Istorie IX

Test pe capitol · TC: Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)

Test de Istorie, clasa a IX-a: capitolul 4, Roma – cum ajunge un oraș să conducă o mare întreagă

10 întrebări · câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect · 20 de minute · Lecțiile 4.1, 4.4, 4.5, 4.6

Înapoi la pagina profesorilor

Nume și prenumeClasaData
  1. Ce îi împiedica pe consuli să ajungă regi?

    1. Erau doi și erau aleși numai pentru un an
    2. Erau numiți de Senat și puteau fi schimbați oricând
    3. Nu aveau voie să comande armata
    4. Erau aleși numai dintre plebei
  2. Potrivește fiecare sarcină cu magistratul care o îndeplinea.

    Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.

    Consul
    Pretor
    Cenzor
    Cvestor

    Ține socotelile vistierieiNumără cetățenii și averile lorJudecă proceseleConvoacă SenatulEste ales o dată la cinci aniComandă armata

  3. Dacă un singur tribun se împotrivește, Senatul nu poate duce la capăt nicio hotărâre și nici măcar nu se poate aduna și ține ședință. Tribunii sunt datori să facă întotdeauna ce hotărăște poporul și să țină seama de voința lui.

    Polibiu, Istorii VI, 16, scris pe la 150 î.Hr.; traducere de lucru după versiunea engleză a lui W. R. Paton (Loeb Classical Library, 1923)

    Ce instituție putea fi oprită de un singur tribun, potrivit fragmentului?

    1. Adunarea poporului
    2. Senatul
    3. Armata consulilor
    4. Colegiul cenzorilor
  4. Fiarele care cutreieră Italia au fiecare câte o vizuină; dar cei care luptă și mor pentru Italia au parte de aer și de lumină, și de nimic altceva. (…) Sunt numiți stăpânii lumii și nu au un bulgăre de pământ al lor.

    cuvântare a lui Tiberius Gracchus (133 î.Hr.), redată de Plutarh, Viața lui Tiberius Gracchus 9, scrisă la peste 200 de ani după; traducere de lucru după versiunea engleză a lui B. Perrin (Loeb, 1921)

    Pe cine apără Tiberius Gracchus în această cuvântare?

    1. Pe senatorii care își pierduseră moșiile
    2. Pe soldații romani rămași fără pământ
    3. Pe sclavii aduși din războaie
    4. Pe aliații din provinciile cucerite
  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Scrie în pătrățel locul în timp: 1 pentru cel mai vechi, 6 pentru cel mai nou.

    • Hannibal învinge la Cannae
    • Cartagina este distrusă
    • Cezar este ucis la idele lui martie
    • Scipio îl învinge pe Hannibal la Zama
    • Tiberius Gracchus propune legea agrară
    • Începe primul război punic
  6. Pune în ordine verigile explicației obișnuite, care leagă cucerirea de războaiele civile.

    Scrie în pătrățel numărul pasului: 1 pentru primul, 6 pentru ultimul.

    • Marius primește în legiuni oameni fără pământ
    • Țăranii-soldați luptă ani la rând departe de casă
    • Soldații își urmează generalul împotriva Senatului
    • Bogații strâng pământul în latifundii lucrate cu sclavi
    • Cuceririle aduc în Italia pământ și sclavi
    • Țăranii fără pământ pleacă la oraș și nu mai pot fi soldați
  7. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Scrie în pătrățel locul în timp: 1 pentru cel mai vechi, 6 pentru cel mai nou.

    • Octavian primește numele Augustus
    • Dioclețian este proclamat împărat
    • Imperiul este împărțit între fiii lui Teodosie
    • Constantin întemeiază Constantinopolul
    • Bătălia de la Actium
    • Odoacru îl înlătură pe Romulus Augustulus
  8. Potrivește fiecare trăsătură cu regimul ei.

    Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.

    Regalitate
    Republică
    Imperiu

    Doi consuli aleși pentru un anUn princeps cu comanda armatei, pe viațăUn rege, pe viațăÎncepe, după tradiție, în 509 î.Hr.Ține, după tradiție, din 753 până în 509 î.Hr.Începe în 27 î.Hr.

  9. Pune în ordine verigile romanizării unei provincii.

    Scrie în pătrățel numărul pasului: 1 pentru primul, 6 pentru ultimul.

    • Sosesc coloniști și se așază veterani
    • Se întemeiază orașe, iar actele se scriu în latină
    • Legiunile cuceresc ținutul
    • Ținutul devine provincie, cu guvernator
    • Localnicii folosesc latina la muncă, la piață și la judecată
    • Oamenii liberi din provincie primesc cetățenia romană
  10. Ce este romanizarea?

    1. Alungarea localnicilor și aducerea de romani în locul lor
    2. Preluarea limbii latine și a felului de viață roman de către locuitorii provinciilor
    3. Cucerirea unui ținut de către legiuni
    4. Primirea cetățeniei romane de către soldați

Barem: capitolul 4, TC

Pagină pentru profesor. Fiecare întrebare valorează 1 punct, dacă răspunsul este întreg corect; la întrebările de ordonat și de grupat se acordă punctul numai pentru răspunsul complet. Pentru o notă, baremul îl stabilește profesorul.

