Istorie IX

Capitolul 2 · Zorii civilizațieiLecția 2.9TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău

Cultura Orientului Antic

Ce a rămas din Orientul Antic: roata, calendarul, Ghilgameș

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
c. 3500–612 î.Hr. · Antichitate

Ce lucruri folosite și azi au fost născocite în Mesopotamia și în Egipt?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 2

În același timp, în altă parte
  • Slovenia de azi. În mlaștinile de lângă Ljubljana s-a păstrat cea mai veche roată de lemn găsită până acum, veche de 5.100–5.300 de ani. sursa
  • Valea Indusului. În mileniul al III-lea î.Hr., orașul Mohenjo-Daro era clădit din cărămidă, cu un oraș de jos tras după reguli stricte: o dovadă timpurie de plan al unui oraș. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

O oră are 60 de minute, iar un minut, 60 de secunde. De unde vine obiceiul de a împărți la 60?

Vezi răspunsul

De la babilonieni. Scribii Mesopotamiei socoteau în baza 60, moștenită de la sumerieni: 60 se împarte fără rest la 2, 3, 4, 5, 6, 10, 12, 15, 20 și 30. Astronomii greci au preluat socoteala lor și au împărțit cercul în 360 de grade, iar gradul în 60 de părți mărunte („minute”), împărțite încă o dată în 60 („secunde”). Ceasornicarii au pus minutele pe cadran abia după multe secole.

În decembrie 1872, la Londra, George Smith, care sorta la British Museum tăblițe sparte aduse de la Ninive, a citit în public o poveste descifrată de el. Un om construiește o corabie, scapă cu ea de un potop trimis de zei și dă drumul, pe rând, unui porumbel, unei rândunici și unui corb. Tăblițele fuseseră scrise pentru biblioteca regelui asirian Assurbanipal, în secolul al VII-lea î.Hr.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Roata, plugul, roata olaruluiCe s-a întâmplat

Cele mai vechi urme de căruțe cu roți au vreo 5.400 de ani și apar aproape în același timp în Mesopotamia și în Europa: desene pe vase, modele de lut, roți de lemn păstrate în mlaștini. Pe tăblițele de la Uruk, semnul pentru „car” apare de trei ori, iar cel pentru „sanie”, de aproape 40 de ori: roata era încă o noutate. Căruța trasă de boi a ușurat căratul recoltei, al lemnului și al pietrei. Tăblițe de la Uruk, vase cu desene de care, roata de lemn din Slovenia (5.100–5.300 de ani).

Plugul tras de boi a înlocuit săpăliga. Un text sumerian de sfaturi pentru agricultori socotește că un singur plug, cu boii lui, poate lucra un ogor de vreo 65 de hectare. Pe roata olarului, un disc care se învârte, vasele se fac mai repede și mai rotunde decât cu mâna. Cu plugul, o familie a putut hrăni mai mulți oameni; cu roata, grânele au putut fi duse la oraș.

Numere, cer și calendarCe s-a întâmplat

Scribii Mesopotamiei socoteau din 60 în 60. Felul acesta de a număra se numește sistem sexagesimal. Cu el au calculat astronomii babilonieni mișcările Lunii și ale planetelor, pe care le urmăreau noapte de noapte. De la ei vin împărțirea cercului în 360 de grade și a orei în 60 de minute. Dedus din tăblițele de socoteli ale scribilor; Herodot (II, 109, sec. V î.Hr.) scrie că grecii au luat de la babilonieni împărțirea zilei.

