Istorie IX

Capitolul 6 · După RomaLecția 6.3TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău

Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare

Un împărat la Roma, după 324 de ani: Carol cel Mare

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
732–843 · Evul Mediu

De ce a fost încoronat un rege franc împărat la Roma și ce fel de imperiu a ieșit de aici?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 6

În același timp, în altă parte
  • Bagdad. Califul Harun al-Rashid (786–809) i-a trimis lui Carol o solie cu daruri, între care un elefant, Abul Abaz, ajuns la Aachen în iulie 802. sursa
  • Java (Indonezia). Pe la anul 800 a fost ridicat sanctuarul budist de la Borobudur, cu 504 statui ale lui Buddha în mărime naturală. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

În ziua de Crăciun a anului 800, la Roma, papa Leon al III-lea i-a pus regelui Carol pe cap coroana de împărat. Ce spunea Carol după aceea, potrivit biografului său?

Vezi răspunsul

Einhard, care a trăit la curtea lui Carol, scrie că împăratul spunea că n-ar fi intrat în biserică în ziua aceea, deși era mare sărbătoare, dacă ar fi putut ști dinainte gândul papei. Analele ținute la curte povestesc aceeași zi fără nicio nemulțumire: papa pune coroana, iar poporul îl aclamă pe loc. Pe cine să creadă, istoricii nu au hotărât.

Carol cel Mare vorbea latina la fel de bine ca limba lui de acasă și înțelegea greaca. A încercat să învețe și să scrie. Biograful său, Einhard, povestește că ținea în pat, sub perne, tăblițe și caiețele, ca să-și deprindă mâna cu literele când avea timp liber; munca aceasta, „începută târziu”, „a izbutit puțin”.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

De la majordomi la regiCe s-a întâmplat

Regii franci din neamul lui Clovis, merovingienii, ajunseseră în secolul al VII-lea, scrie Einhard, regi numai cu numele. Puterea o avea majordomul, mai-marele palatului. Majordomul Carol Martel a învins în 732, lângă Poitiers, o oaste venită din Spania. Fiul său, Pepin cel Scurt, s-a înțeles cu papa, l-a închis într-o mănăstire pe ultimul rege merovingian și a fost ales rege în 751. În 754, papa Ștefan al II-lea l-a uns rege. Pepin a trecut de două ori Alpii împotriva longobarzilor, în 754 și în 756, și i-a dăruit papei pământurile luate de la ei: din ele s-a făcut Statul papal. Cu Pepin începe dinastia carolingienilor. Einhard, Viața lui Carol cel Mare, cap. 1–3: scrie la începutul anilor 830, la aproape 80 de ani după alegerea lui Pepin (751).

Carol cel Mare, rege și cuceritorCe s-a întâmplat

Carol cel Mare (în latină Carolus Magnus, în franceză Charlemagne), fiul lui Pepin, a domnit din 768 până în 814. În 774 a cucerit regatul longobarzilor din Italia. Între 772 și 804 i-a supus, în treizeci de ani de război, pe saxonii dintre Rin și Elba; pacea le-a cerut să-și lase zeii și să primească botezul. A distrus stăpânirea avarilor din Panonia (791–796) și a luat de la arabi un ținut la sud de Pirinei, cu Barcelona (801). Regatul lui se întindea de la Barcelona la Elba și de la Atlantic până la Roma și la Dunărea mijlocie. Einhard, crescut la curtea lui Carol, scrie la începutul anilor 830, la aproape 20 de ani după moartea împăratului.

Pentru curioși

În 778, la întoarcerea dintr-o expediție nereușită la Zaragoza, ariergarda francă a fost măcelărită în trecătoarea Roncesvalles, din Pirinei. Din această înfrângere s-a născut, după mai bine de trei sute de ani, cel mai vechi poem eroic francez, Cântecul lui Roland.

