Istorie IX

Capitolul 2 · Zorii civilizațieiLecția 2.1TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău

Repere ale Preistoriei

De ce s-au oprit oamenii din drum? De la vânători la agricultori

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
c. 10000–3300 î.Hr. · Preistorie

Ce s-a schimbat în viața oamenilor când au început să-și cultive hrana?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 2

În același timp, în altă parte
  • Mexic. În valea râului Balsas, urme microscopice de pe unelte de piatră arată că porumbul era folosit acum vreo 8.700 de ani, fără nicio legătură cu grâul din Orientul Apropiat. sursa
  • Noua Guinee. În mlaștinile de la Kuk, la 1.500 m altitudine, oamenii au săpat șanțuri și au ridicat straturi pentru plante; locul a fost lucrat aproape fără întrerupere vreme de cel puțin 7.000 de ani. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

Grâul a fost cultivat prima dată în Orientul Apropiat. Cât timp a trecut până când agricultura a ajuns de acolo în Britania și Irlanda?

Vezi răspunsul

Cam 4.000 de ani. Arheologii au datat cu radiocarbon câte o probă din 735 de așezări ale primilor agricultori, din Orientul Apropiat până în Irlanda. Din aceste date reiese că agricultura a înaintat prin Europa cu 0,6–1 km pe an: cam un kilometru pe an, mai degrabă ceva mai puțin. Un copil de agricultori își făcea ogorul, în medie, la vreo 20–30 km de cel al părinților.

Cu puțin înainte să moară, pe la 3300 î.Hr., un bărbat a mâncat, sus în Alpi, carne de capră sălbatică și de cerb și boabe de alac, un grâu cultivat. Gheața i-a păstrat trupul și stomacul până în 1991. Carnea venea de la vânătoare. Grâul fusese îmblânzit cu mii de ani înainte, la peste 2.500 km de Alpi, în Orientul Apropiat.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Vânători și culegători: viața nomadăCe s-a întâmplat

Specia din care fac parte toți oamenii de azi, Homo sapiens, a apărut în Africa acum vreo 300.000 de ani. Aproape tot acest timp, oamenii au trăit din ce găseau: vânau, pescuiau și culegeau fructe, semințe și rădăcini. Se numesc vânători-culegători. Când vânatul se rărea, grupul pleca mai departe. Un asemenea mod de viață, fără așezare statornică, se numește nomad.

Epoca aceasta poartă numele de Paleolitic, adică epoca pietrei cioplite: uneltele se făceau prin lovirea unei pietre cu alta, până căpăta tăiș. Grupurile aveau câteva zeci de oameni și puține lucruri, cât se putea duce în spinare. Stăpâneau focul: cele mai vechi vetre cunoscute au cel puțin 790.000 de ani și sunt opera unor specii umane mai vechi. Focul dădea căldură, lumină, apărare de fiare și hrană gătită. Vetre cu pietre și oase arse, găsite în săpături; vârsta de 790.000 de ani: Institutul Smithsonian, programul Human Origins.

Pentru curioși

Cuvintele „Paleolitic” și „Neolitic” au fost puse în circulație în 1865 de englezul John Lubbock. Între ele, arheologii așază Mezoliticul, vremea de după ultima glaciațiune, când oamenii încă vânau și culegeau, dar într-o climă mai blândă.

Primii agricultori, în Semiluna FertilăCe s-a întâmplat

Acum vreo 12.000 de ani s-a încheiat ultima glaciațiune, iar clima s-a încălzit. În Semiluna Fertilă, arcul de pământuri care merge de la Marea Mediterană, pe la poalele munților din Anatolia, până la Golful Persic, creșteau sălbatic grâul și orzul și trăiau turme de capre și de oi sălbatice. Aici, între 10000 și 8000 î.Hr., oamenii au început să semene cereale și să țină animale pe lângă casă. Unele dintre cele mai vechi urme de grâu și orz cultivat s-au găsit la Ierihon, în valea Iordanului. Datări cu radiocarbon ale boabelor și oaselor din săpături; sinteze: M. Zeder (2008) și enciclopedia Treccani, „Neolitico”.

