Test pe capitol · TC: Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
Test de Istorie, clasa a IX-a: capitolul 3, Lumea greacă – o mie de state mici și o idee nouă: cetățeanul
Ce era o colonie greacă față de metropola ei?
- O provincie condusă de un trimis al metropolei
- Un polis de sine stătător, cu legile și conducătorii lui
- Un port militar unde locuiau numai soldați
- Un sat fără cetățeni, care plătea tribut metropolei
Ce cauză de durată a colonizării grecești pun istoricii, de obicei, pe primul loc?
- Năvălirea perșilor în Grecia
- Porunca unui rege al tuturor grecilor
- Lipsa pământului
- Dorința de a răspândi alfabetul
De pildă, desemnarea dregătorilor prin tragere la sorți este socotită democratică, iar alegerea lor, oligarhică; democratic este, iarăși, să nu se ceară avere, oligarhic, să se ceară.
Ce spune Aristotel despre alegerea dregătorilor prin vot?
- Că este felul democratic de a-i desemna
- Că este socotită potrivită oligarhiei
- Că se folosea numai la Sparta
- Că este mai dreaptă decât tragerea la sorți
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Scrie în pătrățel locul în timp: 1 pentru cel mai vechi, 6 pentru cel mai nou.
- Primul ostracism
- Clistene împarte Attica în zece triburi
- Dracon dă primele legi scrise
- Moare Pericle
- Pisistrate ia puterea ca tiran
- Solon desființează înrobirea pentru datorii
Așază în ordine evenimentele și autorii.
Scrie în pătrățel locul în timp: 1 pentru cel mai vechi, 5 pentru cel mai nou.
- Bătălia de la Plateea, la care spartanii vin însoțiți de hiloți
- Tirteu își scrie versurile despre messenienii supuși
- Herodot își scrie Istoriile
- Plutarh scrie Viața lui Licurg
- Sparta este învinsă de Teba la Leuctra
Atena sau Sparta? Pune fiecare instituție la cetatea ei.
Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.
AtenaSpartaHeliaiaEcclesiaGerusiaStrategiiApellaBulé (Sfatul celor 500)Doi regiEforii
Herodot adună 517.610 oameni de pe corăbii, 1.700.000 de pedestrași, 80.000 de călăreți și 20.000 de oameni pe cămile și în care. Câți luptători veniți din Asia îi ies?
Răspuns: oameni
Numărul fiecărei părți a oștirii nu-l pot spune întocmai, căci nimeni nu-l dă; dar mulțimea întregii armate de uscat s-a arătat a fi de un milion șapte sute de mii.
Ce recunoaște Herodot în acest fragment?
- Că a numărat el însuși armata, la Doriscos
- Că știe doar totalul, fără numărul fiecărei părți a armatei
- Că numărul i-a fost dat de regele Xerxes
- Că armata persană era mai mică decât se credea
Pune în ordine verigile care duc de la alianță la război.
Scrie în pătrățel numărul pasului: 1 pentru primul, 6 pentru ultimul.
- Atena se ceartă cu aliați ai Spartei pentru Corcira, Potideea și Megara
- Cetățile fac o alianță împotriva perșilor, cu tezaurul la Delos
- Atena îi oprește cu forța pe aliații care vor să plece și mută tezaurul
- Sparta se teme de puterea Atenei
- Începe războiul peloponesiac
- Aliații dau bani în loc de corăbii, iar flota rămâne a Atenei
Desparte izvoarele despre Alexandru după cât de departe de el au trăit autorii.
Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.
De la contemporani ai lui AlexandruLa sute de ani după elViața lui Alexandru, de PlutarhCartea generalului Ptolemeu (pierdută)Biblioteca istorică a lui Diodor din SiciliaAnabasis, de ArrianJurnalul astronomic din Babilon
Barem: capitolul 3, TC
Pagină pentru profesor. Fiecare întrebare valorează 1 punct, dacă răspunsul este întreg corect; la întrebările de ordonat și de grupat se acordă punctul numai pentru răspunsul complet. Pentru o notă, baremul îl stabilește profesorul.