Harta Apusului în vremea lui Carol cel Mare, 768–814, cu râurile Ebru, Rin, Elba și Dunărea. Orașe: Aachen, reședința; Paderborn; Barcelona; Roma, unde Carol este încoronat în 800. Bătălia de lângă Poitiers, 732. Cuceriri: saxonii dintre Rin și Elba, 772–804; longobarzii din Italia, 774; avarii din Panonia, 791–796. Harta Apusului în vremea lui Carol cel Mare, 768–814, cu râurile Ebru, Rin, Elba și Dunărea. Orașe: Aachen, reședința; Paderborn; Barcelona; Roma, unde Carol este încoronat în 800. Bătălia de lângă Poitiers, 732. Cuceriri: saxonii dintre Rin și Elba, 772–804; longobarzii din Italia, 774; avarii din Panonia, 791–796. Regatul lui Carol cel Mare, 768–814 Ebru Elba Rin Dunărea Aachen Paderborn Poitiers, 732 Barcelona Roma, 800 saxoni, 772–804 longobarzi, 774 avari, 791–796 500 km
Figura 1Regatul lui Carol se întindea de la Barcelona la Elba și de la Atlantic până la Roma și la Dunărea mijlocie. Pe hartă sunt orașele și cuceririle lui Carol, cu anii lor, fără hotare trasate. Râurile și coasta sunt cele de azi.

Crăciunul anului 800De unde știm

În aprilie 799, niște nobili romani l-au atacat pe papa Leon al III-lea, care a fugit la Carol, la Paderborn. Regele l-a trimis înapoi cu soldați franci, iar în toamna anului 800 a venit el însuși la Roma. La 25 decembrie 800, în biserica Sfântul Petru, în timpul liturghiei, papa i-a pus pe cap o coroană, iar cei de față l-au aclamat împărat. Analele regatului francilor, ținute la curte an de an; pun ziua sub anul 801, fiindcă acolo anul nou începea la Crăciun.

Einhard povestește altfel: Carol ar fi spus că n-ar fi intrat în biserică dacă ar fi știut gândul papei. Analele nu pomenesc nicio nemulțumire. Poate că regele a fost luat pe neașteptate; poate că voia titlul, dar nu din mâna papei, și nu în felul acela. Cele două izvoare vin amândouă de la curtea francă și se contrazic; istoricii nu au căzut de acord.

Pentru curioși

La Constantinopol, încoronarea a fost privită ca o uzurpare: împărat al romanilor era numai cel de acolo. Carol i-a trimis împărătesei Irina o cerere în căsătorie, rămasă fără urmare, fiindcă Irina a fost dată jos de pe tron în 802. A urmat un război pe Marea Adriatică. Abia în 812, solii împăratului Mihail I au venit la Aachen și l-au numit pe Carol, în greacă, „împărat” și „basileu”.

Renovatio Imperii: un imperiu creștinDe ce

De ce un împărat în Apus, la 324 de ani după 476? Papa avea nevoie de un ocrotitor: Carol îl apărase de dușmanii din Roma, așa cum tatăl lui îi apărase pe papi de longobarzi. Carol stăpânea aproape tot Apusul creștin. Iar la Constantinopol domnea o femeie, împărăteasa Irina, așa că la Roma tronul imperial a putut fi socotit gol. Noul titlu a fost înțeles ca o Renovatio Imperii, „reînnoirea imperiului” roman. Era, de fapt, un imperiu nou, un imperiu creștin: împăratul era „încoronat de Dumnezeu”, primise coroana din mâna papei și avea datoria să apere și să răspândească credința. Explicație a istoricilor. În actele lui, Carol se numește „august, încoronat de Dumnezeu, mare și pașnic împărat, cârmuind Imperiul Roman”.