Cultivarea plantelor se numește agricultură. Domesticirea înseamnă schimbarea unei plante sau a unui animal prin alegerea, generație după generație, a exemplarelor folositoare omului: spicul care nu-și scutură boabele, capra mai blândă. Caprele și oile au fost domesticite între munții Zagros și sud-estul Anatoliei, apoi porcii și vitele. Schimbarea a durat peste două mii de ani. Istoricii o numesc revoluția neolitică, pentru că a răsturnat felul de a trăi. Epoca se numește Neolitic, epoca pietrei șlefuite: toporul de piatră era acum frecat până devenea neted și se folosea la tăiatul pădurii pentru ogor.

Harta Orientului Apropiat între 10000 și 6200 î.Hr. O linie punctată în formă de arc arată Semiluna Fertilă: de la Marea Mediterană, pe la poalele munților din Anatolia, de-a lungul munților Zagros, până la Golful Persic. Pe arc, Ierihon, în valea Iordanului, cu unele dintre cele mai vechi urme de grâu și orz cultivat. În Anatolia, satul Çatalhöyük, locuit între 7400 și 6200 î.Hr. Harta Orientului Apropiat între 10000 și 6200 î.Hr. O linie punctată în formă de arc arată Semiluna Fertilă: de la Marea Mediterană, pe la poalele munților din Anatolia, de-a lungul munților Zagros, până la Golful Persic. Pe arc, Ierihon, în valea Iordanului, cu unele dintre cele mai vechi urme de grâu și orz cultivat. În Anatolia, satul Çatalhöyük, locuit între 7400 și 6200 î.Hr. Semiluna Fertilă, 10000–6200 î.Hr. Semiluna Fertilă Anatolia Zagros Marea Mediterană Golful Persic Ierihon Çatalhöyük 500 km arcul, fără hotare precise
Figura 1Semiluna Fertilă este un arc de pământuri, de la Marea Mediterană până la Golful Persic. Linia punctată arată numai forma arcului: hotarele lui nu sunt trasate nicăieri. Coasta și râurile sunt cele de azi.

Instrument de încercat: o vârstă măsurată cu radiocarbon, așezată pe curba care leagă anii radiocarbon de anii calendaristici (curba IntCal20) și citită ca interval de ani.

Aceleași date, ca tabel
Patru probe: ce a măsurat laboratorul și ce dă calculul
ProbaCod de laboratorAni radiocarbonPe ce se sprijinăAni în urmă (față de 1950)Ani calendaristiciLățimea intervaluluiPe ce se sprijină
Ötzi, Tisenjoch (Alpii Ötztal): os, țesut și iarbă (media a șase măsurători)ETH-8342, ETH-83454550 ± 27s-a păstrat5.318–5.0533369–3104 î.Hr.265 de anidedus de istorici
Gura Baciului (Cluj), România: os (colagen), așchie de os lungGrA-241377140 ± 45s-a păstrat8.025–7.8626076–5913 î.Hr.163 de anidedus de istorici
Mauk E (Tirol), Austria: cărbune de lemnVERA-44502445 ± 30s-a păstrat2.701–2.359752–410 î.Hr.342 de anidedus de istorici
Baia-Hamangia (Tulcea), România: cărbune de lemnGrN-19865880 ± 70s-a păstrat6.881–6.5004932–4551 î.Hr.381 de anidedus de istorici

Curba are trepte și zimți pentru că în aer nu a fost mereu la fel de mult radiocarbon. Pe un platou al curbei, o măsurătoare de 2445 ± 30 dă un interval de 342 de ani; la 2000 ± 30, în afara unui platou, intervalul are 161 de ani.

Bara dovezilor

Calcul. Banda plină este ce a măsurat laboratorul: vârsta în ani radiocarbon și eroarea ei, la patru probe adevărate, fiecare cu cod de laborator. Curba IntCal20 leagă anii radiocarbon de anii calendaristici. Intervalul de pe axa de jos este calculat: cuprinde anul adevărat cu o probabilitate de 95,4%. Anii se numără înapoi de la 1950.

Surse și credite. Curba IntCal20: P.J. Reimer și colab., Radiocarbon 62(4), 2020, doi:10.1017/RDC.2020.41, CC BY 4.0. Ötzi: G. Bonani și colab., Radiocarbon 36(2), 1994. Baia-Hamangia: J.C. Vogel și H.T. Waterbolk, Radiocarbon 5, 1963. Gura Baciului și Mauk: baza de date p3k14c, ediția 2025.07, CC0.