Egiptenii, care trăiau după revărsarea Nilului, au alcătuit un calendar de 365 de zile: 12 luni a câte 30 de zile și încă cinci zile puse la sfârșit. Tot ei au împărțit ziua și noaptea în câte 12 părți, de unde cele 24 de ore. Herodot scrie că geometria s-a născut în Egipt, din măsurarea ogoarelor după fiecare revărsare. Cum socoteau scribii arată papirusul Rhind, copiat pe la 1650 î.Hr. de scribul Ahmes și păstrat la British Museum: o culegere de probleme, între care aria unui ogor și volumul unui hambar rotund. Despre medicină, Herodot povestește că Egiptul era plin de medici, fiecare pentru o singură boală: unii pentru ochi, alții pentru dinți, alții pentru stomac. Papirusul Ebers, de pe la 1550 î.Hr., lung de vreo 20 de metri, înșiră cam 700 de leacuri și rețete. În Babilon, legile lui Hammurabi hotărau plata medicului care opera cu un cuțit de bronz. Papirusul Rhind (pe la 1650 î.Hr.), la British Museum, și papirusul Ebers (pe la 1550 î.Hr.): două suluri scrise de scribi egipteni.

Pentru curioși

Împărțirea zilei în 24 de ore vine din Egipt, iar împărțirea orei la 60, din Babilon. Cele două s-au întâlnit în cărțile astronomilor greci: Hiparh, în secolul al II-lea î.Hr., și Ptolemeu, pe la 150 d.Hr. Cuvântul „minut” vine din latinescul pars minuta prima, „prima parte măruntă”, iar „secundă”, din pars minuta secunda, „a doua parte măruntă”.

Anul adevărat este cu aproape un sfert de zi mai lung decât 365 de zile. Calendarul egiptean rămânea de aceea în urmă cu o zi la fiecare patru ani, iar lunile numite „ale revărsării” ajungeau, cu vremea, să nu mai cadă în vremea revărsării. După 1.460 de ani, adică de patru ori 365, calendarul și anotimpurile se potriveau din nou.

Sus, anul egiptean ca o bandă desenată la scară: 12 luni a câte 30 de zile și încă 5 zile la sfârșit, în total 365 de zile. Jos, un cerc împărțit în 60 de părți, pentru socoteala babiloniană din 60 în 60: o oră are 60 de minute, un cerc are 360 de grade. Sus, anul egiptean ca o bandă desenată la scară: 12 luni a câte 30 de zile și încă 5 zile la sfârșit, în total 365 de zile. Jos, un cerc împărțit în 60 de părți, pentru socoteala babiloniană din 60 în 60: o oră are 60 de minute, un cerc are 360 de grade. Egipt: anul de 365 de zile 12 luni a câte 30 de zile și încă 5 zile Babilon: socoteala din 60 în 60 o oră = 60 de minute un cerc = 360 de grade
Figura 1Banda este la scară: fiecare lună are 30 de zile, iar fâșia roșie de la capăt arată cele cinci zile adăugate. Cercul are 60 de liniuțe, câte minute are ora.

Povești scrise: Ghilgameș și Cartea MorțilorCe s-a întâmplat

Cea mai cunoscută operă literară a Mesopotamiei este Epopeea lui Ghilgameș. Ghilgameș, rege al orașului Uruk, se împrietenește cu Enkidu, un om crescut printre fiare. După moartea lui Enkidu, pleacă să caute viața fără de moarte și ajunge la Uta-napiștim, omul scăpat de potop, căruia zeii i-au dăruit nemurirea; Ghilgameș se întoarce la Uruk fără ea. Povestea a fost spusă întâi în sumeriană, apoi scrisă în akkadiană, pe douăsprezece tăblițe. Tăblițele din biblioteca lui Assurbanipal de la Ninive, din secolul al VII-lea î.Hr., azi la British Museum.

În Egipt, pe sulurile de papirus puse în morminte se scria așa-numita Carte a Morților. Este o culegere de formule religioase și magice, alese pentru fiecare mort și citite la înmormântare. Egiptenii credeau că ele îl ajută pe cel mort să treacă de judecata zeului Osiris.

Pentru curioși

Povestea potopului din Epopeea lui Ghilgameș seamănă îndeaproape cu cea a lui Noe din Biblie: corabia, muntele, păsările trimise să caute uscatul. Tăblițele de la Ninive sunt din secolul al VII-lea î.Hr., dar povestea este mult mai veche: se cunosc bucăți din ea scrise în Babilon cu peste o mie de ani înainte.

