Capitolul 6 · După RomaLecția 6.3TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău
Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare
Un împărat la Roma, după 324 de ani: Carol cel Mare
De ce a fost încoronat un rege franc împărat la Roma și ce fel de imperiu a ieșit de aici?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 6
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
Înainte să citești: tu ce crezi?
În ziua de Crăciun a anului 800, la Roma, papa Leon al III-lea i-a pus regelui Carol pe cap coroana de împărat. Ce spunea Carol după aceea, potrivit biografului său?
Vezi răspunsul
Einhard, care a trăit la curtea lui Carol, scrie că împăratul spunea că n-ar fi intrat în biserică în ziua aceea, deși era mare sărbătoare, dacă ar fi putut ști dinainte gândul papei. Analele ținute la curte povestesc aceeași zi fără nicio nemulțumire: papa pune coroana, iar poporul îl aclamă pe loc. Pe cine să creadă, istoricii nu au hotărât.
Carol cel Mare vorbea latina la fel de bine ca limba lui de acasă și înțelegea greaca. A încercat să învețe și să scrie. Biograful său, Einhard, povestește că ținea în pat, sub perne, tăblițe și caiețele, ca să-și deprindă mâna cu literele când avea timp liber; munca aceasta, „începută târziu”, „a izbutit puțin”.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
De la majordomi la regiCe s-a întâmplat
Regii franci din neamul lui Clovis, merovingienii, ajunseseră în secolul al VII-lea, scrie Einhard, regi numai cu numele. Puterea o avea majordomul, mai-marele palatului. Majordomul Carol Martel a învins în 732, lângă Poitiers, o oaste venită din Spania. Fiul său, Pepin cel Scurt, s-a înțeles cu papa, l-a închis într-o mănăstire pe ultimul rege merovingian și a fost ales rege în 751. În 754, papa Ștefan al II-lea l-a uns rege. Pepin a trecut de două ori Alpii împotriva longobarzilor, în 754 și în 756, și i-a dăruit papei pământurile luate de la ei: din ele s-a făcut Statul papal. Cu Pepin începe dinastia carolingienilor. Einhard, Viața lui Carol cel Mare, cap. 1–3: scrie la începutul anilor 830, la aproape 80 de ani după alegerea lui Pepin (751).
Carol cel Mare, rege și cuceritorCe s-a întâmplat
Carol cel Mare (în latină Carolus Magnus, în franceză Charlemagne), fiul lui Pepin, a domnit din 768 până în 814. În 774 a cucerit regatul longobarzilor din Italia. Între 772 și 804 i-a supus, în treizeci de ani de război, pe saxonii dintre Rin și Elba; pacea le-a cerut să-și lase zeii și să primească botezul. A distrus stăpânirea avarilor din Panonia (791–796) și a luat de la arabi un ținut la sud de Pirinei, cu Barcelona (801). Regatul lui se întindea de la Barcelona la Elba și de la Atlantic până la Roma și la Dunărea mijlocie. Einhard, crescut la curtea lui Carol, scrie la începutul anilor 830, la aproape 20 de ani după moartea împăratului.
Pentru curioși
În 778, la întoarcerea dintr-o expediție nereușită la Zaragoza, ariergarda francă a fost măcelărită în trecătoarea Roncesvalles, din Pirinei. Din această înfrângere s-a născut, după mai bine de trei sute de ani, cel mai vechi poem eroic francez, Cântecul lui Roland.
Crăciunul anului 800De unde știm
În aprilie 799, niște nobili romani l-au atacat pe papa Leon al III-lea, care a fugit la Carol, la Paderborn. Regele l-a trimis înapoi cu soldați franci, iar în toamna anului 800 a venit el însuși la Roma. La 25 decembrie 800, în biserica Sfântul Petru, în timpul liturghiei, papa i-a pus pe cap o coroană, iar cei de față l-au aclamat împărat. Analele regatului francilor, ținute la curte an de an; pun ziua sub anul 801, fiindcă acolo anul nou începea la Crăciun.
Einhard povestește altfel: Carol ar fi spus că n-ar fi intrat în biserică dacă ar fi știut gândul papei. Analele nu pomenesc nicio nemulțumire. Poate că regele a fost luat pe neașteptate; poate că voia titlul, dar nu din mâna papei, și nu în felul acela. Cele două izvoare vin amândouă de la curtea francă și se contrazic; istoricii nu au căzut de acord.
