Istorie IX

Capitolul 3 · Lumea greacăLecția 3.6TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău

Grecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon

Cum au oprit câteva cetăți un imperiu? Războaiele medice

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
499–478 î.Hr. · Antichitate

Cum au ajuns câteva cetăți grecești să învingă armata celui mai mare imperiu al vremii și de unde se știe ce s-a întâmplat?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 3

În același timp, în altă parte
  • Sicilia. Herodot notează ce se spunea în Sicilia: că Gelon, tiranul Siracuzei, i-a învins pe cartaginezi în aceeași zi în care grecii învingeau la Salamina, în 480 î.Hr. sursa
  • China. În 479 î.Hr., anul bătăliei de la Plateea, moare la Qufu gânditorul Confucius, născut pe la 551 î.Hr. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

Herodot, istoricul războaielor medice, povestește despre un alergător atenian din anul bătăliei de la Maraton. Unde alerga?

Vezi răspunsul

La Herodot, alergătorul Fidipide este trimis de strategi de la Atena la Sparta, înainte de luptă, și ajunge acolo a doua zi. Alergarea de la Maraton la Atena, cu vestea victoriei și moartea solului, apare abia la Plutarh, cu aproape 600 de ani după bătălie, iar acolo alergătorul se numește Eucles sau Thersippos. Numele lui Fidipide este pus în această poveste și mai târziu, în secolul al II-lea d.Hr., de scriitorul Lucian.

În 490 î.Hr., când corăbiile perșilor se apropiau de Attica, strategii Atenei au trimis la Sparta un alergător de cursă lungă, pe Fidipide (Pheidippides), să ceară ajutor. Herodot scrie că a ajuns a doua zi. Spartanii au răspuns că pornesc la luptă abia la lună plină. Atenienii au rămas să înfrunte aproape singuri, la Maraton, armata celui mai întins imperiu al vremii.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Un imperiu și cetățile de la marginea luiCe s-a întâmplat

Pe la 500 î.Hr., Imperiul Persan se întindea de la Marea Egee până la fluviul Indus. Sub stăpânirea regelui Darius I se aflau și cetățile grecești din Ionia, pe țărmul de azi al Turciei. În 499 î.Hr., aceste cetăți s-au răsculat, în frunte cu Miletul. Atena le-a trimis în ajutor 20 de corăbii, iar răsculații și atenienii au ars Sardes, orașul guvernatorului persan. Perșii au înăbușit răscoala, iar în 494 î.Hr. au distrus Miletul. Herodot (c. 484–c. 425 î.Hr.), născut în Halicarnas, în Asia Mică; scrie pe la 430 î.Hr., la vreo 65 de ani după răscoală.

Darius a hotărât să pedepsească Atena. Luptele care au urmat între greci și perși, din 490 până în 479 î.Hr., se numesc războaiele medice: grecii le spuneau perșilor și „mezi”, după numele unui popor înrudit din imperiu.

Maraton, 490 î.Hr.Ce s-a întâmplat

În 490 î.Hr., o flotă persană condusă de Datis și Artaphernes a debarcat în câmpia de la Maraton, în Attica. Împotriva ei au ieșit atenienii și oamenii din Plateea, o cetate aliată: vreo 10.000 și 1.000, după autori de mai târziu. Erau hopliți, pedestrași cu scut, coif, platoșă și lance, care luptau umăr la umăr, în rânduri strânse: această formație se numește falangă. Strategul Miltiade i-a dus în alergare asupra perșilor. Herodot numără morții: 6.400 de perși și 192 de atenieni. Perșii s-au întors pe corăbii în Asia. Numărul morților: Herodot VI, 117, la vreo 60 de ani după luptă. Câți greci au luptat spun abia autori latini, după peste 400 de ani.

Termopile, Salamina, Plateea: 480–479 î.Hr.Ce s-a întâmplat

După zece ani, Xerxes, fiul lui Darius, a pornit el însuși asupra Greciei, cu armată de uscat și cu flotă. Cetățile grecești s-au unit sub comanda Spartei. În 480 î.Hr., regele spartan Leonidas a apărat trecătoarea de la Termopile cu câteva mii de greci. Când perșii i-au ocolit pe o potecă de munte, a rămas pe loc cu 300 de spartani, 700 de oameni din Thespiai și 400 de tebani. Spartanii și thespienii au murit cu toții; tebanii s-au predat. Perșii au intrat în Atena, părăsită de locuitori, și au ars-o.