  1. a) Erau doi și erau aleși numai pentru un an. Anualitatea și colegialitatea: funcția ținea un an, iar cei doi consuli aveau puteri egale și se puteau opri unul pe altul. Consulii comandau armata și erau aleși de adunări, la început numai dintre patricieni. (lecția 4.1)

  2. Consul: Comandă armata; Convoacă Senatul. Pretor: Judecă procesele. Cenzor: Numără cetățenii și averile lor; Este ales o dată la cinci ani. Cvestor: Ține socotelile vistieriei. Consulii conduceau armata și statul, pretorii judecau, cenzorii făceau numărătoarea (census) o dată la cinci ani, iar cvestorii se ocupau de banii publici. (lecția 4.1)

  3. b) Senatul. Fragmentul spune că, dacă un tribun se împotrivește, Senatul nu poate hotărî și nici nu se poate aduna. Despre popor, fragmentul spune altceva: tribunii sunt datori să-i facă voia. (lecția 4.1)

  4. b) Pe soldații romani rămași fără pământ. „Cei care luptă și mor pentru Italia” sunt soldații, cetățeni romani. Ei au cucerit lumea și au rămas fără ogor: pentru ei cerea Tiberius legea agrară. (lecția 4.4)

  5. Ordinea în timp: 1. Începe primul război punic (264 î.Hr.); 2. Hannibal învinge la Cannae (216 î.Hr.); 3. Scipio îl învinge pe Hannibal la Zama (202 î.Hr.); 4. Cartagina este distrusă (146 î.Hr.); 5. Tiberius Gracchus propune legea agrară (133 î.Hr.); 6. Cezar este ucis la idele lui martie (44 î.Hr.). Înainte de Hristos, numărul mai mare este mai vechi: 264, 216, 202, 146, 133, 44. Întâi cuceririle, apoi criza dinăuntru. (lecția 4.4)

  6. Ordinea corectă: 1. Țăranii-soldați luptă ani la rând departe de casă; 2. Cuceririle aduc în Italia pământ și sclavi; 3. Bogații strâng pământul în latifundii lucrate cu sclavi; 4. Țăranii fără pământ pleacă la oraș și nu mai pot fi soldați; 5. Marius primește în legiuni oameni fără pământ; 6. Soldații își urmează generalul împotriva Senatului. Fiecare verigă o aduce pe următoarea: războiul lung ruinează țăranul, sclavii îi iau locul, armata rămâne fără oameni, iar soldatul fără pământ atârnă de general. Așa leagă lucrurile autorii antici; istoricii de azi discută cât de mulți țărani au sărăcit. (lecția 4.4)

  7. Ordinea în timp: 1. Bătălia de la Actium (31 î.Hr.); 2. Octavian primește numele Augustus (27 î.Hr.); 3. Dioclețian este proclamat împărat (284 d.Hr.); 4. Constantin întemeiază Constantinopolul (330 d.Hr.); 5. Imperiul este împărțit între fiii lui Teodosie (395 d.Hr.); 6. Odoacru îl înlătură pe Romulus Augustulus (476 d.Hr.). Actium (31 î.Hr.) îi dă lui Octavian puterea, iar în 27 î.Hr. începe Principatul. Dioclețian (284) și Constantin (330) țin de Dominat; împărțirea (395) vine înaintea sfârșitului din Apus (476). (lecția 4.5)

  8. Regalitate: Un rege, pe viață; Ține, după tradiție, din 753 până în 509 î.Hr. Republică: Doi consuli aleși pentru un an; Începe, după tradiție, în 509 î.Hr. Imperiu: Un princeps cu comanda armatei, pe viață; Începe în 27 î.Hr. Întrebarea de test cere, pentru fiecare regim, cine conduce, cum ajunge la conducere și pentru cât timp. (lecția 4.5)

  9. Ordinea corectă: 1. Legiunile cuceresc ținutul; 2. Ținutul devine provincie, cu guvernator; 3. Sosesc coloniști și se așază veterani; 4. Se întemeiază orașe, iar actele se scriu în latină; 5. Localnicii folosesc latina la muncă, la piață și la judecată; 6. Oamenii liberi din provincie primesc cetățenia romană. Cucerirea aduce administrația și coloniștii, aceștia aduc orașele și actele în latină, iar nevoia de zi cu zi îi face pe localnici să le folosească; cetățenia din 212 vine la capăt în timp: Caracalla a dat-o, după Cassius Dio, ca să strângă mai multe taxe. (lecția 4.6)

  10. b) Preluarea limbii latine și a felului de viață roman de către locuitorii provinciilor. Romanizarea este un proces de durată, care urmează cuceririi: localnicii și coloniștii ajung să vorbească latina și să trăiască după obiceiuri romane. (lecția 4.6)