Capitolul 10 · Reformă și regi absoluțiLecția 10.3SS Numai pentru științe sociale · în plus față de profilul tău
Reforma religioasă și impactul ei asupra Europei
Lumină, mișcare, uimire: stilul baroc
De ce au vrut Biserica și regii o artă care să uimească?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 10
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
Înainte să citești: tu ce crezi?
În decembrie 1563, Conciliul de la Trento a dat un decret despre picturile și statuile din biserici. Ce a hotărât?
Vezi răspunsul
Să rămână. Decretul spune că imaginile lui Hristos, ale Fecioarei și ale sfinților trebuie păstrate în biserici, fiindcă prin ele poporul este învățat, iar pildele sfinților îi sunt puse înaintea ochilor. Pe atunci, imaginile din biserici erau o pricină de ceartă între confesiuni. Din hotărârea de la Trento a crescut, în deceniile următoare, o artă făcută să convingă: barocul.
În 1647, la Roma, sculptorul Gian Lorenzo Bernini a început să lucreze într-o capelă mică a bisericii Santa Maria della Vittoria. În mijloc a așezat-o pe Sfânta Tereza din Ávila, întinsă pe un nor, cu un înger care îi străpunge inima. Lumina cade pe cei doi dintr-o fereastră pe care privitorul nu o vede, iar de pe pereții din laturi, din loje ca de teatru, privesc bărbații familiei care a plătit capela.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
De ce: imaginile după Conciliul de la TrentoDe ce
Reformatorii protestanți puneau în mijlocul slujbei cuvântul Scripturii; la Wittenberg, în 1521–1522, unii dintre ei au pornit tulburări împotriva imaginilor din biserici. Conciliul de la Trento a răspuns în decembrie 1563: imaginile lui Hristos, ale Fecioarei și ale sfinților rămân în biserici, fiindcă prin ele poporul este învățat și îndemnat la evlavie, iar cinstea arătată lor se îndreaptă către cei pe care îi înfățișează. Decretul despre sfinți și imagini al Conciliului de la Trento, sesiunea a XXV-a, decembrie 1563.
De aceea, Biserica Catolică a comandat după 1563 o artă care să convingă și să miște. Biserica iezuiților din Roma, Il Gesù, începută în 1568 după planul arhitectului Vignola, are o singură navă largă, cu capele pe laturi. A fost modelul bisericilor ridicate de Reforma catolică, numită și Contrareformă.

Autorul imaginii: Diego Delso, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată.
Cum arată: Roma lui Bernini și a lui BorrominiCe s-a întâmplat
Stilul baroc s-a născut la Roma, în jurul anului 1600, și a ținut până pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Se recunoaște după câteva trăsături: linii curbe și forme în mișcare; lumină adusă anume, uneori din ferestre ascunse; chipuri și gesturi care arată emoții puternice; tavane pictate ca și cum s-ar deschide spre cer; arhitectură, sculptură și pictură unite într-o singură lucrare. Arta Renașterii căuta măsura și proporțiile echilibrate, pe când barocul caută mișcarea și uimirea.
Gian Lorenzo Bernini (1598–1680), sculptor și arhitect, a făcut pentru bazilica Sfântul Petru baldachinul de deasupra altarului (1624–1633), cu coloane răsucite, și a început în 1656 colonada din piața bazilicii. Rivalul lui, Francesco Borromini (1599–1667), a zidit din 1634 mănăstirea și biserica San Carlo alle Quattro Fontane, cu planuri întortocheate și cu o fațadă plină de linii curbe, terminată în 1667. Baldachinul și colonada se află la Vatican, iar San Carlo alle Quattro Fontane, la Roma; toate se păstrează.
Pentru curioși
Borromini a venit la Roma ca cioplitor în piatră și a lucrat pe șantierul bazilicii Sfântul Petru, o vreme sub conducerea lui Bernini, cu care a ajuns repede la ceartă.
În 1665, Ludovic al XIV-lea l-a chemat pe Bernini la Paris, să deseneze fațada palatului Luvru. Desenul nu a fost primit: în Franța se întărea atunci un gust mai sever, clasic.
Pictura: Caravaggio și RubensCe s-a întâmplat
Caravaggio (1571–1610) a pictat scenele sfinte cu oameni de rând, în haine din vremea lui, scoși din întuneric de o lumină puternică. Contrastul acesta dintre lumină și umbră se numește clarobscur. În 1599 a primit comanda pentru capela Contarelli din biserica San Luigi dei Francesi, la Roma, unde a pictat Chemarea Sfântului Matei. Chemarea Sfântului Matei, ulei pe pânză de 322 × 340 cm, se află și azi în capela Contarelli, la Roma.
