Capitolul 6 · După RomaLecția 6.6TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău
Imperiul Bizantin: instituții, religie și cultură
Ce a lăsat Bizanțul: o moștenire de o mie de ani
Ce a rămas dintr-un imperiu după ce capitala lui a fost cucerită?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 6
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
- Europa de Apus. La 25 decembrie 800, la Roma, regele francilor Carol cel Mare a primit titlurile de împărat și august; împărații de la Constantinopol au privit cu supărare pasul acesta, scrie Einhard. sursa
- China. Între 618 și 907 a domnit dinastia Tang, sub care imperiul chinez s-a întins până în Asia Centrală și Coreea. sursa
- Bagdad. Din 750 până în 1258, când Bagdadul a fost cucerit de mongoli, califii din dinastia Abbasizilor au stat în fruntea lumii musulmane. sursa
Înainte să citești: tu ce crezi?
Alfabetul chirilic poartă numele lui Chiril, călugărul trimis în 863 la slavi. Cine l-a alcătuit?
Vezi răspunsul
Ucenicii. Chiril a alcătuit pentru limba slavă un alt alfabet, numit glagolitic. După 885, ucenicii lui și ai lui Metodiu, alungați din Moravia, s-au așezat în Bulgaria. Acolo au pornit de la literele grecești și le-au adăugat câteva litere glagolitice, pentru sunetele pe care greaca nu le avea. Alfabetul nou a primit numele lui Chiril în cinstea celui care făcuse primul alfabet slav.
În anul 987, povestește cronica de la Kiev, cneazul Vladimir a trimis zece oameni să vadă cum se roagă vecinii lui. Întorși de la Constantinopol, solii au spus că, în lăcașurile grecilor, nu știau dacă sunt în cer sau pe pământ. În anul următor, kievenii au fost botezați în apa Niprului de preoți veniți din imperiu.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
Împăratul, patriarhul și Biserica răsăriteanăCe s-a întâmplat
La Constantinopol, împăratul era și apărătorul credinței. În actele sinoadelor este numit „iubit de Dumnezeu”; el chema episcopii la sinod și putea schimba un patriarh, adică pe episcopul capitalei, cel mai însemnat din imperiu. În 730, de pildă, împăratul Leon al III-lea l-a înlăturat pe patriarhul Gherman, care i se împotrivise. Hotărârea sinodului din 754 spune că episcopii s-au adunat „din porunca” împăraților „iubiți de Dumnezeu”.
Biserica din Răsărit slujea în greacă și a ajuns să se deosebească de cea din Apus, condusă de papă. În 1054, solii papei și patriarhul de la Constantinopol s-au excomunicat unii pe alții (s-au scos unii pe alții din Biserică), iar cele două Biserici s-au despărțit: cea apuseană, catolică, și cea răsăriteană, ortodoxă. Excomunicările au fost ridicate în 1965.
Scrisul și credința, duse la slaviCe s-a întâmplat
În 863, doi frați greci, Chiril (827–869) și Metodiu (mort în 885), au fost trimiși de la Constantinopol în Moravia, ca să predice slavilor în limba lor. Chiril a alcătuit pentru limba slavă un alfabet, numit glagolitic, și a început traducerea Scripturii, dusă mai departe de Metodiu. După 885, ucenicii lor, alungați din Moravia, s-au așezat în Bulgaria. Acolo au adaptat literele grecești la limba slavă și le-au adăugat câteva litere glagolitice: așa a apărut alfabetul chirilic, numit astfel în cinstea lui Chiril. Cu el scriu și azi bulgarii, sârbii, ucrainenii și rușii. Niciun izvor nu spune cine anume a alcătuit alfabetul chirilic; istoricii îl pun pe seama ucenicilor din Bulgaria, probabil la Preslav.
În 988, povestește cronica de la Kiev, cneazul Vladimir al Kievului a trecut la creștinismul răsăritean, iar kievenii au fost botezați în Nipru. Slavii de răsărit au primit astfel de la Constantinopol preoții, slujba și cărțile. Cronica de la Kiev, în forma de pe la 1113: la vreo 125 de ani după botezul din 988.
Legea, icoana, mozaicul, cupolaCe s-a întâmplat
Dreptul roman, adunat sub Iustinian în Corpus Juris Civilis, a fost reluat la începutul secolului al X-lea în cele 60 de cărți ale Basilicalelor, încheiate sub împăratul Leon al VI-lea. În Apus a fost regăsit și predat, din secolul al XII-lea, la Bologna.