Cum era cârmuit imperiul și cât a ținutCe s-a întâmplat

Imperiul era împărțit în comitate, conduse fiecare de un comite (conte), iar la granițe în mărci. Trimișii împăratului, missi dominici, aleși dintre episcopi, abați și nobili, străbăteau ținuturile, adunau oamenii, ascultau plângerile și cercetau cum se face dreptate. Poruncile împăratului, împărțite pe capitole, se numeau capitulare; se cunosc vreo 80. Carol a stat în ultimii ani la Aachen (Aquisgranum), unde și-a zidit un palat lângă izvoarele calde. A murit acolo, la 28 ianuarie 814. Capela palatului de la Aachen, zidită între 796 și 805, stă în picioare: este miezul catedralei de azi.

Fiul său, Ludovic cel Pios, încoronat împărat de Carol însuși, la Aachen, în 813, fără papă, a ținut imperiul întreg până la moarte, în 840. Prin tratatul de la Verdun (843), nepoții l-au împărțit în trei: Carol cel Pleșuv a luat apusul, Ludovic Germanicul răsăritul, iar Lothar fâșia dintre ei, cu Italia și cu titlul de împărat.

Schema cârmuirii în imperiul lui Carol cel Mare. Împăratul, la Aachen, trimite missi dominici, aleși dintre episcopi, abați și nobili, și le poruncește comiților prin capitulare. Missi dominici cercetează judecățile comiților. Comiții conduc comitatele și mărcile. Oamenii ținutului se plâng trimișilor. Schema cârmuirii în imperiul lui Carol cel Mare. Împăratul, la Aachen, trimite missi dominici, aleși dintre episcopi, abați și nobili, și le poruncește comiților prin capitulare. Missi dominici cercetează judecățile comiților. Comiții conduc comitatele și mărcile. Oamenii ținutului se plâng trimișilor. Împăratul la Aachen Missi dominici episcopi, abați, nobili Comiți comitate, mărci Oamenii ținutului trimite poruncește prin capitulare cercetează se plâng conduc
Figura 2Împăratul cârmuia prin oameni și prin porunci scrise: comiții conduceau comitatele și mărcile, iar missi dominici ascultau plângerile și cercetau cum se face dreptate. Schema este făcută după capitulare.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Analele regatului francilor (Annales regni Francorum), însemnarea pentru anul 801

Ce fel de sursă
text
Cine
un om de la curtea lui Carol, rămas fără nume; analele erau ținute an de an de oameni apropiați regelui
Când a fost făcută
primii ani ai secolului al IX-lea, la curtea francă, la puțin timp după fapte
Despre ce moment vorbește
încoronarea de la Roma, 25 decembrie 800
Unde se află azi
Păstrate în mai multe manuscrise medievale; text stabilit de F. Kurze, Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1895, p. 112
Traducere
traducere de lucru din latină, după ediția F. Kurze, Annales regni Francorum, Monumenta Germaniae Historica, Scriptores rerum Germanicarum 6, Hanovra, 1895, p. 112

Chiar în ziua preasfântă a Nașterii Domnului, pe când regele se ridica de la rugăciune, la liturghie, în fața mormântului fericitului apostol Petru, papa Leon i-a pus pe cap o coroană, iar tot poporul romanilor a strigat: „Lui Carol august, încoronat de Dumnezeu, mare și pașnic împărat al romanilor, viață și biruință!” După aceste urări, papa i s-a închinat după obiceiul vechilor împărați, iar el, lăsând numele de patrician, a fost numit împărat și august.

Ce poate dovedi Arată cum voia curtea francă să fie ținută minte ziua: papa încoronează, poporul Romei aclamă, papa se închină noului împărat. Dă ziua, locul și titlul.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură ce știa și ce voia Carol dinainte: este relatarea oficială a curții, care trece sub tăcere orice neînțelegere. Nu spune nici cine a pregătit ceremonia.

