Istorie IX

Capitolul 10 · Reformă și regi absoluțiLecția 10.3SS Numai pentru științe sociale · în plus față de profilul tău

Reforma religioasă și impactul ei asupra Europei

Lumină, mișcare, uimire: stilul baroc

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
1563–1750 · Epoca modernă

De ce au vrut Biserica și regii o artă care să uimească?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 10

În același timp, în altă parte
  • America Latină. Barocul spaniol și portughez a trecut oceanul: biserici ale iezuiților în Peru, altare și fațade bogat sculptate în Mexic și în Brazilia. sursa
  • China. În 1644, dinastia manciuriană Qing a luat tronul Chinei și a domnit de la Beijing până în 1912. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

În decembrie 1563, Conciliul de la Trento a dat un decret despre picturile și statuile din biserici. Ce a hotărât?

Vezi răspunsul

Să rămână. Decretul spune că imaginile lui Hristos, ale Fecioarei și ale sfinților trebuie păstrate în biserici, fiindcă prin ele poporul este învățat, iar pildele sfinților îi sunt puse înaintea ochilor. Pe atunci, imaginile din biserici erau o pricină de ceartă între confesiuni. Din hotărârea de la Trento a crescut, în deceniile următoare, o artă făcută să convingă: barocul.

În 1647, la Roma, sculptorul Gian Lorenzo Bernini a început să lucreze într-o capelă mică a bisericii Santa Maria della Vittoria. În mijloc a așezat-o pe Sfânta Tereza din Ávila, întinsă pe un nor, cu un înger care îi străpunge inima. Lumina cade pe cei doi dintr-o fereastră pe care privitorul nu o vede, iar de pe pereții din laturi, din loje ca de teatru, privesc bărbații familiei care a plătit capela.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

De ce: imaginile după Conciliul de la TrentoDe ce

Reformatorii protestanți puneau în mijlocul slujbei cuvântul Scripturii; la Wittenberg, în 1521–1522, unii dintre ei au pornit tulburări împotriva imaginilor din biserici. Conciliul de la Trento a răspuns în decembrie 1563: imaginile lui Hristos, ale Fecioarei și ale sfinților rămân în biserici, fiindcă prin ele poporul este învățat și îndemnat la evlavie, iar cinstea arătată lor se îndreaptă către cei pe care îi înfățișează. Decretul despre sfinți și imagini al Conciliului de la Trento, sesiunea a XXV-a, decembrie 1563.

De aceea, Biserica Catolică a comandat după 1563 o artă care să convingă și să miște. Biserica iezuiților din Roma, Il Gesù, începută în 1568 după planul arhitectului Vignola, are o singură navă largă, cu capele pe laturi. A fost modelul bisericilor ridicate de Reforma catolică, numită și Contrareformă.

Interior de biserică, văzut din navă spre altarul principal: pilaștri înalți, aurii, o boltă pictată și, în mijloc, altarul, cu un soare aurit deasupra.
Figura 1Il Gesù, biserica iezuiților din Roma, începută în 1568 după planul lui Vignola: vedere spre altarul principal. Podoabele care se văd azi sunt, în parte, mai târzii decât zidirea.

Autorul imaginii: Diego Delso, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată.

Cum arată: Roma lui Bernini și a lui BorrominiCe s-a întâmplat

Stilul baroc s-a născut la Roma, în jurul anului 1600, și a ținut până pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Se recunoaște după câteva trăsături: linii curbe și forme în mișcare; lumină adusă anume, uneori din ferestre ascunse; chipuri și gesturi care arată emoții puternice; tavane pictate ca și cum s-ar deschide spre cer; arhitectură, sculptură și pictură unite într-o singură lucrare. Arta Renașterii căuta măsura și proporțiile echilibrate, pe când barocul caută mișcarea și uimirea.

Gian Lorenzo Bernini (1598–1680), sculptor și arhitect, a făcut pentru bazilica Sfântul Petru baldachinul de deasupra altarului (1624–1633), cu coloane răsucite, și a început în 1656 colonada din piața bazilicii. Rivalul lui, Francesco Borromini (1599–1667), a zidit din 1634 mănăstirea și biserica San Carlo alle Quattro Fontane, cu planuri întortocheate și cu o fațadă plină de linii curbe, terminată în 1667. Baldachinul și colonada se află la Vatican, iar San Carlo alle Quattro Fontane, la Roma; toate se păstrează.