Flamandul Peter Paul Rubens (1577–1640) a stat opt ani în Italia și s-a întors în 1608 la Anvers. A pictat altare, între care Înălțarea crucii (1610–1611), pentru biserica Sfânta Walburga din oraș (tabloul este azi în catedrală), și un șir de tablouri despre viața reginei Maria de Medici, pentru palatul Luxembourg din Paris. Pânzele lui sunt pline de trupuri în mișcare și de culoare.
Pentru curioși
În 1620, Rubens a pictat 39 de pânze pentru tavanul bisericii iezuiților din Anvers. Au ars într-un incendiu, în 1718.
Caravaggio a fugit din Roma în 1606, după ce a ucis un om într-o încăierare. A pictat apoi la Napoli, în Malta și în Sicilia și a murit în 1610, la Porto Ercole, pe drumul de întoarcere.
Arta curților și numele stiluluiCe s-a întâmplat
Barocul a slujit și puterea regilor și a nobililor. Aceeași artă care îl făcea pe credincios să simtă măreția lui Dumnezeu îl făcea pe supus să simtă măreția stăpânului. La Versailles, Ludovic al XIV-lea a pus să se zidească, între 1678 și 1684, Galeria Oglinzilor. În Franța, gustul a rămas mai reținut, mai apropiat de arta clasică, dar ținta era aceeași: vizitatorul trebuia copleșit. Explicație a istoricilor artei: barocul a fost folosit de Biserică, de regi și de nobili ca să convingă și să impresioneze.
Numele stilului a fost la început o batjocură. În portugheză, barroco înseamnă perlă cu formă neregulată; în franceză, cuvântul a ajuns să însemne „ciudat”. Criticii de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care prețuiau arta clasică, l-au folosit pentru Bernini și Borromini. Abia din 1888 istoricii artei îl folosesc ca nume de stil, fără dispreț.

Autorul imaginii: Myrabella, CC BY-SA 3.0, sursa. Imagine micșorată; fotografa a îndreptat perspectiva și a șters doi vizitatori.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Decretul despre chemarea în ajutor și cinstirea sfinților, despre moaște și despre sfintele imagini (Conciliul de la Trento, sesiunea a XXV-a)
Imaginile lui Hristos, ale Fecioarei, Maica Domnului, și ale celorlalți sfinți să fie avute și păstrate mai ales în biserici și să li se dea cinstea și venerarea cuvenite; nu fiindcă s-ar crede că se află în ele vreo dumnezeire sau putere (…), ci fiindcă cinstea care li se arată se îndreaptă către cei pe care îi înfățișează (…).
Iar episcopii să învețe cu grijă că, prin istoriile tainelor mântuirii, înfățișate în picturi sau în alte chipuri, poporul este învățat și întărit (…); și că din toate sfintele imagini se trage mare folos, (…) fiindcă minunile (…) și pildele mântuitoare ale sfinților sunt puse înaintea ochilor credincioșilor, ca ei (…) să-și rânduiască viața după pilda sfinților.
Ce poate dovedi Dovedește ce cerea Biserica Catolică de la imagini în 1563: să fie păstrate în biserici, să-i învețe pe credincioși și să le pună înaintea ochilor pildele sfinților.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi cum trebuia să arate o pictură: decretul nu vorbește despre lumină, mișcare sau stil. Stilul baroc a apărut după câteva decenii, din alegerile artiștilor și ale celor care plăteau.
Sursa B Chemarea Sfântului Matei

Rezumat. O încăpere întunecoasă. În stânga, la o masă, cinci bărbați îmbrăcați ca oamenii de pe la 1600 numără banii zilei: vameșul Levi, viitorul Sfânt Matei, și ajutoarele lui. Din dreapta intră Hristos, desculț, împreună cu Sfântul Petru, și întinde mâna spre ei. Lumina vine din dreapta, de sus, și cade pe chipurile celor de la masă. Bărbatul cu barbă, luat prin surprindere, duce mâna stângă spre piept; dreapta îi rămâne pe monedă. Doi dintre cei de la masă numără mai departe, fără să ridice ochii. Cine dintre cei cinci este Levi se discută și azi: bărbatul cu barbă sau tânărul din capătul mesei, aplecat peste bani.