Flota greacă o comanda spartanul Euribiade, dar planul a fost al strategului atenian Temistocle: el a atras flota persană în strâmtoarea dintre insula Salamina și țărm. Acolo, în toamna anului 480 î.Hr., cele 378 de corăbii ale grecilor au învins o flotă mult mai mare. Corăbiile de război erau trireme, cu trei rânduri de vâsle. Xerxes s-a întors în Asia cu o parte a armatei. În 479 î.Hr., la Plateea, grecii conduși de spartanul Pausanias au zdrobit armata rămasă. În aceeași zi, scrie Herodot, flota greacă a învins la Mycale, pe țărmul Ioniei. Herodot VIII și IX, la vreo 50 de ani după fapte; despre Salamina, și tragedia „Perșii” a lui Eschil, jucată după opt ani, în 472 î.Hr.

Din prada de la Plateea, grecii au închinat zeului Apolo, la Delfi, un trepied așezat pe un șarpe de bronz cu trei capete, pe care au scris numele cetăților care luptaseră. Coloana cu șerpi a fost dusă mai târziu la Constantinopol; stă și azi în vechiul hipodrom din Istanbul.

Pentru curioși

Pe mormântul spartanilor de la Termopile, Herodot a citit o inscripție în versuri, pe care o copiază: trecătorul este rugat să ducă vestea la Sparta că morții zac acolo, ascultând de poruncile ei. Tot el dă lista celor rămași cu Leonidas: lângă cei 300 de spartani au murit și cei 700 din Thespiai, pe care povestea de mai târziu i-a uitat.

La Salamina, spune Herodot, Temistocle și-a convins aliații cu un argument simplu: într-o strâmtoare, cine are corăbii puține luptă de la egal la egal cu cine are multe, fiindcă cele multe nu au loc să se desfășoare.

Harta Mării Egee între 499 și 478 î.Hr. Milet, pe țărmul Asiei Mici, distrus în 494. Bătălii: Maraton, 490, lângă Atena; Termopile, 480, la nord; Salamina, 480, lângă Atena; Plateea, 479; Mycale, 479, lângă Milet. Insula Delos, 478, unde se păstrau banii ligii. O săgeată întreruptă arată drumul armatei lui Xerxes în 480, de la Doriscos, în Tracia, pe la Termopile, până la Atena. Sparta este în sud. Harta Mării Egee între 499 și 478 î.Hr. Milet, pe țărmul Asiei Mici, distrus în 494. Bătălii: Maraton, 490, lângă Atena; Termopile, 480, la nord; Salamina, 480, lângă Atena; Plateea, 479; Mycale, 479, lângă Milet. Insula Delos, 478, unde se păstrau banii ligii. O săgeată întreruptă arată drumul armatei lui Xerxes în 480, de la Doriscos, în Tracia, pe la Termopile, până la Atena. Sparta este în sud. Războaiele medice, 499–478 î.Hr. Doriscos Termopile, 480 Plateea, 479 Maraton, 490 Salamina, 480 Atena Sparta Delos, 478 Mycale, 479 Milet, 494 100 km bătălie armata lui Xerxes, 480, după Herodot
Figura 1Cele cinci bătălii, cu anul lor. Linia întreruptă arată direcția armatei lui Xerxes, de la Doriscos până la Atena, fără drumul exact. Coasta este cea de azi.
Coloană de bronz înverzit, răsucită ca niște șerpi împletiți, ruptă la vârf, într-o groapă cu zid de piatră, împrejmuită cu un gard de fier; în spate, copaci și trecători.
Figura 2Coloana cu șerpi, în vechiul hipodrom din Istanbul: ce a rămas din trepiedul închinat la Delfi din prada de la Plateea.

Autorul imaginii: Diego Delso (delso.photo), CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine decupată și micșorată.