Bisericile bizantine erau împodobite cu mozaicuri, imagini făcute din bucățele de piatră și de sticlă colorată; cele din Sfânta Sofia au fost lucrate din secolul al VI-lea până în secolul al XIV-lea. Icoana este o imagine a lui Hristos, a Maicii Domnului sau a unui sfânt. Un sinod ținut la Niceea în 787 a hotărât că icoanele pot fi pictate, lucrate în mozaic sau în alt material și așezate în biserici și în case. Un plan de biserică bizantin este crucea greacă înscrisă: o cruce cu brațe egale, cuprinsă într-un pătrat, cu o cupolă deasupra mijlocului. Mozaicurile din Sfânta Sofia, la Istanbul, se văd și azi; s-a păstrat numai o mică parte din ele.
Din imperiu vine și un meșteșug: mătasea, cumpărată multă vreme de la negustorii perși, s-a făcut din vremea lui Iustinian și la Constantinopol.
1204 și 1453: orașul cucerit de două oriCe s-a întâmplat
La 12 aprilie 1204, oastea Cruciadei a IV-a, pornită spre Egipt, a luat cu asalt Constantinopolul, oraș creștin, și i-a jefuit bisericile și palatele. Cruciații au întemeiat acolo un Imperiu Latin, care a ținut până în 1261, când bizantinii și-au luat capitala înapoi. Imperiul refăcut a pierdut apoi, rând pe rând, aproape toate ținuturile în fața otomanilor.
La 29 mai 1453, după un asediu început la 6 aprilie, oastea sultanului otoman Mehmed al II-lea a intrat în oraș; împăratul Constantin al XI-lea a murit în luptă. Oștenii au masacrat locuitori pe străzi și în case, apoi au jefuit orașul: casele, palatele, bisericile și mormintele. Cei rămași în viață, bărbați, femei și copii, între ei mulțimea adăpostită în Sfânta Sofia, au fost legați și luați în robie; multe femei au fost siluite. Așa povestesc patru oameni ai vremii, din tabere diferite: venețianul Nicolò Barbaro și arhiepiscopul Leonard din Chios, aflați în oraș, și grecii Doukas și Kritovoulos. Kritovoulos scrie, „după cum s-a spus”, că au pierit vreo patru mii de oameni și că peste cincizeci de mii au fost luați prizonieri; Leonard numără șaizeci de mii de robi și trei zile de jaf. Barbaro (jurnal) și Leonard (scrisoare, 16 august 1453) erau în oraș; Doukas scrie până în 1462, Kritovoulos în anii 1460.
Pentru curioși
Kritovoulos a fost cârmuitorul insulei Imbros din partea otomanilor între 1456 și 1466, iar cartea lui este cea mai binevoitoare față de otomani dintre scrierile grecești despre 1453. Tocmai de aceea numărul prizonierilor și lacrimile sultanului, pe care le povestește, cântăresc diferit: primul nu-l avantajează pe stăpânul său, celelalte da.
De ce a ținut moștenirea mai mult decât imperiulDe ce
Moștenirea bizantină a trecut de anul 1453 pentru că nu atârna de împărat. Credința era purtată de Bisericile ortodoxe ale grecilor, bulgarilor, sârbilor, românilor și rușilor. Scrisul era purtat de alfabetul chirilic, legea de cărțile de drept copiate și predate în școli, iar arta de meșterii care zideau și pictau după aceleași reguli. De aceea toate acestea au rămas și după ce statul a dispărut. Explicație a istoricilor, din faptul că Bisericile, alfabetul și cărțile de drept există și după 1453.
După 1453, marii cneji ai Moscovei au început să-și spună țari, cuvânt venit din latinescul caesar; titlul a devenit oficial în 1547.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Povestea anilor de demult (Cronica lui Nestor), anul 987
[Solii au spus:] „(…) Am mers apoi la germani și i-am văzut făcând multe slujbe în bisericile lor, dar n-am zărit acolo nicio slavă. Apoi am mers la greci, iar grecii ne-au dus în lăcașurile unde se închină Dumnezeului lor, și nu știam dacă suntem în cer sau pe pământ. Căci pe pământ nu se află asemenea strălucire și asemenea frumusețe (…).”