SatulCe s-a întâmplat

Un ogor semănat trebuie păzit până la seceriș, iar recolta trebuie păstrată peste iarnă. De aceea, agricultorii au rămas pe loc. Trecerea la viața într-o așezare statornică se numește sedentarizare, iar așezarea este satul. La Çatalhöyük, în Anatolia, casele din chirpici au fost locuite între 7400 și 6200 î.Hr.; erau lipite una de alta, fără ulițe, și se intra în ele prin acoperiș. Ruinele de la Çatalhöyük (Turcia), 18 straturi de locuire neolitică; sit în patrimoniul mondial UNESCO din 2012.

Viața sedentară a adus, cu timpul, meșteșuguri noi. Vasele de lut ars, adică ceramica, slujeau la păstrat grâne și la gătit; sunt grele și se sparg ușor la drum. Din lâna oilor și din in s-au făcut fire, iar din fire, la războiul de țesut, pânză. Hrana strânsă peste nevoile anului se numește surplus: el hrănea satul într-un an prost și putea fi dat la schimb.

Pentru curioși

În Levant, între 12000 și 10000 î.Hr., vânătorii de gazele și culegătorii de cereale sălbatice numiți de arheologi natufieni își făceau colibe rotunde, cu pereți de piatră și gropi pentru provizii, la care se întorceau an de an. Acolo, casa a venit înaintea ogorului.

Ceramica a venit târziu. Primele sate de agricultori din Levant, până pe la 7000 î.Hr., nu aveau vase de lut ars; arheologii numesc vremea aceea neolitic preceramic. În China, vânători-culegători făceau oale de lut acum vreo 20.000 de ani.

Cât de repede s-a întins agriculturaDe unde știm

Din Semiluna Fertilă, agricultorii au trecut în Europa prin Anatolia și Balcani. Orice sămânță arsă sau os păstrează carbon radioactiv, care scade cu o viteză cunoscută; măsurându-l, se află vârsta probei. Agricultura a înaintat prin Europa cu 0,6–1 km pe an: cam un kilometru pe an, mai degrabă ceva mai puțin. Pe dreapta calculată din aceste probe, agricultura pleacă din Orientul Apropiat pe la 8100 î.Hr. și ajunge în Britania și Irlanda pe la 3900 î.Hr.: un drum de cam 4.000 de ani. Calcul din 735 de așezări datate cu radiocarbon (R. Pinhasi, J. Fort, A. Ammerman, 2005). Așezările se abat de la medie cu secole.

Omul din gheață, poreclit Ötzi, arată unde ajunsese schimbarea după cinci-șase mii de ani. Oasele și țesuturile lui au fost datate între 3369 și 3104 î.Hr. Comunitatea lui cultiva grâu și vâna în același timp. Trupul este la Muzeul de Arheologie al Tirolului de Sud, la Bolzano (Italia). Datare cu radiocarbon: G. Bonani și colegii, 1994.

Pentru curioși

Agricultura a călătorit mai ales cu oamenii, din tată în fiu, și mai puțin din gură în gură. Genomul lui Ötzi arată că strămoșii lui veniseră din Anatolia, cu vreo 8.000 de ani în urmă.

Agricultura a fost inventată de mai multe ori, de oameni care nu știau unii de alții: cu grâu și orz în Semiluna Fertilă, cu porumb în Mexic, cu alte plante în Noua Guinee.

Axă a timpului de la 10000 la 3000 î.Hr. Între 10000 și 8000 î.Hr., primii agricultori, în Semiluna Fertilă. Între 7400 și 6200 î.Hr., satul de la Çatalhöyük. Pe la 6000 î.Hr., agricultori la Gura Baciului. Între 3369 și 3104 î.Hr., Ötzi, în Alpi. O notă: din Levant până în Britania și Irlanda, agricultura a înaintat cam 4.000 de ani, cu 0,6–1 km pe an. Axă a timpului de la 10000 la 3000 î.Hr. Între 10000 și 8000 î.Hr., primii agricultori, în Semiluna Fertilă. Între 7400 și 6200 î.Hr., satul de la Çatalhöyük. Pe la 6000 î.Hr., agricultori la Gura Baciului. Între 3369 și 3104 î.Hr., Ötzi, în Alpi. O notă: din Levant până în Britania și Irlanda, agricultura a înaintat cam 4.000 de ani, cu 0,6–1 km pe an. 10000 î.Hr. 3000 î.Hr. 10000–8000 primii agricultori 7400–6200 Çatalhöyük c. 6000 Gura Baciului 3369–3104 Ötzi Din Levant în Britania: cam 4.000 de ani s-a păstrat dedus de istorici
Figura 2Axa este la scară. De la primii agricultori din Semiluna Fertilă până la Ötzi trec cinci-șase mii de ani; în acest timp, agricultura a înaintat prin Europa cu 0,6–1 km pe an.