Ce poate dovedi Arată cum picta un artist de la Roma, pe la 1600, o scenă sfântă: cu oameni în haine din vremea lui, într-o încăpere întunecoasă, cu o lumină puternică venită dintr-o parte.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi ce simțeau cei care o priveau în 1600 și nici ce voia Biserica de la pictori: pentru aceasta trebuie surse scrise.
Cerințe
Precizați secolul în care a fost dat decretul din sursa A. (2 puncte)
Numiți stilul artistic căruia îi aparține pictura descrisă în sursa B. (2 puncte)
Menționați, din sursa A, două informații referitoare la folosul imaginilor pentru credincioși. (6 puncte)
Menționați, din sursa B, două trăsături ale picturii baroce. (6 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între o informație selectată din sursa A și o informație selectată din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la rostul artei în Biserica Catolică după 1563 și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)
Analiză de sursă, pas cu pas
Cum citești o lucrare barocă: capela Cornaro a lui Bernini
Ce fel de sursă este și de când?
Este o sursă care s-a păstrat: o capelă cu o sculptură de marmură, din biserica Santa Maria della Vittoria, la Roma. A fost lucrată între 1647 și 1652, deci în secolul al XVII-lea.
Cine vorbește și cui?
A făcut-o Gian Lorenzo Bernini, la comanda cardinalului venețian Federico Cornaro, care voia o capelă de înmormântare pentru el și un loc de cinstire a Sfintei Tereza din Ávila. Se adresează celor care intră în biserică.
Ce spune?
Două lucruri care se văd: sfânta este întinsă pe un nor, iar un înger îi străpunge inima; lumina cade pe ei dintr-o fereastră ascunsă. Mișcarea, emoția și lumina adusă anume arată că lucrarea este barocă.
Ce vrea să obțină?
Vrea să-l facă pe privitor părtaș la trăirea sfintei și să arate, în același loc, evlavia și rangul familiei Cornaro, sculptată în lojele din laturi.
Ce nu poate dovedi singură?
Nu poate dovedi ce a trăit Tereza și nici ce simțeau credincioșii în fața ei: arată cum au vrut un artist și un cardinal să fie văzută sfânta, la 25 de ani după ce fusese trecută în rândul sfinților, în 1622.
Cluj, 1718
Biserica academiei iezuite din Cluj
De la sfârșitul secolului al XVII-lea, barocul a trecut din Italia în Austria și în Europa Centrală. Principatul Transilvaniei a intrat în 1691 sub stăpânirea Habsburgilor, iar în 1698 iezuiții și-au redeschis școala înaltă de la Cluj. La începutul secolului al XVIII-lea, ordinul a ridicat acolo un șir de clădiri: colegiul, internatul și biserica.
Biserica, începută în 1718 și terminată cu totul abia după vreo zece ani, a fost făcută pentru studenții academiei iezuite; de aceea i se spune și azi biserica academică. Din 1776, după desființarea ordinului iezuit, a trecut la călugării piariști, de la care îi vine numele de azi: Biserica Piariștilor. Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, care îi păstrează cronica și inventarele, notează că este numită de obicei cea mai frumoasă biserică barocă a Transilvaniei.
Pe scurt
- Conciliul de la Trento a hotărât în decembrie 1563 ca imaginile să rămână în biserici, fiindcă îi învață pe credincioși și îi îndeamnă la evlavie.
- Stilul baroc s-a născut la Roma, în jurul anului 1600, ca artă a Reformei catolice, și a ținut până pe la mijlocul secolului al XVIII-lea.
- Barocul se recunoaște după linii curbe, mișcare, emoții puternice, lumină adusă anume și după unirea arhitecturii cu sculptura și pictura; arta Renașterii căuta măsura și echilibrul.
- Bernini a făcut baldachinul (1624–1633) și colonada (din 1656) de la bazilica Sfântul Petru, iar Borromini biserica San Carlo alle Quattro Fontane.
- Caravaggio a pictat scene sfinte în clarobscur, cu oameni de rând; Rubens, la Anvers, a pictat altare și tablouri pentru curți.
- Barocul a slujit și regilor: Galeria Oglinzilor de la Versailles a fost zidită între 1678 și 1684 pentru Ludovic al XIV-lea.
Greșeli frecvente
GreșitBaroc înseamnă orice clădire cu multe ornamente.