Pentru curioși
La Constantinopol, încoronarea a fost privită ca o uzurpare: împărat al romanilor era numai cel de acolo. Carol i-a trimis împărătesei Irina o cerere în căsătorie, rămasă fără urmare, fiindcă Irina a fost dată jos de pe tron în 802. A urmat un război pe Marea Adriatică. Abia în 812, solii împăratului Mihail I au venit la Aachen și l-au numit pe Carol, în greacă, „împărat” și „basileu”.
Renovatio Imperii: un imperiu creștinDe ce
De ce un împărat în Apus, la 324 de ani după 476? Papa avea nevoie de un ocrotitor: Carol îl apărase de dușmanii din Roma, așa cum tatăl lui îi apărase pe papi de longobarzi. Carol stăpânea aproape tot Apusul creștin. Iar la Constantinopol domnea o femeie, împărăteasa Irina, așa că la Roma tronul imperial a putut fi socotit gol. Noul titlu a fost înțeles ca o Renovatio Imperii, „reînnoirea imperiului” roman. Era, de fapt, un imperiu nou, un imperiu creștin: împăratul era „încoronat de Dumnezeu”, primise coroana din mâna papei și avea datoria să apere și să răspândească credința. Explicație a istoricilor. În actele lui, Carol se numește „august, încoronat de Dumnezeu, mare și pașnic împărat, cârmuind Imperiul Roman”.
Cum era cârmuit imperiul și cât a ținutCe s-a întâmplat
Imperiul era împărțit în comitate, conduse fiecare de un comite (conte), iar la granițe în mărci. Trimișii împăratului, missi dominici, aleși dintre episcopi, abați și nobili, străbăteau ținuturile, adunau oamenii, ascultau plângerile și cercetau cum se face dreptate. Poruncile împăratului, împărțite pe capitole, se numeau capitulare; se cunosc vreo 80. Carol a stat în ultimii ani la Aachen (Aquisgranum), unde și-a zidit un palat lângă izvoarele calde. A murit acolo, la 28 ianuarie 814. Capela palatului de la Aachen, zidită între 796 și 805, stă în picioare: este miezul catedralei de azi.
Fiul său, Ludovic cel Pios, încoronat împărat de Carol însuși, la Aachen, în 813, fără papă, a ținut imperiul întreg până la moarte, în 840. Prin tratatul de la Verdun (843), nepoții l-au împărțit în trei: Carol cel Pleșuv a luat apusul, Ludovic Germanicul răsăritul, iar Lothar fâșia dintre ei, cu Italia și cu titlul de împărat.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Analele regatului francilor (Annales regni Francorum), însemnarea pentru anul 801
Chiar în ziua preasfântă a Nașterii Domnului, pe când regele se ridica de la rugăciune, la liturghie, în fața mormântului fericitului apostol Petru, papa Leon i-a pus pe cap o coroană, iar tot poporul romanilor a strigat: „Lui Carol august, încoronat de Dumnezeu, mare și pașnic împărat al romanilor, viață și biruință!” După aceste urări, papa i s-a închinat după obiceiul vechilor împărați, iar el, lăsând numele de patrician, a fost numit împărat și august.
Ce poate dovedi Arată cum voia curtea francă să fie ținută minte ziua: papa încoronează, poporul Romei aclamă, papa se închină noului împărat. Dă ziua, locul și titlul.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură ce știa și ce voia Carol dinainte: este relatarea oficială a curții, care trece sub tăcere orice neînțelegere. Nu spune nici cine a pregătit ceremonia.
Sursa B Viața lui Carol cel Mare (Vita Karoli Magni), capitolul 28
Ultima lui venire [la Roma] a avut și altă pricină: romanii îi făcuseră papei Leon multe rele – îi scoseseră ochii și îi tăiaseră limba – și îl siliseră astfel să ceară ocrotirea regelui. De aceea a venit la Roma, ca să pună în rânduială starea Bisericii, care era foarte tulburată, și a rămas acolo toată iarna. În acea vreme a primit numele de împărat și de august. La început i-a fost atât de nesuferit, încât spunea că în ziua aceea, deși era mare sărbătoare, n-ar fi intrat în biserică dacă ar fi putut ști dinainte gândul pontifului.