Pentru curioși

Borromini a venit la Roma ca cioplitor în piatră și a lucrat pe șantierul bazilicii Sfântul Petru, o vreme sub conducerea lui Bernini, cu care a ajuns repede la ceartă.

În 1665, Ludovic al XIV-lea l-a chemat pe Bernini la Paris, să deseneze fațada palatului Luvru. Desenul nu a fost primit: în Franța se întărea atunci un gust mai sever, clasic.

Tabel cu două coloane: trăsătura stilului baroc și lucrarea în care se vede. Linii curbe: fațada San Carlo, de Borromini. Forme în mișcare: baldachinul lui Bernini, cu coloane răsucite. Lumină adusă anume: capela Cornaro, la Roma. Emoții puternice: Sfânta Tereza, de Bernini. Clarobscur: Chemarea Sfântului Matei, de Caravaggio. Tabel cu două coloane: trăsătura stilului baroc și lucrarea în care se vede. Linii curbe: fațada San Carlo, de Borromini. Forme în mișcare: baldachinul lui Bernini, cu coloane răsucite. Lumină adusă anume: capela Cornaro, la Roma. Emoții puternice: Sfânta Tereza, de Bernini. Clarobscur: Chemarea Sfântului Matei, de Caravaggio. Trăsătura Unde se vede Linii curbe fațada San Carlo, Borromini Forme în mișcare baldachinul lui Bernini Lumină adusă anume capela Cornaro, Roma Emoții puternice Sfânta Tereza, Bernini Clarobscur Caravaggio, Sfântul Matei
Figura 2Fiecare trăsătură a barocului, cu o lucrare în care o poți recunoaște.

Pictura: Caravaggio și RubensCe s-a întâmplat

Caravaggio (1571–1610) a pictat scenele sfinte cu oameni de rând, în haine din vremea lui, scoși din întuneric de o lumină puternică. Contrastul acesta dintre lumină și umbră se numește clarobscur. În 1599 a primit comanda pentru capela Contarelli din biserica San Luigi dei Francesi, la Roma, unde a pictat Chemarea Sfântului Matei. Chemarea Sfântului Matei, ulei pe pânză de 322 × 340 cm, se află și azi în capela Contarelli, la Roma.

Flamandul Peter Paul Rubens (1577–1640) a stat opt ani în Italia și s-a întors în 1608 la Anvers. A pictat altare, între care Înălțarea crucii (1610–1611), pentru biserica Sfânta Walburga din oraș (tabloul este azi în catedrală), și un șir de tablouri despre viața reginei Maria de Medici, pentru palatul Luxembourg din Paris. Pânzele lui sunt pline de trupuri în mișcare și de culoare.

Pentru curioși

În 1620, Rubens a pictat 39 de pânze pentru tavanul bisericii iezuiților din Anvers. Au ars într-un incendiu, în 1718.

Caravaggio a fugit din Roma în 1606, după ce a ucis un om într-o încăierare. A pictat apoi la Napoli, în Malta și în Sicilia și a murit în 1610, la Porto Ercole, pe drumul de întoarcere.

Arta curților și numele stiluluiCe s-a întâmplat

Barocul a slujit și puterea regilor și a nobililor. Aceeași artă care îl făcea pe credincios să simtă măreția lui Dumnezeu îl făcea pe supus să simtă măreția stăpânului. La Versailles, Ludovic al XIV-lea a pus să se zidească, între 1678 și 1684, Galeria Oglinzilor. În Franța, gustul a rămas mai reținut, mai apropiat de arta clasică, dar ținta era aceeași: vizitatorul trebuia copleșit. Explicație a istoricilor artei: barocul a fost folosit de Biserică, de regi și de nobili ca să convingă și să impresioneze.

Numele stilului a fost la început o batjocură. În portugheză, barroco înseamnă perlă cu formă neregulată; în franceză, cuvântul a ajuns să însemne „ciudat”. Criticii de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care prețuiau arta clasică, l-au folosit pentru Bernini și Borromini. Abia din 1888 istoricii artei îl folosesc ca nume de stil, fără dispreț.

