Test pe capitol · TC: Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
Test de Istorie, clasa a IX-a: capitolul 2, Zorii civilizației – de ce au început oamenii să are, să numere și să scrie
Ce înseamnă mod de viață nomad?
- Viața într-un sat, lângă ogor
- Viața fără așezare statornică, în mers după hrană
- Viața în peșteri, fără unelte și fără foc
- Viața de pe urma schimbului de mărfuri
Viteza medie a răspândirii neoliticului în Europa este de 0,6–1,3 km pe an.
Pe ce se sprijină această afirmație?
- Pe vârsta, măsurată cu radiocarbon, a unor probe din sute de așezări
- Pe relatările scrise ale primilor agricultori
- Pe hărți desenate în Neolitic
- Pe povești transmise din tată în fiu până azi
Corabia de la Uluburun transporta o încărcătură de lingouri de cupru și de cositor, în raportul obișnuit de 10 la 1 pentru a face bronz.
Ce se poate spune, pe temeiul acestui fragment, despre încărcătura corabiei?
- Era materia primă pentru bronz, dusă pe mare la cei care o topeau
- Era formată din unelte de bronz gata făcute
- Era minereu de fier pentru fierarii din Asia Mică
- Era aur pentru mormintele șefilor
Așază în ordinea timpului, de la cel mai vechi la cel mai nou.
Scrie în pătrățel locul în timp: 1 pentru cel mai vechi, 6 pentru cel mai nou.
- Toporul de cupru al lui Ötzi
- Începutul epocii bronzului în Europa
- Zgura de cupru de la Belovode
- Pumnalele de aur de la Perșinari
- Mormintele cu aur de la Varna
- Începutul epocii fierului în centrul Europei
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Scrie în pătrățel locul în timp: 1 pentru cel mai vechi, 4 pentru cel mai nou.
- Sargon din Akkad supune orașele sumeriene
- Assurbanipal ajunge rege al Asiriei
- Ninive este distrusă de mezi și de babilonieni
- Hammurabi ajunge rege al Babilonului
Pune fiecare nume la statul de care ține.
Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.
SumerAkkadBabilonAsiriaStela cu 282 de legiRegele AssurbanipalOrașul UrukCapitala NiniveRegele SargonRegele HammurabiOrașul Lagaș
Oraș-stat sumerian sau regatul Egiptului? Pune fiecare trăsătură la locul ei.
Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.
Oraș-stat (Mesopotamia)Regat (Egipt)Templul stă pe un ziguratȚara este împărțită în nomeUn singur faraon pentru toată țaraOgoare udate prin canale din Tigru și EufratConducătorul este socotit zeuUn rege pentru fiecare oraș
De ce a numit Herodot Egiptul „un dar al fluviului”?
- Pentru că faraonul primea Nilul în dar de la zei
- Pentru că revărsarea Nilului lăsa mâlul din care trăia toată țara
- Pentru că egiptenii aduceau daruri fluviului în fiecare an
- Pentru că Nilul fusese săpat de oameni, ca un canal
De ce au început sumerienii să scrie?
- Ca să-și păstreze poveștile despre eroi
- Ca să țină socoteala bunurilor primite și împărțite de templu
- Ca să trimită scrisori regilor din alte țări
- Ca să-și scrie numele pe morminte
Pune în ordine pașii unui paragraf argumentat despre moștenirea Orientului Antic.
Scrie în pătrățel numărul pasului: 1 pentru primul, 5 pentru ultimul.