Ce poate dovedi Arată cum își explicau călugării de la Kiev, pe la 1113, alegerea credinței de la Constantinopol: prin frumusețea slujbei și a bisericilor grecești.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că solia a avut loc întocmai și că solii au rostit aceste cuvinte: cronica a fost alcătuită la peste 120 de ani după fapte, de călugări care voiau să arate că alegerea a fost cea bună.
Sursa B Istoria lui Mehmed Cuceritorul, cartea I, 255–256
Au pierit, dintre romani și dintre străini, după cum s-a spus, (…) bărbați, femei și copii, aproape patru mii, iar ceva mai mult de cincizeci de mii au fost luați prizonieri (…).
După aceasta, sultanul a intrat în Oraș și i-a privit mărimea, așezarea, strălucirea și frumusețea (…). Când a văzut cât de mulți fuseseră uciși și ruina clădirilor (…), l-a cuprins mila (…). Lacrimi i-au curs din ochi și a suspinat adânc: „Ce oraș am dat pradă jafului și pustiirii!”
Ce poate dovedi Arată ce se spunea, în anii de după cucerire, despre numărul morților și al prizonierilor și cum voia un slujitor grec al sultanului să-l înfățișeze pe acesta.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi numerele, pe care autorul însuși le dă „după cum s-a spus”, și nici ce a simțit sultanul: Kritovoulos era în slujba lui Mehmed, iar cartea lui este cea mai binevoitoare față de otomani dintre scrierile grecești despre 1453.
Cerințe
Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)
Numiți conducătorul precizat în sursa B. (2 puncte)
Menționați, din sursa B, două informații referitoare la urmările cuceririi orașului. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care arată admirația unor străini pentru lăcașurile de cult ale bizantinilor. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la felul în care sursa B îl înfățișează pe sultan și susțineți-l cu o informație din sursă. (5 puncte)
Lanț de cauze și urmări
De ce au primit kievenii botezul de la Constantinopol
Evenimentul, cu dată
Creștinarea Rusiei kievene: în 988, cneazul Vladimir trece la creștinismul răsăritean, iar kievenii sunt botezați în Nipru.
O cauză de durată și una imediată
Cauza de durată: din 863, de la Chiril și Metodiu, slavii aveau slujba și cărțile bisericești în limba lor și un alfabet pentru ea. Cauza imediată, după cronică: solia din 987, întoarsă uimită de la Constantinopol.
Mecanismul
O credință care se putea învăța în limba slavă era mai ușor de primit decât una cu slujba într-o limbă străină. Pe deasupra, bisericile Constantinopolului i-au copleșit pe soli, după cum spune cronica.
O urmare apropiată și una îndepărtată
Urmarea apropiată: preoți veniți din imperiu îi botează pe kieveni. Urmarea îndepărtată: slavii de răsărit rămân ortodocși și scriu cu alfabetul chirilic, iar după 1453 marii cneji ai Moscovei își spun țari.
Fraza de legătură
Deoarece slavii aveau, din vremea lui Chiril și Metodiu, cărți bisericești în limba lor, iar solii lui Vladimir au fost uimiți de bisericile Constantinopolului, kievenii au primit în 988 botezul de la bizantini, astfel încât slavii de răsărit au devenit ortodocși, ceea ce a dus la păstrarea moștenirii bizantine și după căderea imperiului.
Curtea de Argeș, secolul XIV
O biserică în cruce greacă la Curtea de Argeș
La Curtea de Argeș, reședință a domnilor Țării Românești în secolul al XIV-lea, stă Biserica Domnească „Sfântul Nicolae”. A fost zidită pe la mijlocul secolului al XIV-lea, sub primii domni ai țării. Are un plan bizantin: cruce greacă înscrisă, cu turlă deasupra naosului, plan folosit în Țara Românească numai pentru biserici de rang foarte înalt. Frescele au fost pictate între 1364 și 1369, în vremea lui Vladislav Vlaicu, de cel puțin doi zugravi. În 1359, patriarhul de la Constantinopol a încuviințat întemeierea unei mitropolii a Țării Românești, cu scaunul la Curtea de Argeș.
Limba scrisă a fost, până în secolul al XVII-lea, slavona bisericească, iar româna s-a scris cu litere chirilice până în anii 1860, când a fost adoptat alfabetul latin.
Pe scurt
- La Constantinopol, împăratul era și apărătorul credinței, iar patriarhul era cel mai însemnat episcop; în 1054 Biserica din Răsărit (ortodoxă) și cea din Apus (catolică) s-au despărțit.