Sursa B Viața lui Carol cel Mare (Vita Karoli Magni), capitolul 28

Ce fel de sursă
text
Cine
Einhard, cărturar franc, la curtea lui Carol de pe la 796
Când a fost făcută
începutul anilor 830, la aproape 20 de ani după moartea lui Carol și la vreo 30 de ani după încoronare
Despre ce moment vorbește
venirea lui Carol la Roma și încoronarea, 800
Unde se află azi
Păstrată în numeroase manuscrise medievale; text stabilit de O. Holder-Egger, Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1911
Traducere
traducere de lucru din latină, după ediția O. Holder-Egger, Einhardi Vita Karoli Magni, Monumenta Germaniae Historica, Scriptores rerum Germanicarum 25, Hanovra, 1911, cap. 28

Ultima lui venire [la Roma] a avut și altă pricină: romanii îi făcuseră papei Leon multe rele – îi scoseseră ochii și îi tăiaseră limba – și îl siliseră astfel să ceară ocrotirea regelui. De aceea a venit la Roma, ca să pună în rânduială starea Bisericii, care era foarte tulburată, și a rămas acolo toată iarna. În acea vreme a primit numele de împărat și de august. La început i-a fost atât de nesuferit, încât spunea că în ziua aceea, deși era mare sărbătoare, n-ar fi intrat în biserică dacă ar fi putut ști dinainte gândul pontifului.

Ce poate dovedi Arată ce se povestea la curte, după o generație: că împăratul n-ar fi vrut titlul primit în felul acela. Leagă încoronarea de necazurile papei cu romanii.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură că regele chiar nu știa: Einhard își laudă stăpânul și scrie după 30 de ani. Îngroașă și rănile papei, care a putut vorbi și sluji mai departe.

Cerințe

  1. Numiți papa precizat în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Papa precizat în sursa A este Leon (Leon al III-lea).

  2. Precizați, din sursa A, titlul primit de Carol. (2 puncte)

    Arată baremul

    Potrivit sursei A, Carol a fost numit împărat și august (împărat al romanilor).

  3. Menționați, din sursa A, două informații referitoare la desfășurarea ceremoniei. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: papa Leon i-a pus regelui o coroană pe cap; poporul romanilor l-a aclamat „împărat al romanilor”; papa i s-a închinat după obiceiul vechilor împărați; totul s-a petrecut la liturghie, în fața mormântului apostolului Petru. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care susține că regele nu a dorit titlul în ziua aceea. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera B: Carol spunea că „n-ar fi intrat în biserică dacă ar fi putut ști dinainte gândul pontifului”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: romanii îi făcuseră papei Leon multe rele și îl siliseră „să ceară ocrotirea regelui”. Efect: Carol „a venit la Roma, ca să pună în rânduială starea Bisericii”. Deoarece papa a fost atacat și i-a cerut ajutorul, regele a venit la Roma, unde a fost încoronat. Se primește și: cauză – titlul i-a fost la început „atât de nesuferit”; efect – spunea că „n-ar fi intrat în biserică” dacă ar fi știut gândul papei. Se primește orice altă relație corectă între două informații din sursă.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la rolul papei în încoronarea din anul 800 și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: papa a avut rolul hotărâtor, fiindcă el a dat coroana. Informație: potrivit sursei A, „papa Leon i-a pus pe cap o coroană”, iar abia apoi poporul l-a aclamat. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Analiză de sursă, pas cu pas

Tăblițele de sub pernă: cum citești un rând din Einhard

Fragmentul: „Încerca și să scrie și obișnuia să țină pentru aceasta în pat, sub perne, tăblițe și caiețele, ca, atunci când avea timp liber, să-și deprindă mâna să facă literele; dar munca aceasta, pornită pe dos și începută târziu, a izbutit puțin.” (Einhard, Viața lui Carol cel Mare, cap. 25)

  1. Ce fel de sursă este și de când?

    Este o sursă scrisă, o biografie: Viața lui Carol cel Mare, alcătuită la începutul anilor 830. Vorbește despre un om care a murit în 814.

  2. Cine vorbește și cui?

    Vorbește Einhard, cărturar crescut la curte, care îl numește pe Carol „stăpânul meu, cel care m-a crescut”. Scrie în latină, pentru cititorii învățați din vremea lui Ludovic cel Pios.