Câți perși au fost? Socoteala lui HerodotDe unde știm

Aproape tot ce se povestește despre aceste războaie vine de la Herodot din Halicarnas, născut pe la 484 î.Hr., la șase ani după Maraton. El dă și numărul armatei lui Xerxes. Pedestrașii ar fi fost numărați în Tracia, la Doriscos: 10.000 de oameni au fost înghesuiți într-un loc, în jurul lor s-a ridicat un zid până la brâu, apoi țarcul a fost umplut iar și iar. Au ieșit 1.700.000 de pedestrași. Herodot adaugă 80.000 de călăreți, 20.000 de oameni pe cămile și în care de luptă și 517.610 oameni de pe corăbii: 2.317.610 luptători veniți din Asia. Cu aliații din Europa și cu slujitorii, ajunge la 5.283.220 de oameni. Herodot VII, 60 și 184–186. Scrie la câteva zeci de ani după 480 î.Hr. și spune singur că o parte din numere sunt socoteala lui.

Istoricii nu primesc aceste numere: o asemenea mulțime nu ar fi avut apă și hrană pe drum. Azi se vorbește de vreo 100.000 de soldați. Perșii nu au lăsat nicio povestire a războiului. Estimare a istoricilor, din apa și hrana care se găseau pe drum. Niciun document persan nu dă numărul armatei.

Pentru curioși

Generalul englez F. Maurice a mers în 1922 pe drumul lui Xerxes de la Hellespont și a socotit apoi mărimea armatei după apa de pe traseu.

Cea mai veche scriere păstrată despre război este o piesă de teatru: tragedia „Perșii” a lui Eschil, jucată la Atena în 472 î.Hr., la opt ani după Salamina. Este singura tragedie greacă păstrată care are ca subiect un fapt din vremea autorului. Arată războiul văzut din tabăra celor învinși, dar scris de un învingător.

Două bare la aceeași scară pentru armata de uscat a lui Xerxes. Sus, pe toată lățimea, cu contur întrerupt: 1.700.000 de pedestrași, numărul lui Herodot. Jos, cu contur punctat, o bară de șaptesprezece ori mai scurtă: vreo 100.000 de soldați, cât socotesc istoricii de azi. Două bare la aceeași scară pentru armata de uscat a lui Xerxes. Sus, pe toată lățimea, cu contur întrerupt: 1.700.000 de pedestrași, numărul lui Herodot. Jos, cu contur punctat, o bară de șaptesprezece ori mai scurtă: vreo 100.000 de soldați, cât socotesc istoricii de azi. Herodot: 1.700.000 de pedestrași Istoricii de azi: vreo 100.000 de soldați Cele două bare au aceeași scară. a scris cineva atunci dedus de istorici
Figura 3Lângă numărul lui Herodot, estimarea istoricilor de azi abia se vede: vreo 100.000 de soldați.

De ce au câștigat grecii și ce a urmatDe ce

Grecii au ales de două ori locuri strâmte, o trecătoare și o strâmtoare, pentru că acolo numărul perșilor nu mai conta. O armată mare, departe de casă, depindea de corăbiile care îi aduceau hrana: de aceea, după Salamina, Xerxes s-a retras.

Războiul nu se încheiase, iar cetățile din Egeea și din Ionia se temeau că perșii se vor întoarce. De aceea, în 478 î.Hr., ele au făcut o alianță condusă de Atena, cetatea cu cea mai mare flotă: Liga de la Delos. Fiecare cetate dădea corăbii sau bani; banii, 460 de talanți în primul an (un talant: 20–30 kg de argint), se păstrau pe insula Delos. Urmarea a fost că Atena a devenit cea mai puternică cetate de pe mare, iar Sparta, până atunci prima între greci, a început să se teamă de ea. Tucidide I, 96. Atenian, născut pe la 460 î.Hr.; scrie la mai bine de 50 de ani după întemeierea ligii.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Istorii, cartea a VI-a, capitolele 105–106

Ce fel de sursă
text
Cine
Herodot din Halicarnas (c. 484–c. 425 î.Hr.)
Când a fost făcută
al treilea sfert al secolului al V-lea î.Hr., la câteva zeci de ani după bătălie
Despre ce moment vorbește
zilele dinaintea bătăliei de la Maraton, 490 î.Hr.
Unde se află azi
Textul s-a păstrat în copii de mână făcute în Evul Mediu
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui A. D. Godley, Herodotus, vol. III, Loeb Classical Library, 1922 (LacusCurtius, Universitatea din Chicago)

Mai întâi, pe când erau încă în cetate, strategii au trimis la Sparta, ca sol, pe Fidipide, un atenian, alergător de cursă lungă de meserie. (…) Fidipide a ajuns la Sparta a doua zi după ce plecase din Atena. S-a înfățișat înaintea conducătorilor și a spus: «Lacedemonieni [spartani], atenienii vă roagă să le veniți în ajutor și să nu lăsați ca o cetate dintre cele mai vechi ale Eladei [Greciei] să fie robită de străini (…)».