- În 863, Chiril și Metodiu au fost trimiși să predice slavilor în limba lor; alfabetul chirilic a fost alcătuit, după istorici, de ucenicii lor, în Bulgaria, după 885, iar în 988 Rusia kieveană a primit botezul de la Constantinopol.
- Moștenirea bizantină cuprinde creștinismul ortodox, alfabetul chirilic, dreptul roman adunat sub Iustinian și o artă a bisericii: icoana, mozaicul și planul în cruce greacă înscrisă, cu cupolă.
- În 1204, Cruciada a IV-a a cucerit și a jefuit Constantinopolul; Imperiul Latin întemeiat atunci a ținut până în 1261.
- La 29 mai 1453, sultanul otoman Mehmed al II-lea a cucerit și a jefuit Constantinopolul, mii de locuitori au fost uciși sau luați în robie, iar Imperiul Bizantin a luat sfârșit.
- Moștenirea a rămas după 1453 fiindcă era purtată de Biserici, de alfabet, de cărțile de drept și de meșteri, nu de împărat.
Greșeli frecvente
GreșitAlfabetul chirilic a fost inventat de Chiril.
CorectChiril a alcătuit alfabetul glagolitic. Cel chirilic este pus de istorici pe seama ucenicilor lui și ai lui Metodiu, în Bulgaria, după 885, și îi poartă numele în semn de cinstire.
GreșitConstantinopolul a fost cucerit o singură dată, de otomani, în 1453.
CorectFusese cucerit și jefuit și în 1204, de oastea Cruciadei a IV-a, alcătuită din creștini apuseni; bizantinii l-au luat înapoi în 1261.
GreșitDupă 1453 nu a mai rămas nimic din Bizanț.
CorectA dispărut statul. Au rămas Bisericile ortodoxe, alfabetul chirilic, dreptul roman și arta icoanei și a mozaicului.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care dintre perechile de mai jos cuprinde două elemente ale moștenirii bizantine?
Răspuns
b) Alfabetul chirilic și creștinismul ortodox. De la Constantinopol au primit slavii credința ortodoxă și, prin ucenicii lui Chiril și Metodiu, alfabetul chirilic. Catedrala gotică și feudul țin de Apus, iar cifrele arabe au venit prin lumea musulmană.
Cine a cucerit Constantinopolul în 1204?
Răspuns
c) Oastea Cruciadei a IV-a. Cruciada a IV-a pornise spre Egipt, dar a luat cu asalt Constantinopolul, oraș creștin. Otomanii l-au cucerit abia în 1453.
De ce a rămas moștenirea bizantină și după căderea imperiului?
Răspuns
d) Era purtată de Biserici, de alfabet, de cărți și de meșteri, care nu atârnau de împărat. Credința, scrisul, legea și arta aveau purtătorii lor și în afara statului bizantin; de aceea nu au dispărut odată cu el.
Apoi am mers la greci, iar grecii ne-au dus în lăcașurile unde se închină Dumnezeului lor, și nu știam dacă suntem în cer sau pe pământ.
Ce nu poate dovedi singur acest fragment?
Răspuns
b) Că solii au rostit întocmai aceste cuvinte în 987. Cronica a fost alcătuită la peste 120 de ani după solie. Dovedește ce credeau și ce voiau să arate călugării de la 1113, dar nu vorbele rostite în 987.
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Chiril și Metodiu sunt trimiși în Moravia (863 d.Hr.)
- Kievenii sunt botezați în Nipru (988 d.Hr.)
- Biserica din Răsărit și cea din Apus se despart (1054 d.Hr.)
- Cruciada a IV-a cucerește Constantinopolul (1204 d.Hr.)
- Bizantinii își iau capitala înapoi de la latini (1261 d.Hr.)
- Mehmed al II-lea cucerește Constantinopolul (1453 d.Hr.)
Misiunea la slavi (863) vine înaintea creștinării Kievului (988). Despărțirea Bisericilor (1054) este mai veche decât cucerirea din 1204, după care bizantinii se întorc în 1261 și pierd orașul pentru totdeauna în 1453.
Pune fiecare element al moștenirii bizantine în domeniul lui.
Răspuns
Religie: Creștinismul ortodox; Patriarhul.
Scris: Alfabetul chirilic; Alfabetul glagolitic.
Artă: Mozaicul; Planul în cruce greacă înscrisă.
Drept: Corpus Juris Civilis; Basilicalele.