Imaginea capitolului, „Aprinde primele ogoare”, aici ca instrument: situri ale agricultorilor timpurii din Orientul Apropiat până în Britania, fiecare cu o probă datată cu radiocarbon, aprinse pe rând de un ceas.

Hartă cu țărmurile Europei și ale Orientului Apropiat, presărată cu puncte: roșiatice în Orientul Apropiat, gălbui în Balcani și în centrul Europei, albe în Britania
Aceleași date, ca tabel
Ce arată probele și pe ce se sprijină fiecare număr
Ce se numărăCâtPe ce se sprijină
Situri cu o probă datată care are cod de laborator666s-a păstrat
Situri cu vârsta scrisă în tabelul din 2005, fără codul probei64dedus de istorici
Probe din care este calculată înaintarea agriculturii735dedus de istorici
Viteza calculată a înaintării0,6–1 km pe andedus de istorici
Drumul din Orientul Apropiat până în Britania și Irlanda, pe dreapta calculată4.225 de anidedus de istorici
Înaintarea într-o generație de 25–30 de ani15–30 kmdedus de istorici
Pătrate de hartă cu un oraș de azi și nicio probă în tabel232nu se știe sigur
Probe fără eroarea de măsurare în tabel44nu se știe sigur
Situri cu coordonate greșite în tabel, lăsate nedesenate5nu se știe sigur
Probe din situri Starčevo-Criș de pe teritoriul de azi al României (baza de date p3k14c)
SitCod de laboratorProbăAni radiocarbonAni în urmă (față de 1950)Pe ce se sprijină
Foeni-SălașGrN-28455os7510 ± 608.403–8.190s-a păstrat
Gura BaciuluiGrA-24137os7140 ± 458.025–7.862s-a păstrat
Ocna SibiuluiGrN-28110os7120 ± 608.028–7.794s-a păstrat
Foeni-SălașGrN-28454os7080 ± 508.008–7.793s-a păstrat
ȘeușaGrN-28114os7070 ± 608.012–7.754s-a păstrat
Miercurea Sibiului-PetrișGrN-28520os7050 ± 708.008–7.723s-a păstrat
Miercurea Sibiului-PetrișGrN-28521os6920 ± 707.927–7.618s-a păstrat
Foeni-GazGrA-25621os6925 ± 457.916–7.670s-a păstrat
ParțaGrN-28460os6860 ± 607.832–7.582s-a păstrat
ParțaGrN-28877cărbune de lemn6800 ± 507.731–7.572s-a păstrat
GiulvăzGrN-28456corn de cerb6720 ± 807.686–7.431s-a păstrat
ParțaGrN-28459os6660 ± 607.651–7.429s-a păstrat
Limba-BordaneGrN-28457os6580 ± 607.575–7.339s-a păstrat
Cârcea-ViaductBln-1983–6395 ± 607.425–7.170s-a păstrat
Gura BaciuluiLv-2157–6400 ± 907.505–7.080s-a păstrat

Vârsta în ani radiocarbon este măsurată în laborator. Intervalul în ani calendaristici este calculat din ea cu curba IntCal20.

Bara dovezilor

Date și calcul. 730 de situri din tabelul publicat de Pinhasi, Fort și Ammerman (2005), fiecare cu o probă datată cu radiocarbon; 666 au cod de laborator. Anii calendaristici sunt calculați din vârsta măsurată, cu curba IntCal20, și se numără înapoi de la 1950. Frontul este o dreaptă calculată din probe. Țărmurile sunt cele de azi.