Lacedemonienii au hotărât să-i ajute pe atenieni, dar nu puteau s-o facă pe dată, fiindcă nu voiau să-și calce legea: era a noua zi a lunii și spuneau că nu vor porni la război (…) cât timp luna nu este plină.

Ce poate dovedi Arată ce se povestea la Atena, la o generație-două după Maraton: că atenienii au cerut ajutorul Spartei printr-un alergător și că spartanii au amânat plecarea din pricina unei legi religioase.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură că spartanii au întârziat numai din pricina lunii: Herodot redă explicația spartanilor și nu a fost de față. Despre o alergare de la Maraton la Atena nu spune nimic.

Sursa B Despre gloria atenienilor (De gloria Atheniensium), 347 C

Ce fel de sursă
text
Cine
Plutarh din Cheroneea (c. 46–după 119 d.Hr.)
Când a fost făcută
pe la anul 100 d.Hr., la aproape 600 de ani după bătălie
Despre ce moment vorbește
ziua bătăliei de la Maraton, 490 î.Hr.
Unde se află azi
Text păstrat în manuscrisele medievale ale scrierilor lui Plutarh numite „Moralia”
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui F. C. Babbitt, Plutarch’s Moralia, vol. IV, Loeb Classical Library, 1936 (LacusCurtius, Universitatea din Chicago)

Vestea bătăliei de la Maraton a adus-o Thersippos din Eroiadai, după cum povestește Heracleides din Pont; cei mai mulți istorici spun însă că a fost Eucles, care a alergat în armură, încins de luptă, a dat buzna pe ușile mai-marilor cetății și a apucat să spună doar: «Bucurați-vă! Am învins!», apoi și-a dat pe loc sufletul.

Ce poate dovedi Arată că în vremea lui Plutarh circula povestea unui sol care aleargă de la Maraton la Atena și moare, și că numele lui nu era sigur: Thersippos sau Eucles.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că alergarea a avut loc: Plutarh scrie cu aproape 600 de ani după bătălie, iar Herodot, mult mai apropiat de fapte, nu o pomenește.

Cerințe

  1. Precizați secolul în care a avut loc evenimentul la care se referă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Evenimentul la care se referă sursa A, bătălia de la Maraton (490 î.Hr.), a avut loc în secolul al V-lea î.Hr.

  2. Numiți cetatea căreia atenienii îi cer ajutor, precizată în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Cetatea căreia atenienii îi cer ajutor este Sparta (locuitorii ei sunt numiți în sursă lacedemonieni).

  3. Menționați, din sursa A, două informații referitoare la solul Fidipide. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: era atenian; era alergător de cursă lungă, de meserie; a fost trimis de strategi la Sparta; a ajuns la Sparta a doua zi după plecarea din Atena. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care susține că un sol a adus la Atena vestea victoriei de la Maraton. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera B: „a apucat să spună doar: «Bucurați-vă! Am învins!»”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: „era a noua zi a lunii și spuneau că nu vor porni la război (…) cât timp luna nu este plină”. Efect: lacedemonienii „nu puteau s-o facă pe dată”. Deoarece legea lor îi oprea să plece la război înainte de luna plină, spartanii nu i-au ajutat pe loc pe atenieni. Se primește și: cauză – atenienii se temeau ca cetatea lor să nu fie „robită de străini”; efect – „strategii au trimis la Sparta, ca sol, pe Fidipide”. Se primește orice altă relație corectă între două informații din sursă.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la care dintre cele două surse merită mai multă încredere pentru anul 490 î.Hr. și susțineți-l cu o informație despre surse. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: sursa A merită mai multă încredere. Informație: Herodot scrie la câteva zeci de ani după bătălie, când mai trăiau oameni care luptaseră, pe când Plutarh scrie cu aproape 600 de ani mai târziu și nici nu este sigur de numele solului. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Așezare în timp

Cum așezi războaiele medice pe axa timpului

  1. Datele, trecute în secole

    Răscoala ionienilor începe în 499 î.Hr.: secolul al V-lea î.Hr. (anii 500–401). Tot în secolul al V-lea î.Hr. sunt Maraton (490), Termopile și Salamina (480), Plateea (479) și Liga de la Delos (478).