La întrebarea „Menționați două elemente ale moștenirii bizantine” se poate răspunde cu oricare două, din domenii diferite: credința, scrisul, arta bisericii, dreptul.
Explică, în trei-patru propoziții, de ce româna s-a scris cu litere chirilice până în anii 1860, deși este o limbă romanică.
Un răspuns bun
Alfabetul chirilic a fost alcătuit în Bulgaria, după 885, pentru limba slavă în care se ținea slujba. Țara Românească a primit de la Constantinopol organizarea Bisericii: mitropolia ei a fost încuviințată de patriarh în 1359. Limba scrisă a fost, până în secolul al XVII-lea, slavona bisericească, așa că și româna a fost scrisă cu literele ei. Alfabetul ține deci de Biserica din care făcea parte o țară, nu de originea limbii.
Alfabetul se moștenește odată cu Biserica și cu limba ei de slujbă; originea latină a limbii române este alt lucru.
Termeni
- patriarh
- Episcopul Constantinopolului, cel mai însemnat din Imperiul Bizantin; azi, titlul capului unei Biserici ortodoxe.
- ortodoxă
- Numele Bisericii creștine din Răsărit, despărțită din 1054 de Biserica din Apus, catolică.
- alfabetul chirilic
- Alfabet alcătuit în Bulgaria, după 885, din literele grecești și câteva litere glagolitice, pentru limba slavă; numit în cinstea lui Chiril.
- glagolitic
- Primul alfabet slav, alcătuit de Chiril în secolul al IX-lea.
- icoană
- Imagine a lui Hristos, a Maicii Domnului sau a unui sfânt, cinstită în Biserica răsăriteană.
- mozaic
- Imagine făcută din bucățele de piatră și de sticlă colorată, prinse în tencuială.
- crucea greacă înscrisă
- Plan de biserică bizantin: o cruce cu brațe egale, cuprinsă într-un pătrat, cu o cupolă (turlă) deasupra mijlocului.
Surse și legătura cu programa
- Russian Primary Chronicle (Excerpts), trad. C. T. Evans după Povest’ vremennykh let, Haga, Mouton, 1969 (Northern Virginia Community College) – sursa A: solia din 987, cei zece oameni, cuvintele solilor; botezul kievenilor în Nipru, 988, făcut de preoții principesei și de cei din Cherson
- Kritovoulos, History of Mehmed the Conqueror, trad. Charles T. Riggs, Princeton, 1954, cartea I, 117–257 (De Re Militari) – sursa B (I, 255–256); moartea împăratului Constantin; Kritovoulos, cârmuitor al insulei Imbros între 1456 și 1466, cartea pentru anii 1451–1467
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Cirillo e Metodio, santi – Chiril (827–869) și Metodiu (c. 815–885), frați greci; trimiși în Moravia în 863; traducerea Scripturii începută de Chiril
- Internet Encyclopedia of Ukraine (Canadian Institute of Ukrainian Studies), articolul Cyrillic alphabet – glagoliticul alcătuit de Chiril; ucenicii alungați din Moravia în 885, așezați în Bulgaria; literele grecești plus litere glagolitice; Preslav; popoarele care scriu azi cu chirilice
- Store norske leksikon, articolul Nestorkrøniken – cronica de la Kiev: forma de la 1113, pusă pe seama călugărului Nestor; păstrată numai în culegeri mai târzii
- Store norske leksikon, articolul Det store skisma – 1054, excomunicările reciproce; ridicarea lor în 1965 de papa Paul al VI-lea și patriarhul Atenagora
- Catholic Encyclopedia (1908), articolul Crusades – 12 aprilie 1204: Constantinopolul luat cu asalt, bisericile și palatele jefuite
- Store norske leksikon, articolul Keiser – Imperiul Latin de la Constantinopol, 1204–1261
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Basilici – Basilicalele: 60 de cărți, începute sub Vasile I și încheiate sub Leon al VI-lea, la începutul secolului al X-lea
- Store norske leksikon, articolul Hagia Sofia – mozaicurile din Sfânta Sofia, din secolele VI–XIV, păstrate numai în mică parte
- Decree of the Second Council of Nicaea, 787, trad. H. R. Percival, Nicene and Post-Nicene Fathers, seria a II-a, vol. XIV – Internet Medieval Sourcebook (Fordham) – icoanele: pictate, în mozaic sau din alt material, în biserici și în case
