedeapsă.

  4. Scrieți litera sursei care susține că icoanele trebuie așezate în biserici. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera B: icoanele „să fie așezate în sfintele biserici ale lui Dumnezeu”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: „cinstea dată icoanei trece la cel pe care icoana îl înfățișează”. Efect: icoanelor „li se cuvine sărutare și închinare de cinstire”. Deoarece, pentru sinod, cinstea trece la persoana înfățișată, icoana poate fi cinstită fără să fie socotită idol. Se primește orice altă relație corectă între două informații din sursă.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la deosebirea dintre cele două sinoade și susțineți-l cu câte o informație din fiecare sursă. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: cele două sinoade au hotărât lucruri opuse despre icoane, fiecare socotind că apără dreapta credință. Sursa A cere ca orice chip „să fie lepădat, îndepărtat și blestemat”; sursa B cere ca icoanele „să fie așezate în sfintele biserici”. 1 punct pentru punctul de vedere, câte 2 pentru fiecare informație.

Lanț de cauze și urmări

Cum legi moartea unui împărat de sinodul de la Niceea

  1. Evenimentul, cu dată

    Sinodul al VII-lea ecumenic, ținut la Niceea între 24 septembrie și 23 octombrie 787, hotărăște ca icoanele să fie așezate din nou în biserici și cinstite.

  2. O cauză de durată și una imediată

    Cauza de durată: din 726, și mai ales după sinodul din 754, icoanele erau oprite, iar apărătorii lor, în frunte cu călugării, nu se supuseseră. Cauza imediată: moartea împăratului Leon al IV-lea, în 780, care a adus regența împărătesei Irina.

  3. Mecanismul

    Icoanele fuseseră oprite prin puterea împăratului, deci tot prin ea puteau fi îngăduite. Sub Irina, care le cinstea, a ajuns patriarh Tarasie, de aceeași părere; cei doi s-au înțeles cu papa Adrian I și au chemat episcopii la sinod.

  4. O urmare apropiată și una îndepărtată

    Urmarea apropiată: icoanele se întorc în biserici, iar hotărârea din 754 este combătută bucată cu bucată. Urmarea îndepărtată: un alt împărat le oprește din nou în 815, iar restabilirea din 843 rămâne cea din urmă; în Apus, francii resping hotărârea în 794.

  5. Fraza de legătură

    Deoarece icoanele fuseseră oprite prin hotărârea împăraților, moartea lui Leon al IV-lea, în 780, a adus la cârmă o regentă care le cinstea, astfel încât sinodul de la Niceea le-a restabilit în 787, ceea ce a dus la o nouă oprire, în 815, când pe tron a venit iarăși un împărat iconoclast.

Pe scurt

  1. Iconoclasmul este lupta dusă împotriva icoanelor în Imperiul Bizantin, între 726 și 843; potrivnicii lor s-au numit iconoclaști, iar apărătorii iconoduli.
  2. Prima perioadă a început sub Leon al III-lea (726; 730) și a ajuns la sinodul de la Hieria din 754, care a oprit icoanele, sub Constantin al V-lea.
  3. Sinodul al VII-lea ecumenic, ținut la Niceea în 787 sub împărăteasa Irina, a restabilit icoanele și a deosebit cinstirea lor de adorarea cuvenită numai lui Dumnezeu.
  4. A doua perioadă a ținut din 815 până în 843, când împărăteasa Teodora a restabilit icoanele; ziua este amintită în Biserica Ortodoxă ca Duminica Ortodoxiei.
  5. Istoricii explică iconoclasmul prin credința împăraților, prin războiul cu arabii musulmani și prin puterea mănăstirilor; cearta i-a îndepărtat pe papi de Constantinopol.
  6. Aproape toate izvoarele păstrate au fost scrise de apărătorii icoanelor, tabăra care a câștigat.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitIconoclaștii erau necredincioși care voiau să distrugă creștinismul.

    CorectErau creștini, împărați și episcopi, care socoteau că cinstirea icoanelor încalcă porunca împotriva idolilor. Amândouă taberele credeau că apără dreapta credință.

  • GreșitIconoclasmul a avut loc în vremea lui Iustinian.

    CorectIustinian a domnit între 527 și 565. Iconoclasmul a ținut din 726 până în 843, la două-trei secole după el.

  • GreșitSinodul de la Niceea din 787 a pus capăt iconoclasmului.

    CorectIcoanele au fost oprite din nou în 815. Restabilirea din 843, sub împărăteasa Teodora, a fost cea din urmă.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce a hotărât Sinodul al VII-lea ecumenic, de la Niceea (787)?

    Răspuns

    c) A restabilit icoanele și a deosebit cinstirea lor de adorarea lui Dumnezeu. Sinodul din 787, chemat de împărăteasa Irina, a restabilit icoanele. Oprirea lor fusese hotărâtă de sinodul din 754, iar despărțirea Bisericilor este din 1054.