Axă a timpului de la 1550 la 1750, la scară, cu opt lucrări și hotărâri. În stânga: 1563, decretul despre imagini al Conciliului de la Trento; 1599–1600, Chemarea Sfântului Matei; 1634–1667, San Carlo, de Borromini; 1678–1684, Galeria Oglinzilor. În dreapta: 1568, începe Il Gesù; 1624–1633, baldachinul lui Bernini; 1647–1652, capela Cornaro; 1718, începe biserica din Cluj. Axă a timpului de la 1550 la 1750, la scară, cu opt lucrări și hotărâri. În stânga: 1563, decretul despre imagini al Conciliului de la Trento; 1599–1600, Chemarea Sfântului Matei; 1634–1667, San Carlo, de Borromini; 1678–1684, Galeria Oglinzilor. În dreapta: 1568, începe Il Gesù; 1624–1633, baldachinul lui Bernini; 1647–1652, capela Cornaro; 1718, începe biserica din Cluj. 1550 1750 1563 decretul despre imagini 1599–1600 Chemarea Sf. Matei 1634–1667 San Carlo, Borromini 1678–1684 Galeria Oglinzilor 1568 începe Il Gesù 1624–1633 baldachinul lui Bernini 1647–1652 capela Cornaro 1718 începe biserica din Cluj
Figura 3De la decretul din 1563 până la baldachinul lui Bernini trec vreo 60 de ani: stilul a apărut la câteva decenii după conciliu, din alegerile artiștilor și ale celor care plăteau.
Sală lungă, cu parchet lucios. În stânga, arcade cu oglinzi; de bolta pictată atârnă candelabre de cristal, iar pe margini stau statui aurite care țin sfeșnice.
Figura 4Galeria Oglinzilor de la Versailles, zidită între 1678 și 1684 pentru Ludovic al XIV-lea.

Autorul imaginii: Myrabella, CC BY-SA 3.0, sursa. Imagine micșorată; fotografa a îndreptat perspectiva și a șters doi vizitatori.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Decretul despre chemarea în ajutor și cinstirea sfinților, despre moaște și despre sfintele imagini (Conciliul de la Trento, sesiunea a XXV-a)

Ce fel de sursă
text
Cine
episcopii adunați în Conciliul de la Trento
Când a fost făcută
decembrie 1563, la Trento
Despre ce moment vorbește
rostul imaginilor în bisericile catolice, în vremea Reformei
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
Tipărit în edițiile canoanelor și decretelor conciliului
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui J. Waterworth, The Canons and Decrees of the Sacred and Oecumenical Council of Trent, Londra, Dolman, 1848, p. 234–235

Imaginile lui Hristos, ale Fecioarei, Maica Domnului, și ale celorlalți sfinți să fie avute și păstrate mai ales în biserici și să li se dea cinstea și venerarea cuvenite; nu fiindcă s-ar crede că se află în ele vreo dumnezeire sau putere (…), ci fiindcă cinstea care li se arată se îndreaptă către cei pe care îi înfățișează (…).

Iar episcopii să învețe cu grijă că, prin istoriile tainelor mântuirii, înfățișate în picturi sau în alte chipuri, poporul este învățat și întărit (…); și că din toate sfintele imagini se trage mare folos, (…) fiindcă minunile (…) și pildele mântuitoare ale sfinților sunt puse înaintea ochilor credincioșilor, ca ei (…) să-și rânduiască viața după pilda sfinților.

Ce poate dovedi Dovedește ce cerea Biserica Catolică de la imagini în 1563: să fie păstrate în biserici, să-i învețe pe credincioși și să le pună înaintea ochilor pildele sfinților.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi cum trebuia să arate o pictură: decretul nu vorbește despre lumină, mișcare sau stil. Stilul baroc a apărut după câteva decenii, din alegerile artiștilor și ale celor care plăteau.