Surse și credite. Situri și probe: R. Pinhasi, J. Fort și A.J. Ammerman, „Tracing the Origin and Spread of Agriculture in Europe”, PLoS Biology 3(12): e410, 2005, tabelul S1, CC BY. Curba de calibrare IntCal20: P.J. Reimer și colab., Radiocarbon 62(4), 2020, CC BY 4.0. Probele de pe teritoriul României: p3k14c, ediția 2025.07 (D. Bird și colab., Scientific Data 9, 2022), CC0. Orașele de azi: GeoNames, CC BY 4.0. Țărmuri: Natural Earth, domeniu public.

De ce a schimbat agricultura totulDe ce

Un ogor hrănește mult mai mulți oameni decât aceeași bucată de pădure. De aceea, satele au crescut, iar numărul oamenilor s-a înmulțit. Fiindcă exista surplus, o parte dintre săteni au putut face altceva decât hrană: oale, unelte, pânză. Fiindcă grânele și turmele puteau fi adunate, păstrate și moștenite, unele familii au ajuns să aibă mai mult decât altele. Agricultura avea și un preț: satul depindea de o singură recoltă, iar un an de secetă însemna foamete. Explicație a arheologilor, din mărimea așezărilor, din gropile de grâne și din mormintele cu daruri inegale.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Omul din gheață („Ötzi”) și lucrurile găsite lângă el

Ce fel de sursă
obiect
Cine
nimeni nu l-a făcut: este trupul unui om din epoca cuprului, păstrat de gheață; descrierea este un rezumat după fișele muzeului și după studiul stomacului (F. Maixner și colegii, 2018)
Când a fost făcută
omul a murit între 3369 și 3104 î.Hr.
Despre ce moment vorbește
ultimele zile din viața unui om din Alpi, la sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr.
Unde se află azi
Muzeul de Arheologie al Tirolului de Sud, Bolzano (Italia), într-o celulă rece, la −6 °C

Rezumat. Trupul unui bărbat de vreo 45 de ani, înalt de aproximativ 1,60 m, a fost găsit la 19 septembrie 1991, la 3.210 m altitudine, în Alpi. Gheața a păstrat trupul întreg; de aceea i s-a putut cerceta și stomacul. În stomac avea carne de capră sălbatică și de cerb, grăsime și boabe de alac, un grâu cultivat. Lângă el s-au găsit un topor cu lamă de cupru, un pumnal cu lamă de silex, un arc neterminat și o tolbă cu săgeți. Nu avea niciun vas de lut.

Ce poate dovedi Dovedește că, la sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr., un om din Alpi mânca și vânat, și grâu cultivat, că folosea unelte de piatră alături de un topor de cupru și că urca la peste 3.000 m.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singur cum trăiau toți oamenii din Europa acelei vremi, unde îi era satul și cine cultiva grâul. Este un singur om, surprins în ultimele lui zile.

Cerințe

  1. Precizați mileniul în care a trăit omul descris în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Omul descris în sursa A a trăit în mileniul al IV-lea î.Hr. (a murit între 3369 și 3104 î.Hr.).

  2. Numiți metalul precizat în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Metalul precizat în sursa A este cuprul, din care era făcută lama toporului.

  3. Menționați, din sursa A, două informații referitoare la hrana omului. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: în stomac avea carne de capră sălbatică; avea carne de cerb; avea grăsime; avea boabe de alac, un grâu cultivat. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: „Gheața a păstrat trupul întreg”. Efect: „i s-a putut cerceta și stomacul”. Deoarece gheața a păstrat trupul întreg, cercetătorii au putut afla ce a mâncat omul înainte să moară. Se primește și altă relație corectă între două informații din sursă.

  5. Formulați un punct de vedere referitor la felul în care își făcea rost de hrană comunitatea omului din sursa A și susțineți-l cu o informație din sursă. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: comunitatea lui trăia și din agricultură, și din vânătoare. Informație: în stomac avea atât boabe de alac, „un grâu cultivat”, cât și carne de capră sălbatică și de cerb. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Lanț de cauze și urmări

Cum legi sfârșitul glaciațiunii de apariția satelor

  1. Evenimentul, cu dată

    Trecerea la agricultură în Semiluna Fertilă, între 10000 și 8000 î.Hr.: oamenii încep să semene grâu și orz și să țină capre și oi.

  2. O cauză de durată și una imediată

    Cauza de durată: în Semiluna Fertilă creșteau sălbatic grâul și orzul, iar oamenii de acolo le culegeau de multă vreme. Cauza imediată: după sfârșitul ultimei glaciațiuni, acum vreo 12.000 de ani, clima s-a încălzit.