Ce poate dovedi Arată ce se povestea la curte, după o generație: că împăratul n-ar fi vrut titlul primit în felul acela. Leagă încoronarea de necazurile papei cu romanii.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură că regele chiar nu știa: Einhard își laudă stăpânul și scrie după 30 de ani. Îngroașă și rănile papei, care a putut vorbi și sluji mai departe.
Cerințe
Numiți papa precizat în sursa A. (2 puncte)
Precizați, din sursa A, titlul primit de Carol. (2 puncte)
Menționați, din sursa A, două informații referitoare la desfășurarea ceremoniei. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care susține că regele nu a dorit titlul în ziua aceea. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la rolul papei în încoronarea din anul 800 și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)
Analiză de sursă, pas cu pas
Tăblițele de sub pernă: cum citești un rând din Einhard
Fragmentul: „Încerca și să scrie și obișnuia să țină pentru aceasta în pat, sub perne, tăblițe și caiețele, ca, atunci când avea timp liber, să-și deprindă mâna să facă literele; dar munca aceasta, pornită pe dos și începută târziu, a izbutit puțin.” (Einhard, Viața lui Carol cel Mare, cap. 25)
Ce fel de sursă este și de când?
Este o sursă scrisă, o biografie: Viața lui Carol cel Mare, alcătuită la începutul anilor 830. Vorbește despre un om care a murit în 814.
Cine vorbește și cui?
Vorbește Einhard, cărturar crescut la curte, care îl numește pe Carol „stăpânul meu, cel care m-a crescut”. Scrie în latină, pentru cititorii învățați din vremea lui Ludovic cel Pios.
Ce spune?
Două informații: Carol ținea „în pat, sub perne, tăblițe și caiețele”, ca să-și deprindă mâna cu literele; munca, „începută târziu”, „a izbutit puțin”.
Ce vrea să obțină?
Einhard vrea să arate un rege care prețuiește învățătura: în același capitol spune că regele vorbea latina și învăța cu Alcuin. Îl laudă, dar recunoaște că de scris n-a ajuns să scrie bine.
Ce nu poate dovedi singură?
Nu poate dovedi singură cât de bine citea Carol și nici când a început să exerseze. Este mărturia unui singur om, care își iubește stăpânul și scrie la aproape 20 de ani după moartea lui.
Pe scurt
- Majordomul Carol Martel a învins la Poitiers (732) o oaste venită din Spania; fiul său, Pepin cel Scurt, a ajuns rege al francilor în 751 și i-a dăruit papei pământurile din care s-a făcut Statul papal.
- Carol cel Mare (768–814) a cucerit regatul longobarzilor (774), i-a supus pe saxoni (772–804) și i-a învins pe avari; regatul lui se întindea de la Barcelona la Elba.
- La 25 decembrie 800, la Roma, papa Leon al III-lea l-a încoronat împărat.
- Renovatio Imperii înseamnă „reînnoirea imperiului” roman în Apus; imperiul lui Carol era un imperiu creștin, în care împăratul, încoronat de papă în 800, avea datoria să apere credința.
- Imperiul era împărțit în comitate și mărci, cercetate de missi dominici și cârmuite prin capitulare; reședința împăratului era la Aachen.
- Prin tratatul de la Verdun (843), nepoții lui Carol au împărțit imperiul în trei.
Greșeli frecvente
GreșitAnul 800 este în secolul al IX-lea.
CorectAnul 800 este ultimul an al secolului al VIII-lea, care ține de la 701 la 800. Secolul al IX-lea începe cu anul 801; în el intră moartea lui Carol (814) și Verdun (843).
GreșitÎn 800 a fost refăcut Imperiul Roman de Apus, așa cum fusese până în 476.
CorectA fost un imperiu nou, creștin, condus de un rege franc, cu reședința la Aachen, la nord de Alpi. Imperiul Roman își avea mai departe împăratul la Constantinopol.
GreșitImperiul lui Carol s-a împărțit la moartea lui, în 814.
CorectLudovic cel Pios, fiul lui Carol, l-a ținut întreg până în 840. L-au împărțit nepoții, la Verdun, în 843.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce înseamnă Renovatio Imperii?