b) Un polis de sine stătător, cu legile și conducătorii lui. Colonia își avea propriii cetățeni, legi și conducători. De metropolă o legau zeii, graiul, sărbătorile și negoțul. (lecția 3.1)
c) Lipsa pământului. Câmpiile Greciei sunt mici, iar ogorul unei familii nu ajungea pentru toți fiii; alături de lipsa pământului au stat luptele din cetăți și negoțul. Grecii nu aveau un rege al tuturor, iar războaiele cu perșii încep abia în secolul al V-lea î.Hr. (lecția 3.1)
b) Că este socotită potrivită oligarhiei. Aristotel pune tragerea la sorți de partea democrației, iar alegerea, de partea oligarhiei. Nu spune care este mai dreaptă. (lecția 3.3)
Ordinea în timp: 1. Dracon dă primele legi scrise (621 î.Hr.); 2. Solon desființează înrobirea pentru datorii (594 î.Hr.); 3. Pisistrate ia puterea ca tiran (560 î.Hr.); 4. Clistene împarte Attica în zece triburi (508 î.Hr.); 5. Primul ostracism (487 î.Hr.); 6. Moare Pericle (429 î.Hr.). Înainte de Hristos, anul cu numărul mai mare este mai vechi: Dracon (621), Solon (594), Pisistrate (560), Clistene (508), primul ostracism (487), moartea lui Pericle (429). (lecția 3.3)
Ordinea în timp: 1. Tirteu își scrie versurile despre messenienii supuși (650 î.Hr.); 2. Bătălia de la Plateea, la care spartanii vin însoțiți de hiloți (479 î.Hr.); 3. Herodot își scrie Istoriile (430 î.Hr.); 4. Sparta este învinsă de Teba la Leuctra (371 î.Hr.); 5. Plutarh scrie Viața lui Licurg (100 d.Hr.). Tirteu (secolul al VII-lea î.Hr.) este singurul dintre ei care a trăit în vremea cuceririi Messeniei. Plateea (479), Herodot (pe la 430) și Leuctra (371) sunt înainte de Hristos; Plutarh scrie pe la 100 d.Hr., la aproape 500 de ani după Leuctra. (lecția 3.4)
Atena: Ecclesia; Bulé (Sfatul celor 500); Heliaia; Strategii. Sparta: Gerusia; Apella; Eforii; Doi regi. Ecclesia, Bulé, Heliaia și strategii sunt instituțiile democrației ateniene. Regii, Gerusia, Apella și eforii sunt ale Spartei. (lecția 3.4)
2.317.610 oameni (se acceptă o abatere de cel mult 0). Suma este 2.317.610, exact numărul scris de Herodot. Socoteala lui este corectă; nesigure sunt numerele din care pornește. (lecția 3.6)
b) Că știe doar totalul, fără numărul fiecărei părți a armatei. Herodot spune deschis că nimeni nu dă numărul fiecărei părți; totalul de 1.700.000 vine din povestea numărătorii cu țarcul de 10.000 de oameni. (lecția 3.6)
Ordinea corectă: 1. Cetățile fac o alianță împotriva perșilor, cu tezaurul la Delos; 2. Aliații dau bani în loc de corăbii, iar flota rămâne a Atenei; 3. Atena îi oprește cu forța pe aliații care vor să plece și mută tezaurul; 4. Sparta se teme de puterea Atenei; 5. Atena se ceartă cu aliați ai Spartei pentru Corcira, Potideea și Megara; 6. Începe războiul peloponesiac. Fiecare pas îl pregătește pe următorul: banii aliaților fac puterea Atenei, puterea stârnește teama Spartei, iar certurile cu aliații ei dau prilejul. (lecția 3.7)
De la contemporani ai lui Alexandru: Jurnalul astronomic din Babilon; Cartea generalului Ptolemeu (pierdută). La sute de ani după el: Anabasis, de Arrian; Viața lui Alexandru, de Plutarh; Biblioteca istorică a lui Diodor din Sicilia. Tăblițele babiloniene și cartea lui Ptolemeu sunt ale unor contemporani; Diodor, Plutarh și Arrian scriu la aproape 300 până la vreo 450 de ani după moartea regelui, din cărți mai vechi. (lecția 3.8)