  3. Mecanismul

    Cine seamănă trebuie să păzească ogorul și să păstreze recolta, deci rămâne pe loc. An de an, alege pentru sămânță spicele cele mai bune; așa, planta sălbatică devine plantă domesticită.

  4. O urmare apropiată și una îndepărtată

    Urmarea apropiată: apar satele, ceramica și surplusul, iar numărul oamenilor crește. Urmarea îndepărtată: agricultura se întinde prin Europa și ajunge, după vreo 4.000 de ani, în Britania și Irlanda.

  5. Fraza de legătură

    Deoarece clima s-a încălzit după ultima glaciațiune, în Semiluna Fertilă oamenii au putut semăna grâul și orzul pe care înainte le culegeau, astfel încât au rămas lângă ogoare, ceea ce a dus la apariția satelor și a surplusului de hrană.

Banat și Cluj

O mandibulă de vânător și un os de la primii agricultori

La 16 februarie 2002, niște speologi au găsit în Peștera cu Oase, în sud-vestul Carpaților (județul Caraș-Severin), mandibula unui om. Datată direct cu radiocarbon, are între 37.000 și 42.000 de ani și este printre cele mai vechi rămășițe de Homo sapiens din Europa. Omul era vânător-culegător. ADN-ul lui arată că avusese un strămoș neandertalian cu doar patru până la șase generații înainte.

Primii agricultori au ajuns aici cu zeci de mii de ani mai târziu, venind dinspre Balcani. La Gura Baciului, lângă Cluj-Napoca, un os dintr-o așezare neolitică a fost datat cu radiocarbon în jurul anului 6000 î.Hr. Între cei doi oameni stau peste 30.000 de ani de viață nomadă.

Pe scurt

  1. În Paleolitic (epoca pietrei cioplite), oamenii erau vânători-culegători și duceau o viață nomadă, în grupuri de câteva zeci de oameni; stăpâneau focul.
  2. Între 10000 și 8000 î.Hr., în Semiluna Fertilă, oamenii au început să cultive grâu și orz și să domesticească capre și oi: această schimbare se numește revoluția neolitică.
  3. Agricultura a adus sedentarizarea: oamenii s-au așezat în sate, cum este cel de la Çatalhöyük (7400–6200 î.Hr.), și au început să facă ceramică și să țeasă.
  4. Surplusul de hrană a făcut cu putință creșterea populației, meșteșugurile și deosebirile de avere dintre familii.
  5. Agricultura a înaintat prin Europa cu mai puțin de un kilometru pe an și a ajuns din Orientul Apropiat în Britania și Irlanda după cam 4.000 de ani, pe la 3900 î.Hr.
  6. În ordinea timpului: cele mai vechi vetre cunoscute, mandibula din Peștera cu Oase, satul de la Çatalhöyük, primii agricultori de la Gura Baciului, moartea lui Ötzi în Alpi.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitRevoluția neolitică s-a petrecut repede, în câțiva ani, ca o revoluție politică.

    CorectNumele arată cât de mult s-a schimbat viața. Schimbarea a durat peste două mii de ani în Semiluna Fertilă, iar până în Britania agricultura a avut nevoie de încă vreo 4.000 de ani.

  • GreșitAgricultura a fost inventată o singură dată și de acolo s-a răspândit în toată lumea.

    CorectA fost inventată de mai multe ori, cu plante diferite: grâu și orz în Semiluna Fertilă, porumb în Mexic, alte plante în Noua Guinee. Numai în Europa a venit din Semiluna Fertilă.

  • GreșitDupă ce au apărut agricultorii, nimeni nu a mai vânat.

    CorectVânătoarea a continuat alături de agricultură: Ötzi, pe la 3300 î.Hr., avea în stomac și grâu cultivat, și carne de capră sălbatică.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce înseamnă mod de viață nomad?

    Răspuns

    b) Viața fără așezare statornică, în mers după hrană. Nomazii nu au o așezare statornică: se mută când hrana se împuținează. Aveau unelte de piatră cioplită și foc.

  2. Unde și când au început oamenii să cultive grâu și orz?

    Răspuns

    c) În Semiluna Fertilă, între 10000 și 8000 î.Hr. Grâul și orzul creșteau sălbatic în Semiluna Fertilă și acolo au fost semănate prima dată. Acum 300.000 de ani apărea Homo sapiens, iar pe la 3300 î.Hr. trăia Ötzi.