Răspuns
b) Reînnoirea imperiului roman în Apus, prin încoronarea din 800. Titlul de împărat primit de Carol în 800 a fost înțeles ca o reînnoire a imperiului roman în Apus. Împărțirea este din 843, iar recucerirea Italiei ține de Iustinian, în secolul al VI-lea.
Cine erau missi dominici?
Răspuns
d) Trimiși ai împăratului, care cercetau ținuturile. Missi dominici înseamnă „trimișii stăpânului”: străbăteau ținuturile, ascultau plângerile și cercetau judecățile. Comitatele de graniță se numeau mărci.
Ce s-a hotărât prin tratatul de la Verdun?
Răspuns
a) Împărțirea imperiului în trei, între nepoții lui Carol cel Mare. În 843, Carol cel Pleșuv, Ludovic Germanicul și Lothar și-au împărțit imperiul. Recunoașterea de la Constantinopol este din 812, dania lui Pepin din 754–756, iar războiul cu saxonii s-a încheiat în 804.
Încerca și să scrie și obișnuia să țină pentru aceasta în pat, sub perne, tăblițe și caiețele, ca, atunci când avea timp liber, să-și deprindă mâna să facă literele; dar munca aceasta, pornită pe dos și începută târziu, a izbutit puțin.
Ce se poate afla din fragment despre Carol cel Mare?
Răspuns
c) Că a încercat să învețe să scrie, dar a izbutit puțin. Einhard spune că regele exersa literele pe tăblițe, dar că munca, începută târziu, a dat puține roade. Despre citit, fragmentul nu spune nimic.
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Bătălia de la Poitiers (732 d.Hr.)
- Pepin cel Scurt este ales rege al francilor (751 d.Hr.)
- Carol cucerește regatul longobarzilor (774 d.Hr.)
- Carol cel Mare este încoronat împărat la Roma (800 d.Hr.)
- Carol cel Mare moare la Aachen (814 d.Hr.)
- Tratatul de la Verdun (843 d.Hr.)
Bunicul (Carol Martel, 732), tatăl (Pepin, 751), apoi Carol: longobarzii (774), coroana (800), moartea (814). Nepoții împart imperiul în 843.
Pune în ordine pașii care duc la încoronarea din anul 800 și urmarea ei.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Nobili romani îl atacă pe papa Leon al III-lea
- Papa fuge la Carol, la Paderborn
- Carol vine la Roma, să facă rânduială
- Papa îi pune coroana pe cap, în ziua de Crăciun
- Solii de la Constantinopol îl numesc împărat, în 812
Atacul din 799 îl face pe papă să ceară ocrotirea regelui; regele vine la Roma în 800 și este încoronat; recunoașterea Constantinopolului vine după doisprezece ani.
Analele curții și Einhard povestesc diferit ziua de 25 decembrie 800. Explică, în trei-patru propoziții, ce poți afirma sigur și ce rămâne nesigur.
Un răspuns bun
Sigur este că, în iarna anului 800, la Roma, Carol a primit titlul de împărat și de august: o spun amândouă izvoarele. Ziua de 25 decembrie, biserica Sfântul Petru și coroana pusă pe cap de papa Leon al III-lea le dau numai Analele. Nesigur este dacă regele știa dinainte și dacă voia titlul în felul acela. Analele, scrise la curte, tac; Einhard, după 30 de ani, spune că regele s-a supărat. Amândouă vin de la oameni ai lui Carol, așa că niciuna nu poate fi verificată printr-un martor din afară.
Când două izvoare se potrivesc, faptul este sigur; când se contrazic, spui limpede ce nu se poate hotărî.
Termeni
- majordom
- Mai-marele palatului la regii franci merovingieni; în secolele VII–VIII avea puterea adevărată în regat.
- carolingieni
- Dinastia regilor franci începută cu Pepin cel Scurt (751) și numită după Carol cel Mare.
- Statul papal
- Ținuturile din Italia centrală stăpânite de papă, pornite din pământurile dăruite de Pepin cel Scurt în 754–756.
- Renovatio Imperii
- În latină, „reînnoirea imperiului”: ideea că, prin încoronarea din 800, imperiul roman a fost reînnoit în Apus.
- comitate
- Ținuturile în care era împărțit imperiul lui Carol, conduse fiecare de un comite (conte), în numele împăratului.