  3. Ce spune?

    Două informații: Carol ținea „în pat, sub perne, tăblițe și caiețele”, ca să-și deprindă mâna cu literele; munca, „începută târziu”, „a izbutit puțin”.

  4. Ce vrea să obțină?

    Einhard vrea să arate un rege care prețuiește învățătura: în același capitol spune că regele vorbea latina și învăța cu Alcuin. Îl laudă, dar recunoaște că de scris n-a ajuns să scrie bine.

  5. Ce nu poate dovedi singură?

    Nu poate dovedi singură cât de bine citea Carol și nici când a început să exerseze. Este mărturia unui singur om, care își iubește stăpânul și scrie la aproape 20 de ani după moartea lui.

Pe scurt

  1. Majordomul Carol Martel a învins la Poitiers (732) o oaste venită din Spania; fiul său, Pepin cel Scurt, a ajuns rege al francilor în 751 și i-a dăruit papei pământurile din care s-a făcut Statul papal.
  2. Carol cel Mare (768–814) a cucerit regatul longobarzilor (774), i-a supus pe saxoni (772–804) și i-a învins pe avari; regatul lui se întindea de la Barcelona la Elba.
  3. La 25 decembrie 800, la Roma, papa Leon al III-lea l-a încoronat împărat.
  4. Renovatio Imperii înseamnă „reînnoirea imperiului” roman în Apus; imperiul lui Carol era un imperiu creștin, în care împăratul, încoronat de papă în 800, avea datoria să apere credința.
  5. Imperiul era împărțit în comitate și mărci, cercetate de missi dominici și cârmuite prin capitulare; reședința împăratului era la Aachen.
  6. Prin tratatul de la Verdun (843), nepoții lui Carol au împărțit imperiul în trei.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitAnul 800 este în secolul al IX-lea.

    CorectAnul 800 este ultimul an al secolului al VIII-lea, care ține de la 701 la 800. Secolul al IX-lea începe cu anul 801; în el intră moartea lui Carol (814) și Verdun (843).

  • GreșitÎn 800 a fost refăcut Imperiul Roman de Apus, așa cum fusese până în 476.

    CorectA fost un imperiu nou, creștin, condus de un rege franc, cu reședința la Aachen, la nord de Alpi. Imperiul Roman își avea mai departe împăratul la Constantinopol.

  • GreșitImperiul lui Carol s-a împărțit la moartea lui, în 814.

    CorectLudovic cel Pios, fiul lui Carol, l-a ținut întreg până în 840. L-au împărțit nepoții, la Verdun, în 843.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce înseamnă Renovatio Imperii?

    Răspuns

    b) Reînnoirea imperiului roman în Apus, prin încoronarea din 800. Titlul de împărat primit de Carol în 800 a fost înțeles ca o reînnoire a imperiului roman în Apus. Împărțirea este din 843, iar recucerirea Italiei ține de Iustinian, în secolul al VI-lea.

  2. Cine erau missi dominici?

    Răspuns

    d) Trimiși ai împăratului, care cercetau ținuturile. Missi dominici înseamnă „trimișii stăpânului”: străbăteau ținuturile, ascultau plângerile și cercetau judecățile. Comitatele de graniță se numeau mărci.

  3. Ce s-a hotărât prin tratatul de la Verdun?

    Răspuns

    a) Împărțirea imperiului în trei, între nepoții lui Carol cel Mare. În 843, Carol cel Pleșuv, Ludovic Germanicul și Lothar și-au împărțit imperiul. Recunoașterea de la Constantinopol este din 812, dania lui Pepin din 754–756, iar războiul cu saxonii s-a încheiat în 804.

  4. Încerca și să scrie și obișnuia să țină pentru aceasta în pat, sub perne, tăblițe și caiețele, ca, atunci când avea timp liber, să-și deprindă mâna să facă literele; dar munca aceasta, pornită pe dos și începută târziu, a izbutit puțin.