Sursa B Chemarea Sfântului Matei

Ce fel de sursă
imagine
Cine
Caravaggio (Michelangelo Merisi); descrierea este un rezumat după fișa Web Gallery of Art
Când a fost făcută
1599–1600, la Roma
Despre ce moment vorbește
clipa în care, potrivit Evangheliei, Hristos îl cheamă pe vameșul Levi (Matei) să-l urmeze
Unde se află azi
Roma, biserica San Luigi dei Francesi, capela Contarelli (ulei pe pânză, 322 × 340 cm)
Pictură întunecată. În stânga, cinci bărbați stau la o masă cu monede, în haine colorate și cu pălării cu pene. În dreapta, doi bărbați în picioare; unul întinde mâna spre masă. O fâșie de lumină cade pieziș din dreapta sus, pe sub o fereastră.
Imagine: Caravaggio, Chemarea Sfântului Matei, 1599–1600; Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Roma, biserica San Luigi dei Francesi, capela Contarelli. Pagina imaginii.

Rezumat. O încăpere întunecoasă. În stânga, la o masă, cinci bărbați îmbrăcați ca oamenii de pe la 1600 numără banii zilei: vameșul Levi, viitorul Sfânt Matei, și ajutoarele lui. Din dreapta intră Hristos, desculț, împreună cu Sfântul Petru, și întinde mâna spre ei. Lumina vine din dreapta, de sus, și cade pe chipurile celor de la masă. Bărbatul cu barbă, luat prin surprindere, duce mâna stângă spre piept; dreapta îi rămâne pe monedă. Doi dintre cei de la masă numără mai departe, fără să ridice ochii. Cine dintre cei cinci este Levi se discută și azi: bărbatul cu barbă sau tânărul din capătul mesei, aplecat peste bani.

Ce poate dovedi Arată cum picta un artist de la Roma, pe la 1600, o scenă sfântă: cu oameni în haine din vremea lui, într-o încăpere întunecoasă, cu o lumină puternică venită dintr-o parte.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi ce simțeau cei care o priveau în 1600 și nici ce voia Biserica de la pictori: pentru aceasta trebuie surse scrise.

Cerințe

  1. Precizați secolul în care a fost dat decretul din sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Decretul din sursa A a fost dat în secolul al XVI-lea (1563).

  2. Numiți stilul artistic căruia îi aparține pictura descrisă în sursa B. (2 puncte)

    Arată baremul

    Pictura descrisă în sursa B aparține stilului baroc.

  3. Menționați, din sursa A, două informații referitoare la folosul imaginilor pentru credincioși. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: prin istoriile pictate, poporul este învățat și întărit; minunile și pildele sfinților sunt puse înaintea ochilor credincioșilor; credincioșii își pot rândui viața după pilda sfinților. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Menționați, din sursa B, două trăsături ale picturii baroce. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: lumina puternică într-o încăpere întunecoasă (clarobscurul); oamenii de rând, îmbrăcați ca în vremea pictorului; gesturile prinse într-o clipă de mișcare și de surprindere (mâna întinsă a lui Hristos, mâna dusă la piept a bărbatului cu barbă). Câte 3 puncte pentru fiecare trăsătură.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între o informație selectată din sursa A și o informație selectată din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză (sursa A): conciliul cere ca pildele sfinților să fie „puse înaintea ochilor credincioșilor”. Efect (sursa B): Caravaggio pictează chemarea lui Matei ca pe o întâmplare cu oameni îmbrăcați ca la 1600, pe care privitorul o poate recunoaște. Deoarece Biserica voia imagini care să învețe și să îndemne, pictorii au adus scenele sfinte aproape de privitor. Se primește orice altă relație corectă între o informație din sursa A și una din sursa B, de pildă: conciliul spune că prin picturi „poporul este învățat” (cauză); pentru o capelă din Roma se pictează chemarea lui Matei (efect).

  6. Formulați un punct de vedere referitor la rostul artei în Biserica Catolică după 1563 și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: după 1563, arta a fost pentru Biserica Catolică un mijloc de a-i învăța și de a-i câștiga pe credincioși. Informație: sursa A spune că prin picturi „poporul este învățat și întărit” și că din sfintele imagini „se trage mare folos”. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Analiză de sursă, pas cu pas

Cum citești o lucrare barocă: capela Cornaro a lui Bernini

  1. Ce fel de sursă este și de când?

    Este o sursă care s-a păstrat: o capelă cu o sculptură de marmură, din biserica Santa Maria della Vittoria, la Roma. A fost lucrată între 1647 și 1652, deci în secolul al XVII-lea.