Un sul al Cărții Morților păstrat la Muzeul Metropolitan din New York, făcut pentru preotul Imhotep între 332 și 200 î.Hr., are aproape 22 de metri lungime.

Fâșie lată de papirus gălbui, desenată cu cerneală neagră. În stânga, un zeu cu coroană înaltă șade pe tron, într-un chioșc. La mijloc, o balanță mare, cu două talere, lângă care stau două făpturi cu cap de animal; alături, pe un soclu, o dihanie care șade. Deasupra, pe două rânduri, zeci de făpturi mici, așezate una lângă alta.
Figura 2O bucată din Cartea Morților făcută pentru preotul Imhotep între 332 și 200 î.Hr., azi la Muzeul Metropolitan din New York; sulul întreg are aproape 22 de metri. Aici este desenată judecata din fața zeului Osiris, de care formulele trebuiau să-l ajute pe mort să treacă.

Autorul imaginii: The Metropolitan Museum of Art, New York, CC0, sursa. Imagine micșorată.

Temple, statui, basoreliefuriCe s-a întâmplat

Clădirile cele mai mari erau ale zeilor și ale regilor. În Mesopotamia, templul stătea pe un zigurat, o platformă în trepte, din cărămidă. În Egipt, piramidele erau morminte ale faraonilor, cele mai mari din Regatul Vechi, iar templele de piatră, casele zeilor. În templul zeului Amon de la Karnak, lângă Teba, sala cu coloane are 134 de coloane; cele douăsprezece din mijloc au 21 m înălțime. Templul de la Karnak, la Luxor, clădit și mărit de faraoni timp de aproape 2.000 de ani.

Sculptorii egipteni au cioplit statui uriașe: Sfinxul de la Giza, cu trup de leu și cap de om, are 73,5 m lungime și 20 m înălțime. Asirienii își împodobeau palatele cu basoreliefuri, scene săpate în plăci de piatră, în care figurile ies puțin în afară. Cele din palatul lui Assurbanipal de la Ninive arată vânătorile de lei și războaiele regelui.

De ce tocmai acoloDe ce

Toate aceste născociri răspund unor nevoi ale statelor de pe marile fluvii. Fiindcă ogoarele trebuiau măsurate din nou după revărsare și dările socotite, s-au dezvoltat geometria și calculul. Fiindcă semănatul atârna de venirea apelor, a fost nevoie de un calendar. Fiindcă grânele trebuiau duse la hambarele regelui și piatra la templu, roata și corabia au fost folosite din plin. Surplusul hrănea oameni care nu lucrau pământul: scribi, astronomi, medici, sculptori. Scrisul a păstrat ce au aflat ei, iar grecii, apoi romanii au dus mai departe o parte din această moștenire. Explicație a istoricilor. Herodot făcea deja legătura dintre revărsarea Nilului, măsurarea ogoarelor și geometrie.

Tabel cu patru rânduri: nevoia unui stat de pe un mare fluviu și ce s-a născocit ca răspuns. Ogoare de măsurat după revărsare și dări de socotit: geometria și calculul. Semănatul atârna de venirea apelor: calendarul. Grâne de dus la hambare și piatră de dus la templu: roata și corabia. Surplus de hrană: scribi, astronomi, medici, sculptori. Tabel cu patru rânduri: nevoia unui stat de pe un mare fluviu și ce s-a născocit ca răspuns. Ogoare de măsurat după revărsare și dări de socotit: geometria și calculul. Semănatul atârna de venirea apelor: calendarul. Grâne de dus la hambare și piatră de dus la templu: roata și corabia. Surplus de hrană: scribi, astronomi, medici, sculptori. Nevoia și răspunsul la ea Ogoare de măsurat, dări de socotit geometria și calculul Semănatul atârnă de venirea apelor calendarul Grâne și piatră de dus departe roata și corabia Surplus de hrană scribi, astronomi, medici, sculptori
Figura 3Fiecare născocire răspunde unei nevoi a statelor de pe marile fluvii. Legătura este a istoricilor; pentru geometrie o făcea deja Herodot.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Epopeea lui Ghilgameș, tăblița a XI-a (povestea potopului), versurile 142–155