  2. Ordinea

    Înainte de Hristos, anul cu numărul mai mare este mai vechi. Ordinea este: 499, 490, 480, 479, 478.

  3. Scara

    Între 499 și 478 sunt 21 de ani. O scară bună este de un centimetru pentru doi ani: axa, trasă de la 500 î.Hr., la stânga, până la 475 î.Hr., la dreapta, are 12,5 cm.

  4. Puncte și benzi

    Bătăliile sunt puncte: Maraton, Termopile, Salamina, Plateea. Răscoala ionienilor ține din 499 până în 494 î.Hr., adică 499 − 494 = 5 ani, deci este o bandă. Întemeierea ligii este tot un punct.

  5. O durată calculată

    De la Maraton la Salamina au trecut 490 − 480 = 10 ani. Când amândoi anii sunt înainte de Hristos, îl scazi pe cel mic din cel mare.

Dunărea, pe la 514 î.Hr.

Darius la Dunăre și geții lui Herodot

Cu vreo 24 de ani înainte de Maraton, pe la 514 î.Hr., Darius a pornit împotriva sciților din stepele de la nordul Mării Negre. A trecut Bosforul și a străbătut Tracia. Herodot scrie că unii traci i s-au supus fără luptă, dar geții, „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”, s-au împotrivit și au fost robiți pe dată. Geții locuiau la Dunărea de Jos, ținut din care face parte Dobrogea de azi.

Corăbierii ionieni îi făcuseră lui Darius un pod de vase peste Istru (Dunărea), la două zile de plutit de la mare, acolo unde fluviul se desparte în brațe. Podul a fost păzit de tiranii cetăților grecești supuse perșilor. Unul dintre ei era atenianul Miltiade, care i-a sfătuit pe ceilalți să strice podul și să-l lase pe rege dincolo. Peste două decenii, același Miltiade avea să comande la Maraton.

Pe scurt

  1. Războaiele medice sunt luptele dintre cetățile grecești și Imperiul Persan, din 490 până în 479 î.Hr.; au pornit după răscoala cetăților din Ionia (499–494 î.Hr.), pe care Atena o ajutase.
  2. La Maraton, în 490 î.Hr., hopliții atenieni conduși de strategul Miltiade au învins armata trimisă de Darius I.
  3. În 480 î.Hr., Xerxes a invadat Grecia: regele spartan Leonidas a căzut la Termopile, iar flota greacă, comandată de spartanul Euribiade, a învins la Salamina după planul atenianului Temistocle.
  4. În 479 î.Hr., grecii conduși de spartanul Pausanias au învins la Plateea, iar perșii au părăsit Grecia.
  5. În 478 î.Hr., Atena a întemeiat Liga de la Delos, o alianță împotriva perșilor, cu tezaurul pe insula Delos; prin ea, Atena a ajuns cea mai puternică cetate de pe mare.
  6. Izvorul principal este Herodot, născut pe la 484 î.Hr.; numerele lui pentru armata persană, de peste două milioane de luptători, sunt socotite de istorici mult prea mari.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • Greșit490 î.Hr. este după 480 î.Hr., fiindcă 490 este mai mare.

    CorectÎnainte de Hristos, anii se numără descrescător: Maraton (490 î.Hr.) este cu zece ani mai devreme decât Salamina (480 î.Hr.).

  • GreșitHerodot povestește că Fidipide a alergat de la Maraton la Atena și a murit strigând „Am învins!”.

    CorectLa Herodot, Fidipide aleargă de la Atena la Sparta, înainte de luptă, ca să ceară ajutor. Alergarea de la Maraton la Atena apare la Plutarh, cu aproape 600 de ani mai târziu.

  • GreșitLa Termopile au luptat numai 300 de spartani.

    CorectLeonidas a apărat trecătoarea cu câteva mii de greci din mai multe cetăți. În ultima zi au rămas cu el cei 300 de spartani, 700 de oameni din Thespiai și 400 de tebani.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Cine a comandat armata ateniană la Maraton, în 490 î.Hr.?

    Răspuns

    c) Miltiade. Miltiade a fost strategul de la Maraton. Leonidas este regele spartan de la Termopile, Temistocle a făcut planul bătăliei de la Salamina, iar Pericle conduce Atena abia peste o generație.

