Test pe capitol · FIL: Filologie (două ore)
Test de Istorie, clasa a IX-a: capitolul 2, Zorii civilizației – de ce au început oamenii să are, să numere și să scrie
Ce înseamnă mod de viață nomad?
- Viața într-un sat, lângă ogor
- Viața fără așezare statornică, în mers după hrană
- Viața în peșteri, fără unelte și fără foc
- Viața de pe urma schimbului de mărfuri
Pune fiecare trăsătură la modul de viață care i se potrivește.
Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.
Nomad (vânători-culegători)Sedentar (agricultori)Case din chirpici, locuite sute de aniSurplus păstrat pentru anii proștiPuține lucruri, cât se pot duce în spinareHrana vine numai din vânat, pescuit și culesGrupul pleacă mai departe când vânatul se răreșteVase de lut pentru păstrat grâne
Corabia de la Uluburun transporta o încărcătură de lingouri de cupru și de cositor, în raportul obișnuit de 10 la 1 pentru a face bronz.
Ce se poate spune, pe temeiul acestui fragment, despre încărcătura corabiei?
- Era materia primă pentru bronz, dusă pe mare la cei care o topeau
- Era formată din unelte de bronz gata făcute
- Era minereu de fier pentru fierarii din Asia Mică
- Era aur pentru mormintele șefilor
Așază în ordine descoperirile și publicațiile din ultimii 150 de ani.
Scrie în pătrățel locul în timp: 1 pentru cel mai vechi, 6 pentru cel mai nou.
- Patru băieți coboară în peștera Lascaux
- María Sanz de Sautuola vede animalele de pe tavanul peșterii Altamira
- Venus din Willendorf este scoasă din pământ
- Cinci speologi găsesc desenele din peștera Coliboaia
- Cartailhac publică „Mea culpa a unui sceptic”
- Trei speologi găsesc peștera Chauvet
Pune fiecare nume la statul de care ține.
Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.
SumerAkkadBabilonAsiriaRegele SargonCapitala NiniveOrașul LagașOrașul UrukRegele HammurabiStela cu 282 de legiRegele Assurbanipal
De ce a numit Herodot Egiptul „un dar al fluviului”?
- Pentru că faraonul primea Nilul în dar de la zei
- Pentru că revărsarea Nilului lăsa mâlul din care trăia toată țara
- Pentru că egiptenii aduceau daruri fluviului în fiecare an
- Pentru că Nilul fusese săpat de oameni, ca un canal
Dă-i fiului tău iubit (…) să trăiască împreună cu tine în veci, iar Marea Soție Regală, iubita lui, Stăpâna celor Două Țări, Nefernefruaton-Nefertiti, vie în vecii vecilor, să fie alături de el.
Cum apare Nefertiti în această rugăciune?
- Ca zeiță căreia i se aduc jertfe
- Ca soție a regelui, pomenită îndată după el
- Ca regentă care domnește în locul regelui
- Ca preoteasă care rostește rugăciunea
Așază în ordinea timpului, de la cel mai vechi la cel mai nou.
Scrie în pătrățel locul în timp: 1 pentru cel mai vechi, 5 pentru cel mai nou.
- Nanni îi scrie lui Ea-nasir
- Alfabetul fenician se răspândește din Byblos
- Preoții egipteni dau hotărârea de pe Piatra din Rosetta
- La Uruk se scriu primele socoteli pe lut
- Champollion descifrează hieroglifele
Pune în ordine pașii unui paragraf argumentat despre moștenirea Orientului Antic.
Scrie în pătrățel numărul pasului: 1 pentru primul, 5 pentru ultimul.
- Al doilea fapt: calendarul egiptean de 365 de zile
- Concluzia: măsurarea timpului de azi păstrează această moștenire
- Afirmația: Orientul Antic a lăsat invenții folosite și azi
- Legătura: cunoștințele au fost scrise și preluate de greci
- Primul fapt: sistemul sexagesimal și ora de 60 de minute
Pune în ordine drumul alfabetului.
Scrie în pătrățel numărul pasului: 1 pentru primul, 4 pentru ultimul.