  2. Cine erau iconodulii?

    Răspuns

    a) Apărătorii icoanelor. Iconodul înseamnă „cinstitor de icoane”. Potrivnicii icoanelor erau iconoclaștii, „spărgătorii de icoane”.

  3. Care a fost o urmare a iconoclasmului pentru legătura dintre Roma și Constantinopol?

    Răspuns

    b) Papii s-au îndepărtat de împăratul din Răsărit și au căutat sprijin la franci. Papii au apărat icoanele, iar împăratul le-a luat sudul Italiei, Sicilia și Illyricum. De aceea s-au îndepărtat de Constantinopol și s-au apropiat de franci.

  4. Nu mă închin materiei, mă închin Dumnezeului materiei, care s-a făcut materie pentru mine.

    Ioan Damaschinul, Despre sfintele icoane, cuvântul întâi, scris în prima jumătate a secolului al VIII-lea; traducere de lucru după versiunea engleză a lui M. H. Allies, Londra, 1898

    Cărei tabere îi aparține autorul și ce apără?

    Răspuns

    d) Iconodulilor: spune că, prin icoană, cinstirea merge la Dumnezeu, nu la lemn și vopsea. Ioan Damaschinul apără icoanele: după el, de vreme ce Dumnezeu s-a făcut om și a putut fi văzut, poate fi pictat, iar închinarea nu se oprește la materie.

  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Leon al III-lea îl înlătură pe patriarhul Gherman (730 d.Hr.)
    2. Sinodul de la Hieria oprește icoanele (754 d.Hr.)
    3. Sinodul de la Niceea restabilește icoanele (787 d.Hr.)
    4. Sinodul de la Frankfurt respinge hotărârea de la Niceea (794 d.Hr.)
    5. Leon al V-lea oprește din nou icoanele (815 d.Hr.)
    6. Împărăteasa Teodora restabilește icoanele pentru ultima oară (843 d.Hr.)

    Prima perioadă: 730, 754, apoi restabilirea din 787, respinsă de franci în 794. A doua perioadă începe în 815 și se încheie în 843.

  6. Pune fiecare afirmație în tabăra care o susținea.

    Răspuns

    Iconoclaști: Porunca din Ieșire oprește orice chip; Singurul chip al lui Hristos este împărtășania; Dumnezeirea nu poate fi înfățișată.

    Iconoduli: Cinstea dată icoanei trece la cel înfățișat pe ea; Dumnezeu s-a făcut om, deci poate fi pictat; Cinstirea icoanei este altceva decât adorarea lui Dumnezeu.

    Iconoclaștii porneau de la porunca împotriva idolilor și de la ideea că dumnezeirea nu poate fi pictată; iconodulii, de la credința în întruparea lui Hristos și de la deosebirea dintre cinstire și adorare.

  7. Aproape toate izvoarele despre iconoclasm au fost scrise de apărătorii icoanelor. Explică, în trei-patru propoziții, ce urmează de aici pentru cine vrea să afle ce s-a întâmplat.

    Un răspuns bun

    Tabăra care a câștigat a păstrat scrierile ei și a ars cărțile celeilalte, la sinodul din 787. De aceea motivele iconoclaștilor se cunosc mai ales din ce spun adversarii lor, iar hotărârea din 754 s-a păstrat numai fiindcă a fost citită la Niceea ca să fie combătută. Poveștile despre cruzimea împăraților iconoclaști pot fi adevărate, dar vin dintr-o singură parte. Un istoric le citește cu băgare de seamă și caută ce spun iconoclaștii cu vorbele lor, acolo unde s-au păstrat.

    Când vorbește o singură tabără, se află sigur ce credea ea; despre cealaltă se află numai cât a lăsat prima să rămână.

Termeni

icoană
Imagine a lui Hristos, a Maicii Domnului sau a unui sfânt, cinstită în Biserica răsăriteană.
iconoclasm
„Spargerea icoanelor”: lupta dusă împotriva icoanelor în Imperiul Bizantin, între 726 și 843.
iconoclaști
Potrivnicii icoanelor: socoteau cinstirea lor o întoarcere la idoli.
iconoduli
„Cinstitorii de icoane”: apărătorii icoanelor.
sinod ecumenic
Adunare a episcopilor din toată Biserica; al VII-lea, la Niceea, în 787, a restabilit icoanele.
cinstire
Semnele de respect arătate icoanei (sărutare, lumânări, tămâie), deosebite în 787 de adorare.
adorare
Închinarea care, după hotărârea din 787, i se cuvine numai lui Dumnezeu.
Duminica Ortodoxiei
Prima duminică din Postul Paștelui, în care Biserica Ortodoxă amintește restabilirea icoanelor din 843.
Surse și legătura cu programa

Din programă: SS 4.2 „Imperiul Bizantin: instituții, religie și cultură”. Competențe specifice urmărite: 1.2.