- Concluzia: măsurarea timpului de azi păstrează această moștenire
- Primul fapt: sistemul sexagesimal și ora de 60 de minute
- Al doilea fapt: calendarul egiptean de 365 de zile
- Afirmația: Orientul Antic a lăsat invenții folosite și azi
- Legătura: cunoștințele au fost scrise și preluate de greci
Barem: capitolul 2, TC
Pagină pentru profesor. Fiecare întrebare valorează 1 punct, dacă răspunsul este întreg corect; la întrebările de ordonat și de grupat se acordă punctul numai pentru răspunsul complet. Pentru o notă, baremul îl stabilește profesorul.
b) Viața fără așezare statornică, în mers după hrană. Nomazii nu au o așezare statornică: se mută când hrana se împuținează. Aveau unelte de piatră cioplită și foc. (lecția 2.1)
a) Pe vârsta, măsurată cu radiocarbon, a unor probe din sute de așezări. În Neolitic nu exista scris. Viteza este un calcul: distanța dintre așezări, împărțită la diferența dintre vârstele lor, aflate cu radiocarbon. Cu date recalculate, intervalul este 0,6–1 km pe an. (lecția 2.1)
a) Era materia primă pentru bronz, dusă pe mare la cei care o topeau. Cuprul și cositorul călătoreau ca lingouri, în raportul din care se face bronzul; aliajul se făcea la destinație. (lecția 2.2)
Ordinea în timp: 1. Zgura de cupru de la Belovode (5000 î.Hr.); 2. Mormintele cu aur de la Varna (4500 î.Hr.); 3. Toporul de cupru al lui Ötzi (3300 î.Hr.); 4. Începutul epocii bronzului în Europa (2300 î.Hr.); 5. Pumnalele de aur de la Perșinari (1650 î.Hr.); 6. Începutul epocii fierului în centrul Europei (800 î.Hr.). Cuprul vine primul (Belovode, Varna, Ötzi), apoi bronzul (din 2300 î.Hr.; Perșinari este din epoca mijlocie a bronzului), iar fierul ultimul. (lecția 2.2)
Ordinea în timp: 1. Sargon din Akkad supune orașele sumeriene (2350 î.Hr.); 2. Hammurabi ajunge rege al Babilonului (1792 î.Hr.); 3. Assurbanipal ajunge rege al Asiriei (668 î.Hr.); 4. Ninive este distrusă de mezi și de babilonieni (612 î.Hr.). Înainte de Hristos, anul cu numărul mai mare este mai vechi: Sargon (pe la 2350), Hammurabi (1792), Assurbanipal (668), căderea orașului Ninive (612). (lecția 2.4)
Sumer: Orașul Uruk; Orașul Lagaș. Akkad: Regele Sargon. Babilon: Regele Hammurabi; Stela cu 282 de legi. Asiria: Capitala Ninive; Regele Assurbanipal. Uruk și Lagaș sunt orașe-stat sumeriene; Sargon este regele din Akkad; Hammurabi și legile lui țin de Babilon; Ninive și Assurbanipal, de Asiria. (lecția 2.4)
Oraș-stat (Mesopotamia): Un rege pentru fiecare oraș; Templul stă pe un zigurat; Ogoare udate prin canale din Tigru și Eufrat. Regat (Egipt): Un singur faraon pentru toată țara; Conducătorul este socotit zeu; Țara este împărțită în nome. Mesopotamia era împărțită în orașe care se conduceau singure; Egiptul era o singură țară, cu un rege-zeu și cu ținuturi conduse de guvernatori. (lecția 2.5)
b) Pentru că revărsarea Nilului lăsa mâlul din care trăia toată țara. Într-o țară aproape fără ploaie, ogoarele există numai unde ajunge revărsarea. Fără Nil, Egiptul ar fi deșert. (lecția 2.5)
b) Ca să țină socoteala bunurilor primite și împărțite de templu. Primele tăblițe sunt evidențe de orz, lână, vite și rații: scrisul s-a născut din numărat. (lecția 2.8)
Ordinea corectă: 1. Afirmația: Orientul Antic a lăsat invenții folosite și azi; 2. Primul fapt: sistemul sexagesimal și ora de 60 de minute; 3. Al doilea fapt: calendarul egiptean de 365 de zile; 4. Legătura: cunoștințele au fost scrise și preluate de greci; 5. Concluzia: măsurarea timpului de azi păstrează această moștenire. Un paragraf argumentat pornește de la afirmație, aduce două fapte, le leagă cu „deoarece” și se încheie cu „prin urmare”. (lecția 2.9)