- mărci
- Comitatele de la granița imperiului, de pildă marca Spaniei, la sud de Pirinei, cu Barcelona.
- missi dominici
- În latină, „trimișii stăpânului”: oameni ai împăratului care străbăteau ținuturile, ascultau plângerile și cercetau judecățile.
- capitulare
- Poruncile regilor franci, numite așa fiindcă erau împărțite pe capitole (capitula).
Surse și legătura cu programa
- Annales regni Francorum, ed. F. Kurze, Monumenta Germaniae Historica, Scriptores rerum Germanicarum 6, Hanovra, 1895, p. 112 (a. 801) și prefața – archive.org – sursa A; prefața editorului: analele par continuate an de an, de autori dintre apropiații regelui
- Annales regni Francorum – The Latin Library (text de control) – însemnarea pentru 801; elefantul Abul Abaz, ajuns la Aachen la 20 iulie 802; solii din 812, care îl numesc pe Carol „imperatorem et basileum”
- Einhardi Vita Karoli Magni, ed. O. Holder-Egger, Monumenta Germaniae Historica, Scriptores rerum Germanicarum 25, Hanovra, 1911 – archive.org – sursa B (cap. 28); cap. 25: tăblițele de sub perne, latina, greaca, Alcuin; cap. 7: pacea cu saxonii; cap. 22: palatul de la Aachen
- Einhardus, Vita Karoli Magni – The Latin Library (text de control) – textul capitolelor 7, 22, 25, 28 și al prefeței („domini et nutritoris mei”)
- Einhard, The Life of Charlemagne, trad. S. E. Turner, New York, 1880 – Internet Medieval Sourcebook (Fordham) – controlul traducerii; moartea lui Carol, 28 ianuarie 814
- Lex – Danmarks Nationalleksikon, articolul Einhard – Viața lui Carol, scrisă probabil la începutul anilor 830
- Treccani, Dizionario di Storia (2010), articolul Carlomagno – domnia din 768; longobarzii (774); saxonii (772–804); avarii (791–796); marca Spaniei; Roncesvalles (778); încoronarea, Irina, tronul socotit gol; imperiul creștin; acordul din 812; comitate, mărci, missi dominici, vreo 80 de capitulare
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Pipino il Breve – ales rege în 751; uns de papa Ștefan al II-lea la 28 iulie 754; campaniile din 754 și 756 și dania către papă
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Carlo Martello – Carol Martel, majordom; bătălia de lângă Poitiers (aici datată 17 octombrie 733)
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Maggiordomo – majordomii merovingienilor; puterea numai cu numele a regilor
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Leone III papa – atacul din 799, fuga la Paderborn, întoarcerea cu soldați franci; încoronarea; nu este limpede cine a pregătit ceremonia
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Verdun – moartea lui Ludovic cel Pios (840); tratatul din 10 august 843 și cele trei părți
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Missi dominici – trimișii regelui: adunări, plângeri, cercetarea dreptății
- Capitulare missorum generale, 802 – Avalon Project (Yale Law School) – trimișii aleși dintre arhiepiscopi, episcopi, abați și laici
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Aquisgrana – capela palatului, 796–805, miezul catedralei de azi
- Capitularia regum Francorum, I, ed. A. Boretius, Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1883 – archive.org – titlul lui Carol în acte: „serenissimus augustus, a Deo coronatus, magnus pacificus imperator, Romanum gubernans imperium” (de ex. actul din 2 aprilie 812)
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Hārūn ar-Rashīd – califul abbasid (786–809) și solia trimisă lui Carol
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Borobudur – sanctuarul budist din Java, pe la 800; 504 statui
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Carolingi – dinastia carolingienilor
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Eginardo – Einhard, la curtea lui Carol de pe la 796
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Chanson de Roland – cea mai veche chanson de geste, compusă la sfârșitul secolului al XI-lea sau la începutul secolului al XII-lea
- C. J. Chandler, Carolingian Catalonia: The Spanish March and the Franks, c. 750–c. 1050, History Compass / JEMNE – Barcelona cucerită în 801; campaniile împotriva Tortosei, fără izbândă; înțelegerea din 810, care lasă hotarul franc puțin dincolo de Barcelona
Din programă: TC 4.1 „Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare”; SS 4.1 „Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare”; FIL 4.1 „Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.