CorectBarocul este stilul secolelor XVII–XVIII, născut la Roma. Se recunoaște după mișcare, linii curbe, lumină adusă anume și după unirea arhitecturii cu sculptura și pictura, nu după numărul ornamentelor.
GreșitBarocul și Renașterea sunt același stil.
CorectArta Renașterii, din secolele XV–XVI, caută măsura și proporțiile echilibrate. Barocul, apărut pe la 1600, caută mișcarea, emoția și uimirea privitorului.
GreșitBarocul a fost numai o artă a bisericilor.
CorectA pornit ca artă a Reformei catolice, dar a slujit și curților: regii și nobilii l-au folosit ca să-și arate puterea, ca la Versailles.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care dintre aceste trăsături este a stilului baroc?
Răspuns
b) Linii curbe, mișcare și lumină adusă anume. Echilibrul este al Renașterii, zidurile groase ale stilului romanic, iar arcele frânte și vitraliile ale celui gotic.
Ce a hotărât Conciliul de la Trento, în 1563, despre imaginile din biserici?
Răspuns
c) Să rămână, fiindcă îi învață pe credincioși și îi îndeamnă la evlavie. Decretul din decembrie 1563 păstrează imaginile și le dă un rost: să învețe și să îndemne.
Cine a început, în 1656, colonada din piața bazilicii Sfântul Petru?
Răspuns
d) Gian Lorenzo Bernini. Bernini a făcut și baldachinul din bazilică. Borromini a fost rivalul lui, Caravaggio a fost pictor, iar Michelangelo a murit cu aproape un secol înainte.
Prin istoriile tainelor mântuirii, înfățișate în picturi sau în alte chipuri, poporul este învățat și întărit (…); minunile (…) și pildele mântuitoare ale sfinților sunt puse înaintea ochilor credincioșilor.
Ce rost dă decretul picturilor din biserici?
Răspuns
b) Să-i învețe pe credincioși și să le arate pilde de urmat. Decretul vorbește despre învățătură și despre pilde puse „înaintea ochilor”; nu spune nimic despre podoabă sau bogăție.
Așază lucrările și hotărârile în ordinea în care au fost începute sau date.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Decretul de la Trento despre imagini (1563)
- Începe zidirea bisericii Il Gesù (1568)
- Caravaggio primește comanda pentru capela Contarelli (1599)
- Bernini începe colonada din piața Sfântul Petru (1656)
- Începe zidirea Galeriei Oglinzilor (1678)
- Începe zidirea bisericii iezuite din Cluj (1718)
Decretul (1563) și Il Gesù (1568) sunt din secolul al XVI-lea; Caravaggio lucrează la 1599–1600; Bernini și Versailles țin de secolul al XVII-lea, iar biserica din Cluj de al XVIII-lea.
Așază fiecare cartonaș la Renaștere sau la baroc.
Răspuns
Renaștere: Măsură și proporții echilibrate; Secolele XV–XVI; Leonardo da Vinci.
Baroc: Mișcare și uimire; Lumină din ferestre ascunse; Secolele XVII–XVIII; Bernini și Borromini; Tavane pictate ca un cer deschis.
Renașterea, din secolele XV–XVI, caută echilibrul; barocul, din secolele XVII–XVIII, caută mișcarea, lumina și uimirea.
Privești fotografia unei biserici pe care nu o cunoști. Scrie, în trei-patru propoziții, după ce ai hotărî dacă este barocă.
Un răspuns bun
Aș căuta întâi liniile: o fațadă cu părți curbe, care ies și intră, arată spre baroc, pe când una dreaptă și liniștită arată spre Renaștere. Aș privi apoi înăuntru: un tavan pictat ca un cer deschis, statui cu gesturi largi și lumină care cade anume pe altar sunt semne ale barocului. Aș verifica dacă pictura, sculptura și arhitectura sunt gândite împreună. La sfârșit aș căuta anul zidirii: barocul ține de secolele XVII–XVIII.
Un stil se recunoaște după trăsături care se văd, verificate apoi cu data lucrării.
Termeni
- baroc
- Stil al artei europene din secolul al XVII-lea și din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, născut la Roma; caută mișcarea, emoția și uimirea privitorului.
- clarobscur
- Contrastul puternic dintre lumină și umbră într-o pictură; este felul de a picta al lui Caravaggio.
- colonadă
- Șir de coloane care mărginește o piață sau o clădire, cum este cea începută de Bernini în 1656 în piața bazilicii Sfântul Petru.