  3. De ce au rămas agricultorii într-un singur loc?

    Răspuns

    d) Pentru că ogorul trebuia păzit, iar recolta păstrată. Semănatul leagă omul de pământ: până la seceriș ogorul se păzește, iar după seceriș grânele se păstrează peste iarnă.

  4. Viteza medie a răspândirii neoliticului în Europa este de 0,6–1,3 km pe an.

    R. Pinhasi, J. Fort și A. Ammerman, în revista PLoS Biology, 2005; traducere de lucru din rezumatul articolului

    Pe ce se sprijină această afirmație?

    Răspuns

    a) Pe vârsta, măsurată cu radiocarbon, a unor probe din sute de așezări. În Neolitic nu exista scris. Viteza este un calcul: distanța dintre așezări, împărțită la diferența dintre vârstele lor, aflate cu radiocarbon. Cu date recalculate, intervalul este 0,6–1 km pe an.

  5. Așază în ordinea timpului, de la cel mai vechi la cel mai nou.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Se aprind cele mai vechi vetre cunoscute (790000 î.Hr.)
    2. Trăiește omul din Peștera cu Oase (38000 î.Hr.)
    3. Primele case de la Çatalhöyük (7400 î.Hr.)
    4. Agricultori la Gura Baciului (6000 î.Hr.)
    5. Moare Ötzi, în Alpi (3300 î.Hr.)

    Înainte de Hristos, numărul mai mare este mai vechi: vetrele vin cu mult înaintea lui Homo sapiens din Peștera cu Oase, satele neolitice vin după, iar Ötzi este cel mai aproape de zilele de azi.

  6. Pune fiecare trăsătură la modul de viață care i se potrivește.

    Răspuns

    Nomad (vânători-culegători): Grupul pleacă mai departe când vânatul se rărește; Puține lucruri, cât se pot duce în spinare; Hrana vine numai din vânat, pescuit și cules.

    Sedentar (agricultori): Vase de lut pentru păstrat grâne; Case din chirpici, locuite sute de ani; Surplus păstrat pentru anii proști.

    Nomazii duc cu ei puține lucruri și nu strâng rezerve; agricultorii stau lângă ogor, își fac case trainice și păstrează grânele.

  7. Menționează două deosebiri între viața unui vânător-culegător și cea a unui agricultor din Neolitic și o urmare a apariției agriculturii.

    Un răspuns bun

    Vânătorul-culegător ducea o viață nomadă, în timp ce agricultorul era sedentar și locuia într-un sat. Vânătorul-culegător trăia din vânat, pescuit și cules, în timp ce agricultorul își producea hrana, cultivând grâu și orz și crescând animale. O urmare a agriculturii a fost surplusul de hrană, care a făcut cu putință creșterea populației și apariția meșteșugurilor.

    Deosebirile se scriu pe același criteriu (așezarea, hrana), cu „în timp ce”; urmarea se leagă de surplus.

Termeni

Paleolitic
Epoca pietrei cioplite: cea mai lungă epocă a preistoriei, în care oamenii trăiau din vânat și cules.
Neolitic
Epoca pietrei șlefuite, în care oamenii cultivă plante, cresc animale și trăiesc în sate.
nomad
Care nu are o așezare statornică și se mută din loc în loc după hrană.
sedentarizare
Trecerea de la viața nomadă la viața într-o așezare statornică.
domesticire
Schimbarea unei plante sau a unui animal sălbatic prin alegerea, generație după generație, a exemplarelor folositoare omului.
revoluția neolitică
Trecerea de la vânat și cules la agricultură și creșterea animalelor; în Semiluna Fertilă, între 10000 și 8000 î.Hr.
Semiluna Fertilă
Arcul de pământuri roditoare dintre Marea Mediterană și Golful Persic, unde au fost cultivate prima dată grâul și orzul.
surplus
Hrana strânsă peste nevoile anului, care poate fi păstrată sau dată la schimb.
Surse și legătura cu programa

Din programă: TC 2.1 „Repere ale Preistoriei”; SS 2.1 „Repere ale Preistoriei”; FIL 2.1 „Repere ale Preistoriei”. Competențe specifice urmărite: 1.2.