  2. Cine vorbește și cui?

    A făcut-o Gian Lorenzo Bernini, la comanda cardinalului venețian Federico Cornaro, care voia o capelă de înmormântare pentru el și un loc de cinstire a Sfintei Tereza din Ávila. Se adresează celor care intră în biserică.

  3. Ce spune?

    Două lucruri care se văd: sfânta este întinsă pe un nor, iar un înger îi străpunge inima; lumina cade pe ei dintr-o fereastră ascunsă. Mișcarea, emoția și lumina adusă anume arată că lucrarea este barocă.

  4. Ce vrea să obțină?

    Vrea să-l facă pe privitor părtaș la trăirea sfintei și să arate, în același loc, evlavia și rangul familiei Cornaro, sculptată în lojele din laturi.

  5. Ce nu poate dovedi singură?

    Nu poate dovedi ce a trăit Tereza și nici ce simțeau credincioșii în fața ei: arată cum au vrut un artist și un cardinal să fie văzută sfânta, la 25 de ani după ce fusese trecută în rândul sfinților, în 1622.

Cluj, 1718

Biserica academiei iezuite din Cluj

De la sfârșitul secolului al XVII-lea, barocul a trecut din Italia în Austria și în Europa Centrală. Principatul Transilvaniei a intrat în 1691 sub stăpânirea Habsburgilor, iar în 1698 iezuiții și-au redeschis școala înaltă de la Cluj. La începutul secolului al XVIII-lea, ordinul a ridicat acolo un șir de clădiri: colegiul, internatul și biserica.

Biserica, începută în 1718 și terminată cu totul abia după vreo zece ani, a fost făcută pentru studenții academiei iezuite; de aceea i se spune și azi biserica academică. Din 1776, după desființarea ordinului iezuit, a trecut la călugării piariști, de la care îi vine numele de azi: Biserica Piariștilor. Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, care îi păstrează cronica și inventarele, notează că este numită de obicei cea mai frumoasă biserică barocă a Transilvaniei.

Pe scurt

  1. Conciliul de la Trento a hotărât în decembrie 1563 ca imaginile să rămână în biserici, fiindcă îi învață pe credincioși și îi îndeamnă la evlavie.
  2. Stilul baroc s-a născut la Roma, în jurul anului 1600, ca artă a Reformei catolice, și a ținut până pe la mijlocul secolului al XVIII-lea.
  3. Barocul se recunoaște după linii curbe, mișcare, emoții puternice, lumină adusă anume și după unirea arhitecturii cu sculptura și pictura; arta Renașterii căuta măsura și echilibrul.
  4. Bernini a făcut baldachinul (1624–1633) și colonada (din 1656) de la bazilica Sfântul Petru, iar Borromini biserica San Carlo alle Quattro Fontane.
  5. Caravaggio a pictat scene sfinte în clarobscur, cu oameni de rând; Rubens, la Anvers, a pictat altare și tablouri pentru curți.
  6. Barocul a slujit și regilor: Galeria Oglinzilor de la Versailles a fost zidită între 1678 și 1684 pentru Ludovic al XIV-lea.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitBaroc înseamnă orice clădire cu multe ornamente.

    CorectBarocul este stilul secolelor XVII–XVIII, născut la Roma. Se recunoaște după mișcare, linii curbe, lumină adusă anume și după unirea arhitecturii cu sculptura și pictura, nu după numărul ornamentelor.

  • GreșitBarocul și Renașterea sunt același stil.

    CorectArta Renașterii, din secolele XV–XVI, caută măsura și proporțiile echilibrate. Barocul, apărut pe la 1600, caută mișcarea, emoția și uimirea privitorului.

  • GreșitBarocul a fost numai o artă a bisericilor.

    CorectA pornit ca artă a Reformei catolice, dar a slujit și curților: regii și nobilii l-au folosit ca să-și arate puterea, ca la Versailles.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care dintre aceste trăsături este a stilului baroc?

    Răspuns

    b) Linii curbe, mișcare și lumină adusă anume. Echilibrul este al Renașterii, zidurile groase ale stilului romanic, iar arcele frânte și vitraliile ale celui gotic.