- I. Iancovescu, Biserica Domnească din Târgoviște. Pictura de secol XVI, Studii și Cercetări de Istoria Artei (Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”) – planul în cruce greacă înscrisă, cu turlă pe naos, folosit în Țara Românească numai pentru biserici de rang foarte înalt; paraclisul primei reședințe domnești, la Curtea de Argeș
- T. Smultea, Figuri de sfinți ierarhi în iconografia ortodoxă de secol XIV în spațiul românesc, Studia UBB Historia Artium LXVII/1 (2022), p. 65–90 – Biserica Domnească: frescele din 1364–1369, sub Vladislav Vlaicu, de cel puțin doi artiști
- Lex – Danmarks Nationalleksikon, articolul Curtea de Argeș – 1359: patriarhul de la Constantinopol încuviințează mitropolia Țării Românești, la Curtea de Argeș
- Store norske leksikon, articolul Rumensk – slavona bisericească, limbă scrisă până în secolul al XVII-lea; alfabetul latin adoptat în anii 1860
- Store norske leksikon, articolul Tsar – țar, din latinescul caesar; titlu folosit de marii cneji ai Moscovei după 1453, oficial din 1547
- Catholic Encyclopedia (1910), articolul Iconoclasm – 730: Leon al III-lea îl înlătură pe patriarhul Gherman
- Epitome of the Definition of the Iconoclastic Conciliabulum, 754, trad. H. R. Percival – Internet Medieval Sourcebook (Fordham) – sinodul adunat „din porunca” împăraților „iubiți de Dumnezeu”
- Einhard, The Life of Charlemagne, trad. S. E. Turner, New York, 1880, cap. 28 – Internet Medieval Sourcebook (Fordham) – 25 decembrie 800: titlurile de împărat și august; supărarea împăraților de la Constantinopol
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Tang – dinastia Tang, 618–907; întinderea imperiului
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Abbasidi – califii Abbasizi, 750–1258; Bagdadul cucerit de mongoli
- Procopius, History of the Wars, VIII, 17, trad. H. B. Dewing, Loeb Classical Library (LacusCurtius) – mătasea cumpărată de la perși și făcută, din vremea lui Iustinian, în imperiu
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Corpus iuris civilis – dreptul lui Iustinian, regăsit și predat la Bologna în secolul al XII-lea
- Joint Catholic-Orthodox Declaration of Pope Paul VI and the Ecumenical Patriarch Athenagoras I, 7 decembrie 1965 (Sfântul Scaun) – 1054: sentințele de excomunicare au privit persoane (patriarhul și solii papei), nu Bisericile; ridicarea lor în 1965
- TDV İslâm Ansiklopedisi, articolul Mehmed II, de H. İnalcık – asediul Constantinopolului, de la 6 aprilie la 29 mai 1453
- Biserica Domnească „Sfântul Nicolae” din Curtea de Argeș, istoric – zidirea: începută sub Basarab I, în construcție în 1352, după săpături ridicată în 1365–1369; pictată până în 1369
- Nicolò Barbaro, Diary of the Siege of Constantinople 1453, trad. J. R. Melville-Jones, New York, 1969 (De Re Militari) – 29 mai 1453, de la un martor venețian: oștenii caută aur și prizonieri, călugărițele și femeile tinere siluite și vândute ca sclave, corăbiile încărcate cu prizonieri și pradă, „mare măcel de creștini” toată ziua
- Leonard din Chios, arhiepiscop de Mitilene, scrisoare către papa Nicolae al V-lea (16 august 1453), text latin în Patrologia Graeca 159, col. 923–944 (Internet Archive) – martor („quod vidi … contestabor”); bisericile și vasele sfinte jefuite; „triduo”: trei zile de pradă; „ad sexaginta millia”: vreo 60.000 de creștini legați cu funii și luați captivi; femei siluite
- Doukas, Decline and Fall of Byzantium to the Ottoman Turks, trad. H. J. Magoulias, Detroit, Wayne State University Press, 1975, cap. XXXIX–XL (Internet Archive) – locuitorii legați și duși în corturile de la șanț și pe corăbii; bătrânii uciși; orașul rămas pustiu; istoria lui Doukas se oprește în 1462
Din programă: TC 4.2 „Imperiul Bizantin: instituții, religie și cultură”; SS 4.2 „Imperiul Bizantin: instituții, religie și cultură”; FIL 4.2 „Imperiul Bizantin: instituții, religie și cultură”. Competențe specifice urmărite: 1.2, 3.2.