Test pe capitol · FIL: Filologie (două ore)
Test de Istorie, clasa a IX-a: capitolul 7, Evul Mediu de zi cu zi – cine muncește, cine luptă, cine se roagă
Ce era un feud?
- Jurământul prin care vasalul promitea credință
- Moșia dată de senior vasalului în schimbul credinței și al slujbei
- Darea în produse plătită de țărani seniorului
- Castelul în care locuia regele
Pune în ordine pașii ceremoniei prin care un războinic devenea vasal.
Scrie în pătrățel numărul pasului: 1 pentru primul, 4 pentru ultimul.
- Vasalul rostește jurământul de credință, pe moaște
- Seniorul îi dă învestitura, cu un obiect care înseamnă feudul
- Vasalul își pune mâinile între mâinile seniorului
- Seniorul îl întreabă dacă vrea să fie omul lui
La Badgeworth, în Gloucestershire, din 51 de capi de familie, 17 erau sclavi.
Ce poți spune, pe temeiul acestui rând, despre satul Badgeworth în 1086?
- Că unul din trei capi de familie scriși în registru era sclav
- Că satul avea 51 de locuitori
- Că o treime dintre locuitorii Angliei erau sclavi
- Că toți sătenii erau șerbi
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Scrie în pătrățel locul în timp: 1 pentru cel mai vechi, 4 pentru cel mai nou.
- Cuvântul „burgenses” apare într-un act din Flandra
- Regele Ludovic al VII-lea dă carta orașului Lorris
- Hotărârea regelui Henric despre fugarii din orașele Alsaciei
- Statutul breslelor din cele Șapte Scaune, dat la Sibiu
Pune în ordine pașii prin care Cruciada a IV-a a ajuns la Constantinopol.
Scrie în pătrățel numărul pasului: 1 pentru primul, 5 pentru ultimul.
- Solii cruciaților cer corăbii la Veneția
- Cruciații nu pot plăti corăbiile
- Dogele cere 85.000 de mărci și jumătate din cuceriri
- Flota cucerește Zara, pentru Veneția
- Cruciații și venețienii cuceresc Constantinopolul
Pune fiecare trăsătură la Biserica de care ținea în secolul al XI-lea.
Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.
Biserica din Apus (Roma)Biserica din Răsărit (Constantinopol)Azimă la împărtășanieCardinalul HumbertCrez cu FilioquePâine dospită la împărtășanieSlujbă în greacăPatriarhul Mihail CerulariePreoți de parohie căsătorițiSlujbă în latină
Ce urmare politică avea excomunicarea unui rege?
- Regele era închis într-o mănăstire
- Vasalii nu mai erau legați de jurământul de credință
- Regatul trecea în stăpânirea papei
- Regele își pierdea pe loc toate pământurile
Astfel, mâna Domnului se crede că a fost împotriva pelerinilor, care (…) i-au măcelărit pe evreii pribegi mai mult din lăcomie de bani decât de dragul dreptății lui Dumnezeu (…). Domnul este judecător drept și nu poruncește nimănui să intre fără voie sau cu sila sub jugul credinței.
Cum judecă Albert din Aachen masacrarea evreilor din 1096?
- O laudă, ca pe începutul firesc al cruciadei
- O osândește: a fost făcută din lăcomie, iar credința nu se impune cu sila
- Nu o crede adevărată
- O pune pe seama regelui Ungariei
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Scrie în pătrățel locul în timp: 1 pentru cel mai vechi, 6 pentru cel mai nou.
- Bizantinii recuceresc Constantinopolul
- Cruciații jefuiesc Constantinopolul
- Cruciații cuceresc Antiohia
- Cruciada săracilor ajunge la Constantinopol
- Cruciații cuceresc Ierusalimul
- Cruciații și venețienii cuceresc Zara
Pune fiecare card la ordinul de care ține.
Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.