Ce fel de sursă
text
Cine
necunoscut; în epopee vorbește Uta-napiștim, omul scăpat de potop
Când a fost făcută
tăblițele păstrate au fost scrise în secolul al VII-lea î.Hr., pentru biblioteca regelui Assurbanipal de la Ninive; povestea este mult mai veche
Despre ce moment vorbește
un potop din vremuri de demult, despre care mesopotamienii credeau că a fost trimis de zei
Unde se află azi
British Museum, Londra (tăblițele din biblioteca de la Ninive; tăblița potopului are numărul K.3375)
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui E. A. Wallis Budge, The Babylonian Story of the Deluge and the Epic of Gilgamish, Londra, British Museum, 1920

Muntele Nisir a ținut corabia și n-a lăsat-o să se miște. (…) Când a venit ziua a șaptea, am scos un porumbel și i-am dat drumul. Porumbelul a zburat și s-a întors; fiindcă nu avea unde să se așeze, s-a întors. Am scos o rândunică și i-am dat drumul. Rândunica a zburat și s-a întors; fiindcă nu avea unde să se așeze, s-a întors. Am scos un corb și i-am dat drumul. Corbul a zburat și a văzut apele scăzând. A mâncat, a scormonit pământul, a croncănit și nu s-a mai întors.

Ce poate dovedi Dovedește că, în secolul al VII-lea î.Hr., în Asiria se copia și se păstra o poveste despre un potop, cu o corabie oprită pe un munte și cu păsări trimise să caute uscatul.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că potopul a avut loc și nici când a fost spusă povestea prima dată: este literatură, copiată din tăblițe mai vechi.

Sursa B Istorii, cartea a II-a, capitolul 109

Ce fel de sursă
text
Cine
Herodot din Halicarnas, istoric grec, care a călătorit în Egipt
Când a fost făcută
pe la 430 î.Hr.
Despre ce moment vorbește
împărțirea și măsurarea ogoarelor în Egiptul faraonilor, cu multe secole înaintea lui Herodot
Unde se află azi
Textul s-a păstrat în manuscrise medievale grecești
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui G. C. Macaulay, The History of Herodotus, Londra, 1890 (Wikisource)

Dacă fluviul rupea ceva din bucata de pământ a cuiva, omul venea la rege și îi spunea ce s-a întâmplat, iar regele trimitea oameni să cerceteze și să afle prin măsurătoare cu cât s-a micșorat ogorul, pentru ca de atunci înainte omul să plătească mai puțin (…). Eu cred că așa a fost găsit meșteșugul geometriei, care a trecut apoi și în Grecia. Cât despre ceasul de soare (…) și cele douăsprezece părți ale zilei, grecii le-au învățat de la babilonieni.

Ce poate dovedi Arată că un grec din secolul al V-lea î.Hr. socotea geometria o moștenire egipteană, iar ceasul de soare și împărțirea zilei, una babiloniană.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi cum a apărut cu adevărat geometria: Herodot însuși spune „eu cred”. Scrie la multe secole după faptele despre care vorbește.

Cerințe

  1. Precizați secolul în care au fost scrise tăblițele din care provine sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Tăblițele au fost scrise în secolul al VII-lea î.Hr.

  2. Numiți știința precizată în sursa B. (2 puncte)

    Arată baremul

    Știința precizată în sursa B este geometria.