- Il Gesù
- Biserica iezuiților din Roma, începută în 1568, cu o singură navă largă și capele pe laturi; modelul bisericilor Reformei catolice.
- Galeria Oglinzilor
- Sala cea mai vestită a palatului de la Versailles, zidită între 1678 și 1684 pentru Ludovic al XIV-lea.
Surse și legătura cu programa
- The Canons and Decrees of the Sacred and Oecumenical Council of Trent, trad. J. Waterworth, Londra, Dolman, 1848: sesiunea a XXV-a, On the Invocation, Veneration, and Relics of Saints, and on Sacred Images (Hanover Historical Texts Project) – sursa A; sesiunea din 3–4 decembrie 1563
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Barocco – originea cuvântului (barroco, perlă neregulată); folosirea lui de către criticii neoclasici; 1888 (H. Wölfflin); începuturile la Roma; trăsăturile stilului; răspândirea în Europa Centrală de la sfârșitul secolului al XVII-lea și în America Latină; Franța și gustul clasic
- Victoria and Albert Museum, The Baroque style – secolul al XVII-lea și prima jumătate a secolului al XVIII-lea; unirea artelor; barocul folosit de Biserică, de regi și de nobili „ca să convingă și să impresioneze”; comparația cu Renașterea; tavanele pictate și ferestrele ascunse
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Bernini, Gian Lorenzo – 1598–1680; baldachinul, 1624–1633, coloanele răsucite; colonada începută în 1656; Paris, 1665
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Borromini, Francesco – 1599–1667; cioplitor la Sfântul Petru; San Carlo alle Quattro Fontane din 1634, fațada din 1667; rivalitatea cu Bernini
- Web Gallery of Art, Caravaggio, The Calling of Saint Matthew, 1599–1600 – sursa B: descrierea tabloului, dimensiunile, capela Contarelli
- Web Gallery of Art, Bernini, View of the Cornaro Chapel, 1647–52 – capela Cornaro: 1647–1652, cardinalul Federico Cornaro, fereastra ascunsă, lojele cu membrii familiei, canonizarea Terezei în 1622
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Caravaggio, Michelangelo Merisi detto il – 1571–1610; comanda din 1599 pentru capela Contarelli; contrastul dintre lumină și umbră; fuga din 1606; Porto Ercole
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Rubens, Pieter Paul – 1577–1640; Italia, 1600–1608; Înălțarea crucii, 1610–1611; ciclul Mariei de Medici; cele 39 de pânze din 1620, arse în 1718
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Vignola, Iacopo Barozzi detto il – Il Gesù, începută în 1568; o singură navă cu capele laterale; model al arhitecturii Contrareformei
- Château de Versailles, The Hall of Mirrors – Galeria Oglinzilor, lucrări între 1678 și 1684
- Arca, catalogul comun al arhivelor bisericești: Gyulafehérvári Főegyházmegyei Levéltár (Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia), fondul Akadémiai templom iratai (biserica academică din Cluj) – fereastra românească: începută în 1718, terminată după un deceniu; făcută pentru studenții academiei iezuite; a piariștilor din 1776; „numită de obicei cea mai frumoasă biserică barocă a Transilvaniei”
- Universitatea Babeș-Bolyai, Istoric – reluarea școlii iezuite în 1698; colegiul, biserica și internatul ridicate la începutul secolului al XVIII-lea; desființarea ordinului, 1773
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Transilvania – Transilvania sub Coroana austriacă din 1691
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Lutero, Martino – tulburările împotriva imaginilor de la Wittenberg, 1521–1522
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Qing – dinastia Qing, 1644–1912, capitala la Beijing
- Rijksmuseum, 10 things about the early Baroque – barocul, mișcare artistică născută la Roma în jurul anului 1600
- Treccani, Enciclopedia dei ragazzi, articolul Barocco – la începuturile picturii baroce stau Annibale Carracci și Caravaggio, veniți la Roma la sfârșitul secolului al XVI-lea
- Catedrala Maicii Domnului din Anvers, fișa lucrării Raising of the Cross – Înălțarea crucii, pictată de Rubens pentru biserica Sfânta Walburga din Anvers; în catedrală după căderea lui Napoleon
- Kunsthistorisches Institut in Florenz, Who is Matthew? (2025) – sursa B: identitatea lui Matei, încă discutată – bărbatul cu barbă sau tânărul din capătul mesei
Din programă: SS 6.3 „Reforma religioasă și impactul ei asupra Europei”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.