TemplieriiIoanițiiTeutoniiGrunwald, 1410Diploma din 1247Arestați din porunca lui Filip al IV-leaHugues de PayensRodos și MaltaPrusia și Marienburg (Malbork)Spital pentru pelerini la IerusalimȚara Bârsei, 1211–1225
Barem: capitolul 7, FIL
Pagină pentru profesor. Fiecare întrebare valorează 1 punct, dacă răspunsul este întreg corect; la întrebările de ordonat și de grupat se acordă punctul numai pentru răspunsul complet. Pentru o notă, baremul îl stabilește profesorul.
b) Moșia dată de senior vasalului în schimbul credinței și al slujbei. Feudul era pământul primit de vasal. Jurământul de credință și omagiul erau ceremonia, iar dările țăranilor țin de domeniu, nu de legătura dintre senior și vasal. (lecția 7.1)
Ordinea corectă: 1. Seniorul îl întreabă dacă vrea să fie omul lui; 2. Vasalul își pune mâinile între mâinile seniorului; 3. Vasalul rostește jurământul de credință, pe moaște; 4. Seniorul îi dă învestitura, cu un obiect care înseamnă feudul. Omagiul (întrebarea și mâinile împreunate) vine primul, jurământul de credință al doilea, iar învestitura, prin care vasalul primește feudul, la sfârșit. (lecția 7.1)
a) Că unul din trei capi de familie scriși în registru era sclav. 17 din 51 înseamnă unul din trei capi de familie. Registrul nu numără femeile și copiii, deci 51 nu este numărul locuitorilor, iar un sat din vest nu arată starea întregii Anglii. (lecția 7.2)
Ordinea în timp: 1. Cuvântul „burgenses” apare într-un act din Flandra (1066); 2. Regele Ludovic al VII-lea dă carta orașului Lorris (1155); 3. Hotărârea regelui Henric despre fugarii din orașele Alsaciei (1224); 4. Statutul breslelor din cele Șapte Scaune, dat la Sibiu (1376). Burghezii sunt pomeniți întâi (1066); carta de la Lorris este din 1155, hotărârea din Alsacia din 1224, iar statutul de la Sibiu din 1376. (lecția 7.3)
Ordinea corectă: 1. Solii cruciaților cer corăbii la Veneția; 2. Dogele cere 85.000 de mărci și jumătate din cuceriri; 3. Cruciații nu pot plăti corăbiile; 4. Flota cucerește Zara, pentru Veneția; 5. Cruciații și venețienii cuceresc Constantinopolul. Înțelegerea din 1201 vine întâi; datoria neplătită din 1202 duce la Zara, iar de acolo flota merge la Constantinopol, cucerit în 1204. (lecția 7.5)
Biserica din Apus (Roma): Slujbă în latină; Azimă la împărtășanie; Crez cu Filioque; Cardinalul Humbert. Biserica din Răsărit (Constantinopol): Slujbă în greacă; Pâine dospită la împărtășanie; Preoți de parohie căsătoriți; Patriarhul Mihail Cerularie. Latina, azima, Filioque și cardinalul Humbert țin de Roma; greaca, pâinea dospită, preoții căsătoriți și patriarhul Mihail Cerularie, de Constantinopol. (lecția 7.6)
b) Vasalii nu mai erau legați de jurământul de credință. Papa i-a dezlegat pe supuși de jurământ; de aceea principii au putut amenința că își aleg alt rege. (lecția 7.7)
b) O osândește: a fost făcută din lăcomie, iar credința nu se impune cu sila. Albert, cleric creștin, scrie că ucigașii au lucrat „din lăcomie de bani” și că nimeni nu trebuie adus cu sila la credință. Oameni din vremea aceea au judecat masacrul drept o crimă. (lecția 7.8)
Ordinea în timp: 1. Cruciada săracilor ajunge la Constantinopol (1096); 2. Cruciații cuceresc Antiohia (1098); 3. Cruciații cuceresc Ierusalimul (1099); 4. Cruciații și venețienii cuceresc Zara (1202); 5. Cruciații jefuiesc Constantinopolul (1204); 6. Bizantinii recuceresc Constantinopolul (1261). Prima Cruciadă: plecarea (1096), Antiohia (1098), Ierusalimul (1099). Cruciada a IV-a: Zara (1202), Constantinopolul (1204). Imperiul Latin se încheie în 1261. (lecția 7.9)
Templierii: Hugues de Payens; Arestați din porunca lui Filip al IV-lea. Ioaniții: Spital pentru pelerini la Ierusalim; Rodos și Malta; Diploma din 1247. Teutonii: Țara Bârsei, 1211–1225; Prusia și Marienburg (Malbork); Grunwald, 1410. Templierii: întemeietorul Hugues de Payens și procesul din Franța. Ioaniții: spitalul, insulele Rodos și Malta, Diploma din 1247. Teutonii: Țara Bârsei, Prusia, Grunwald. (lecția 7.10)