  3. Menționați, din sursa A, două informații referitoare la păsările trimise din corabie. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: porumbelul a zburat și s-a întors, fiindcă nu avea unde să se așeze; rândunica a zburat și s-a întors; corbul a văzut apele scăzând și nu s-a mai întors. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care arată că grecii au preluat cunoștințe de la popoarele Orientului. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera B: geometria „a trecut apoi și în Grecia”, iar ceasul de soare și cele douăsprezece părți ale zilei „grecii le-au învățat de la babilonieni”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: „fluviul rupea ceva din bucata de pământ a cuiva”. Efect: regele trimitea oameni „să afle prin măsurătoare cu cât s-a micșorat ogorul”. Deoarece Nilul schimba în fiecare an marginile ogoarelor, ele trebuiau măsurate din nou, ceea ce a dus, după Herodot, la apariția geometriei. Se primește și altă relație corectă între două informații din sursă, de pildă: cauză – regele afla „cu cât s-a micșorat ogorul”; efect – „de atunci înainte omul să plătească mai puțin”.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la felul de sursă pe care îl reprezintă sursa A și susțineți-l cu o informație din text. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: sursa A este o operă literară, nu relatarea unui martor. Informație: povestitorul vorbește despre un potop care acoperă pământul și despre un corb care „nu s-a mai întors”, într-o epopee cu zei și eroi; ea arată ce povesteau mesopotamienii, nu ce s-a întâmplat. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Paragraf argumentat

Cum argumentezi că Orientul Antic a lăsat o moștenire folosită și azi

  1. Afirmația

    Popoarele Orientului Antic au făcut descoperiri și invenții care se folosesc și astăzi.

  2. Primul fapt

    De exemplu, scribii din Mesopotamia socoteau în sistemul sexagesimal, din 60 în 60; de la ei vin împărțirea orei în 60 de minute și a cercului în 360 de grade.

  3. Al doilea fapt

    De asemenea, egiptenii au alcătuit un calendar de 365 de zile, cu 12 luni a câte 30 de zile și încă cinci zile la sfârșit; anul de azi are tot 12 luni și 365 de zile.

  4. Legătura

    Aceste cunoștințe au ajuns până azi deoarece au fost scrise, pe tăblițe de lut și pe papirus, și apoi preluate de astronomii greci, cum sunt Hiparh și Ptolemeu.

  5. Concluzia

    Prin urmare, măsurarea timpului de azi păstrează moștenirea Mesopotamiei și a Egiptului.

Pe scurt

  1. Roata (cele mai vechi urme de căruțe au vreo 5.400 de ani), plugul tras de boi și roata olarului au ușurat transportul, munca ogorului și olăritul.
  2. Mesopotamienii socoteau în sistemul sexagesimal, din 60 în 60; de la ei vin împărțirea orei în 60 de minute și a cercului în 360 de grade.
  3. Egiptenii au alcătuit un calendar de 365 de zile (12 luni a câte 30 de zile și încă cinci zile) și au împărțit ziua și noaptea în câte 12 părți.
  4. Astronomia, geometria și medicina s-au dezvoltat din nevoile statului: calendarul, măsurarea ogoarelor, îngrijirea oamenilor.
  5. Epopeea lui Ghilgameș, regele din Uruk, este cea mai cunoscută operă literară a Mesopotamiei; Cartea Morților este culegerea egipteană de formule pentru viața de apoi.
  6. În artă, Orientul Antic a lăsat ziguratul, piramida, templul (Karnak), statuia (Sfinxul de la Giza) și basorelieful (palatul de la Ninive).
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitOra de 60 de minute a fost inventată de ceasornicari, odată cu ceasul.

    CorectÎmpărțirea la 60 vine din socoteala babilonienilor și a ajuns până azi prin astronomii greci. Ceasurile au arătat minutele abia după multe secole.

  • GreșitEpopeea lui Ghilgameș este o cronică a domniei unui rege.

    CorectEste o operă literară, cu zei și cu eroi. Arată ce credeau și ce povesteau mesopotamienii despre prietenie, moarte și zei, nu ce a făcut un rege într-un anumit an.

  • GreșitCartea Morților este o carte, aceeași pentru toți egiptenii.

    CorectEste o culegere de formule religioase și magice, scrise pe papirus; fiecare mort primea formulele alese pentru el.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce este sistemul sexagesimal?

    Răspuns

    b) Un fel de a număra din 60 în 60. „Sexagesimal” vine de la 60. Scribii Mesopotamiei numărau și calculau în această bază.

  2. Câte zile avea calendarul egiptean și cum erau împărțite?

    Răspuns

    c) 365 de zile: 12 luni a câte 30 de zile și încă cinci zile. Douăsprezece luni de 30 de zile fac 360; egiptenii adăugau cinci zile la sfârșitul anului.