    Einhard, Viața lui Carol cel Mare, cap. 25, scrisă la începutul anilor 830; traducere de lucru după ediția O. Holder-Egger, 1911

    Ce se poate afla din fragment despre Carol cel Mare?

    Răspuns

    c) Că a încercat să învețe să scrie, dar a izbutit puțin. Einhard spune că regele exersa literele pe tăblițe, dar că munca, începută târziu, a dat puține roade. Despre citit, fragmentul nu spune nimic.

  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Bătălia de la Poitiers (732 d.Hr.)
    2. Pepin cel Scurt este ales rege al francilor (751 d.Hr.)
    3. Carol cucerește regatul longobarzilor (774 d.Hr.)
    4. Carol cel Mare este încoronat împărat la Roma (800 d.Hr.)
    5. Carol cel Mare moare la Aachen (814 d.Hr.)
    6. Tratatul de la Verdun (843 d.Hr.)

    Bunicul (Carol Martel, 732), tatăl (Pepin, 751), apoi Carol: longobarzii (774), coroana (800), moartea (814). Nepoții împart imperiul în 843.

  6. Pune în ordine pașii care duc la încoronarea din anul 800 și urmarea ei.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Nobili romani îl atacă pe papa Leon al III-lea
    2. Papa fuge la Carol, la Paderborn
    3. Carol vine la Roma, să facă rânduială
    4. Papa îi pune coroana pe cap, în ziua de Crăciun
    5. Solii de la Constantinopol îl numesc împărat, în 812

    Atacul din 799 îl face pe papă să ceară ocrotirea regelui; regele vine la Roma în 800 și este încoronat; recunoașterea Constantinopolului vine după doisprezece ani.

  7. Analele curții și Einhard povestesc diferit ziua de 25 decembrie 800. Explică, în trei-patru propoziții, ce poți afirma sigur și ce rămâne nesigur.

    Un răspuns bun

    Sigur este că, în iarna anului 800, la Roma, Carol a primit titlul de împărat și de august: o spun amândouă izvoarele. Ziua de 25 decembrie, biserica Sfântul Petru și coroana pusă pe cap de papa Leon al III-lea le dau numai Analele. Nesigur este dacă regele știa dinainte și dacă voia titlul în felul acela. Analele, scrise la curte, tac; Einhard, după 30 de ani, spune că regele s-a supărat. Amândouă vin de la oameni ai lui Carol, așa că niciuna nu poate fi verificată printr-un martor din afară.

    Când două izvoare se potrivesc, faptul este sigur; când se contrazic, spui limpede ce nu se poate hotărî.

Termeni

majordom
Mai-marele palatului la regii franci merovingieni; în secolele VII–VIII avea puterea adevărată în regat.
carolingieni
Dinastia regilor franci începută cu Pepin cel Scurt (751) și numită după Carol cel Mare.
Statul papal
Ținuturile din Italia centrală stăpânite de papă, pornite din pământurile dăruite de Pepin cel Scurt în 754–756.
Renovatio Imperii
În latină, „reînnoirea imperiului”: ideea că, prin încoronarea din 800, imperiul roman a fost reînnoit în Apus.
comitate
Ținuturile în care era împărțit imperiul lui Carol, conduse fiecare de un comite (conte), în numele împăratului.
mărci
Comitatele de la granița imperiului, de pildă marca Spaniei, la sud de Pirinei, cu Barcelona.
missi dominici
În latină, „trimișii stăpânului”: oameni ai împăratului care străbăteau ținuturile, ascultau plângerile și cercetau judecățile.
capitulare
Poruncile regilor franci, numite așa fiindcă erau împărțite pe capitole (capitula).
Surse și legătura cu programa

Din programă: TC 4.1 „Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare”; SS 4.1 „Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare”; FIL 4.1 „Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.