  2. Ce a hotărât Conciliul de la Trento, în 1563, despre imaginile din biserici?

    Răspuns

    c) Să rămână, fiindcă îi învață pe credincioși și îi îndeamnă la evlavie. Decretul din decembrie 1563 păstrează imaginile și le dă un rost: să învețe și să îndemne.

  3. Cine a început, în 1656, colonada din piața bazilicii Sfântul Petru?

    Răspuns

    d) Gian Lorenzo Bernini. Bernini a făcut și baldachinul din bazilică. Borromini a fost rivalul lui, Caravaggio a fost pictor, iar Michelangelo a murit cu aproape un secol înainte.

  4. Prin istoriile tainelor mântuirii, înfățișate în picturi sau în alte chipuri, poporul este învățat și întărit (…); minunile (…) și pildele mântuitoare ale sfinților sunt puse înaintea ochilor credincioșilor.

    Conciliul de la Trento, decretul despre sfintele imagini, decembrie 1563; traducere de lucru după versiunea engleză a lui J. Waterworth (1848)

    Ce rost dă decretul picturilor din biserici?

    Răspuns

    b) Să-i învețe pe credincioși și să le arate pilde de urmat. Decretul vorbește despre învățătură și despre pilde puse „înaintea ochilor”; nu spune nimic despre podoabă sau bogăție.

  5. Așază lucrările și hotărârile în ordinea în care au fost începute sau date.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Decretul de la Trento despre imagini (1563)
    2. Începe zidirea bisericii Il Gesù (1568)
    3. Caravaggio primește comanda pentru capela Contarelli (1599)
    4. Bernini începe colonada din piața Sfântul Petru (1656)
    5. Începe zidirea Galeriei Oglinzilor (1678)
    6. Începe zidirea bisericii iezuite din Cluj (1718)

    Decretul (1563) și Il Gesù (1568) sunt din secolul al XVI-lea; Caravaggio lucrează la 1599–1600; Bernini și Versailles țin de secolul al XVII-lea, iar biserica din Cluj de al XVIII-lea.

  6. Așază fiecare cartonaș la Renaștere sau la baroc.

    Răspuns

    Renaștere: Măsură și proporții echilibrate; Secolele XV–XVI; Leonardo da Vinci.

    Baroc: Mișcare și uimire; Lumină din ferestre ascunse; Secolele XVII–XVIII; Bernini și Borromini; Tavane pictate ca un cer deschis.

    Renașterea, din secolele XV–XVI, caută echilibrul; barocul, din secolele XVII–XVIII, caută mișcarea, lumina și uimirea.

  7. Privești fotografia unei biserici pe care nu o cunoști. Scrie, în trei-patru propoziții, după ce ai hotărî dacă este barocă.

    Un răspuns bun

    Aș căuta întâi liniile: o fațadă cu părți curbe, care ies și intră, arată spre baroc, pe când una dreaptă și liniștită arată spre Renaștere. Aș privi apoi înăuntru: un tavan pictat ca un cer deschis, statui cu gesturi largi și lumină care cade anume pe altar sunt semne ale barocului. Aș verifica dacă pictura, sculptura și arhitectura sunt gândite împreună. La sfârșit aș căuta anul zidirii: barocul ține de secolele XVII–XVIII.

    Un stil se recunoaște după trăsături care se văd, verificate apoi cu data lucrării.

Termeni

baroc
Stil al artei europene din secolul al XVII-lea și din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, născut la Roma; caută mișcarea, emoția și uimirea privitorului.
clarobscur
Contrastul puternic dintre lumină și umbră într-o pictură; este felul de a picta al lui Caravaggio.
colonadă
Șir de coloane care mărginește o piață sau o clădire, cum este cea începută de Bernini în 1656 în piața bazilicii Sfântul Petru.
Il Gesù
Biserica iezuiților din Roma, începută în 1568, cu o singură navă largă și capele pe laturi; modelul bisericilor Reformei catolice.
Galeria Oglinzilor
Sala cea mai vestită a palatului de la Versailles, zidită între 1678 și 1684 pentru Ludovic al XIV-lea.
Surse și legătura cu programa

Din programă: SS 6.3 „Reforma religioasă și impactul ei asupra Europei”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.