  3. Cine este Ghilgameș în epopeea care îi poartă numele?

    Răspuns

    d) Un rege al orașului Uruk, care caută viața fără de moarte. Ghilgameș este regele Urukului; după moartea prietenului său Enkidu pleacă să caute nemurirea.

  4. Meșteșugul medicinei este împărțit la ei astfel: fiecare medic este medicul unei singure boli și nu al mai multora; toată țara este plină de medici, căci unii sunt medici pentru ochi, alții pentru cap, alții pentru dinți, alții pentru bolile stomacului.

    Herodot, Istorii, II, 84, pe la 430 î.Hr., despre Egipt; traducere de lucru după G. C. Macaulay, Londra, 1890

    Ce arată fragmentul despre medicina egipteană?

    Răspuns

    a) Că medicii erau specializați, fiecare pe o parte a trupului. Herodot spune că fiecare medic se ocupa de o singură boală și că țara era plină de ei.

  5. Mesopotamia sau Egipt? Pune fiecare moștenire la locul ei.

    Răspuns

    Mesopotamia: Sistemul sexagesimal; Epopeea lui Ghilgameș; Ziguratul; Basoreliefurile de la Ninive.

    Egipt: Calendarul de 365 de zile; Cartea Morților; Templul de la Karnak; Sfinxul de la Giza.

    Numărătoarea din 60 în 60, Ghilgameș, ziguratul și basoreliefurile asiriene țin de Mesopotamia; calendarul de 365 de zile, Cartea Morților, Karnak și Sfinxul, de Egipt.

  6. Pune în ordine pașii unui paragraf argumentat despre moștenirea Orientului Antic.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Afirmația: Orientul Antic a lăsat invenții folosite și azi
    2. Primul fapt: sistemul sexagesimal și ora de 60 de minute
    3. Al doilea fapt: calendarul egiptean de 365 de zile
    4. Legătura: cunoștințele au fost scrise și preluate de greci
    5. Concluzia: măsurarea timpului de azi păstrează această moștenire

    Un paragraf argumentat pornește de la afirmație, aduce două fapte, le leagă cu „deoarece” și se încheie cu „prin urmare”.

  7. Menționează două invenții sau descoperiri ale Orientului Antic și precizează la ce folosea fiecare.

    Un răspuns bun

    O invenție este roata: cu ea s-au făcut căruțe trase de boi, care au ușurat căratul recoltei, al lemnului și al pietrei. O altă descoperire este calendarul egiptean de 365 de zile, care împărțea anul în 12 luni și trei anotimpuri și slujea la numărarea zilelor.

    Fiecare invenție se numește și se leagă de folosul ei, într-o propoziție întreagă.

Termeni

sistem sexagesimal
Fel de a număra și de a socoti din 60 în 60, folosit în Mesopotamia.
calendar
Împărțirea anului în luni și zile; cel egiptean avea 365 de zile.
Epopeea lui Ghilgameș
Poem mesopotamian despre regele Ghilgameș din Uruk și căutarea vieții fără de moarte; păstrat pe douăsprezece tăblițe de lut.
Cartea Morților
Culegere egipteană de formule religioase și magice, scrise pe papirus și puse în mormânt.
zigurat
Platformă în trepte, din cărămidă, pe care stătea templul unui oraș din Mesopotamia.
basorelief
Sculptură săpată într-o placă de piatră, în care figurile ies puțin în afară.
plug
Unealtă trasă de boi, cu care se răstoarnă brazda înainte de semănat.
geometrie
Știința măsurării lungimilor, a suprafețelor și a formelor; după Herodot, născută din măsurarea ogoarelor Egiptului.
Surse și legătura cu programa

Din programă: TC 2.3 „Cultura Orientului Antic”; SS 2.3 „Cultura Orientului Antic”; FIL 2.3 „Cultura Orientului Antic”. Competențe specifice urmărite: 1.2, 3.2, 4.1.