- Grecii iau semnele și adaugă vocalele
- Etruscii și latinii iau alfabetul de la greci
- Negustorii fenicieni ajung în porturile grecilor
- Fenicienii scriu cu 22 de semne pentru consoane
Barem: capitolul 2, FIL
Pagină pentru profesor. Fiecare întrebare valorează 1 punct, dacă răspunsul este întreg corect; la întrebările de ordonat și de grupat se acordă punctul numai pentru răspunsul complet. Pentru o notă, baremul îl stabilește profesorul.
b) Viața fără așezare statornică, în mers după hrană. Nomazii nu au o așezare statornică: se mută când hrana se împuținează. Aveau unelte de piatră cioplită și foc. (lecția 2.1)
Nomad (vânători-culegători): Grupul pleacă mai departe când vânatul se rărește; Puține lucruri, cât se pot duce în spinare; Hrana vine numai din vânat, pescuit și cules. Sedentar (agricultori): Vase de lut pentru păstrat grâne; Case din chirpici, locuite sute de ani; Surplus păstrat pentru anii proști. Nomazii duc cu ei puține lucruri și nu strâng rezerve; agricultorii stau lângă ogor, își fac case trainice și păstrează grânele. (lecția 2.1)
a) Era materia primă pentru bronz, dusă pe mare la cei care o topeau. Cuprul și cositorul călătoreau ca lingouri, în raportul din care se face bronzul; aliajul se făcea la destinație. (lecția 2.2)
Ordinea în timp: 1. María Sanz de Sautuola vede animalele de pe tavanul peșterii Altamira (1879); 2. Cartailhac publică „Mea culpa a unui sceptic” (1902); 3. Venus din Willendorf este scoasă din pământ (1908); 4. Patru băieți coboară în peștera Lascaux (1940); 5. Trei speologi găsesc peștera Chauvet (1994); 6. Cinci speologi găsesc desenele din peștera Coliboaia (2009). Altamira (1879) a fost prima și a fost respinsă până în 1902. Au urmat Willendorf (1908), Lascaux (1940), Chauvet (1994) și Coliboaia (2009). Ordinea descoperirilor este alta decât ordinea vârstelor: Chauvet, găsită târziu, este mai veche decât Lascaux. (lecția 2.3)
Sumer: Orașul Uruk; Orașul Lagaș. Akkad: Regele Sargon. Babilon: Regele Hammurabi; Stela cu 282 de legi. Asiria: Capitala Ninive; Regele Assurbanipal. Uruk și Lagaș sunt orașe-stat sumeriene; Sargon este regele din Akkad; Hammurabi și legile lui țin de Babilon; Ninive și Assurbanipal, de Asiria. (lecția 2.4)
b) Pentru că revărsarea Nilului lăsa mâlul din care trăia toată țara. Într-o țară aproape fără ploaie, ogoarele există numai unde ajunge revărsarea. Fără Nil, Egiptul ar fi deșert. (lecția 2.5)
b) Ca soție a regelui, pomenită îndată după el. Rugăciunea cere viață veșnică pentru rege, „fiul iubit” al lui Aton, și apoi pentru Marea Soție Regală, „alături de el”. Cel care se roagă este un curtean. (lecția 2.7)
Ordinea în timp: 1. La Uruk se scriu primele socoteli pe lut (3200 î.Hr.); 2. Nanni îi scrie lui Ea-nasir (1750 î.Hr.); 3. Alfabetul fenician se răspândește din Byblos (950 î.Hr.); 4. Preoții egipteni dau hotărârea de pe Piatra din Rosetta (196 î.Hr.); 5. Champollion descifrează hieroglifele (1822 d.Hr.). Pictogramele de la Uruk vin primele, apoi scrisoarea în cuneiforme, apoi alfabetul; Piatra din Rosetta este târzie (196 î.Hr.), iar descifrarea, din 1822. (lecția 2.8)
Ordinea corectă: 1. Afirmația: Orientul Antic a lăsat invenții folosite și azi; 2. Primul fapt: sistemul sexagesimal și ora de 60 de minute; 3. Al doilea fapt: calendarul egiptean de 365 de zile; 4. Legătura: cunoștințele au fost scrise și preluate de greci; 5. Concluzia: măsurarea timpului de azi păstrează această moștenire. Un paragraf argumentat pornește de la afirmație, aduce două fapte, le leagă cu „deoarece” și se încheie cu „prin urmare”. (lecția 2.9)
Ordinea corectă: 1. Fenicienii scriu cu 22 de semne pentru consoane; 2. Negustorii fenicieni ajung în porturile grecilor; 3. Grecii iau semnele și adaugă vocalele; 4. Etruscii și latinii iau alfabetul de la greci. Alfabetul merge de la răsărit la apus: Fenicia (secolele XI–X î.Hr.), Grecia (secolul al VIII-lea î.Hr.), Italia (secolul al VII-lea î.Hr.). (lecția 2.11)