  2. De ce au ales grecii să lupte la Termopile și la Salamina?

    Răspuns

    b) Erau locuri strâmte, unde numărul mare al perșilor nu mai conta. Într-o trecătoare și într-o strâmtoare, o armată mare nu se poate desfășura, așa că puțini pot ține piept celor mulți.

  3. Ce era Liga de la Delos?

    Răspuns

    b) O alianță împotriva perșilor, condusă de Atena, întemeiată în 478 î.Hr. Liga de la Delos a fost făcută în 478 î.Hr. de cetățile care se temeau de întoarcerea perșilor; o conducea Atena, iar banii se țineau pe insula Delos.

  4. Numărul fiecărei părți a oștirii nu-l pot spune întocmai, căci nimeni nu-l dă; dar mulțimea întregii armate de uscat s-a arătat a fi de un milion șapte sute de mii.

    Herodot, Istorii VII, 60, despre armata lui Xerxes din 480 î.Hr.; traducere de lucru după A. D. Godley, Loeb Classical Library, 1922

    Ce recunoaște Herodot în acest fragment?

    Răspuns

    b) Că știe doar totalul, fără numărul fiecărei părți a armatei. Herodot spune deschis că nimeni nu dă numărul fiecărei părți; totalul de 1.700.000 vine din povestea numărătorii cu țarcul de 10.000 de oameni.

  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Începe răscoala cetăților din Ionia (499 î.Hr.)
    2. Bătălia de la Maraton (490 î.Hr.)
    3. Bătăliile de la Termopile și Salamina (480 î.Hr.)
    4. Bătălia de la Plateea (479 î.Hr.)
    5. Întemeierea Ligii de la Delos (478 î.Hr.)

    Răscoala (499) este cauza îndepărtată; urmează Maraton (490), apoi, după zece ani, Termopile și Salamina (480), Plateea (479) și liga (478).

  6. Herodot adună 517.610 oameni de pe corăbii, 1.700.000 de pedestrași, 80.000 de călăreți și 20.000 de oameni pe cămile și în care. Câți luptători veniți din Asia îi ies?

    oameni
    Răspuns

    2.317.610 oameni. Suma este 2.317.610, exact numărul scris de Herodot. Socoteala lui este corectă; nesigure sunt numerele din care pornește.

  7. Herodot scrie că armata lui Xerxes avea 1.700.000 de pedestrași. Explică, în trei-patru propoziții, de ce istoricii nu primesc acest număr și ce pun în locul lui.

    Un răspuns bun

    Herodot nu a văzut armata: s-a născut pe la 484 î.Hr. și scrie după câteva zeci de ani, din ce i s-a povestit. O armată de peste un milion de oameni nu ar fi găsit apă și hrană pe drumul din Tracia. De aceea istoricii socotesc câți oameni puteau fi hrăniți și adăpați pe traseu și ajung la numere mult mai mici, de vreo 100.000 de soldați. Un număr sigur nu există, fiindcă perșii nu au lăsat nicio povestire a războiului.

    Un număr dintr-un izvor vechi se verifică prin ce era cu putință: apă, hrană, drumuri.

Termeni

războaiele medice
Luptele dintre cetățile grecești și Imperiul Persan, din 490–479 î.Hr. Grecii le spuneau perșilor și „mezi”.
hoplit
Pedestraș grec greu înarmat: scut, coif, platoșă, lance și sabie. Își plătea singur armele.
falangă
Formația de luptă a hopliților: rânduri strânse, umăr la umăr, cu scuturile alăturate.
triremă
Corabie de război cu trei rânduri de vâsle, lungă de 30–40 m. Herodot socotește 200 de oameni pe fiecare.
Liga de la Delos
Alianța cetăților grecești de la Marea Egee, întemeiată în 478 î.Hr. împotriva perșilor și condusă de Atena; tezaurul se păstra pe insula Delos.
Imperiul Persan
Statul regilor perși din dinastia Ahemenizilor, întins în jurul anului 500 î.Hr. de la Marea Egee la Indus.
Surse și legătura cu programa

Din programă: TC 3.2 „Grecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon”; SS 3.2 „Grecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon”; FIL 3.2 „Grecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon”. Competențe specifice urmărite: 1.1.