Capitolul 2 · Zorii civilizațieiLecția 2.6SS Numai pentru științe sociale · în plus față de profilul tău
Mesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economie
Două feluri de a domni: Hatșepsut și Ramses al II-lea
Cât adevăr este în ceea ce un faraon pune să se sape în piatră despre el însuși?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 2
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
- China. La Anyang, ultima capitală a dinastiei Shang (până pe la 1050 î.Hr.), preoții scrijeleau pe oase întrebări puse strămoșilor și zeilor; acolo s-au găsit cele mai multe oase cu asemenea inscripții. sursa
- Coasta de sud a Turciei de azi. Pe la 1320 î.Hr., la Uluburun s-a scufundat o corabie încărcată cu lingouri de cupru și de cositor, în proporția de zece la unu din care se face bronzul. sursa
Înainte să citești: tu ce crezi?
Ramses al II-lea a pus să fie sculptată pe zidurile a șase temple lupta lui cu hitiții pentru cetatea Kadeș, din Siria. A cui a rămas cetatea după bătălie?
Vezi răspunsul
A rămas a hitiților. Relatarea egipteană îl arată pe Ramses singur în carul de luptă, aruncându-și vrăjmașii în râul Orontes. Un text hitit, scris la una-două generații după aceea, spune pe scurt că regele Muwatalli l-a învins pe regele Egiptului și a supus din nou ținutul Amurru. Istoricii socotesc că hitiții au avut câștig de cauză: și-au luat înapoi teritoriile pierdute.
La Muzeul Metropolitan din New York stă un sfinx de granit roz lung de aproape trei metri și jumătate. Are trup de leu, năframa vărgată a regilor Egiptului și o barbă lungă, dreaptă. Chipul este al unei femei: Hatșepsut. Barba este un însemn al regelui, iar ea a cerut să fie înfățișată așa.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
Hatșepsut: regenta care s-a făcut faraonCe s-a întâmplat
Hatșepsut era fiica faraonului Thutmes I și soția lui Thutmes al II-lea. Când soțul ei a murit, în 1479 î.Hr., moștenitorul, Thutmes al III-lea, fiul altei soții, era copil. Hatșepsut a condus în numele lui, ca regentă. După câțiva ani, pe la 1473 î.Hr., și-a luat ea însăși titlul de faraon și l-a purtat până la moarte, în 1458 î.Hr. Thutmes al III-lea a rămas rege alături de ea, dar a fost ținut departe de putere vreo 21 de ani.
Ca să fie primită ca rege, Hatșepsut a pus să se scrie că tatăl ei adevărat este zeul Amon. Povestea este săpată în templul pe care și l-a ridicat la Deir el-Bahari, lângă Teba, pe trei terase, după planul arhitectului Senmut. Tot acolo sunt sculptate corăbiile trimise în țara Punt, pe țărmul Mării Roșii, de unde s-au întors cu arbori de smirnă în coșuri, rășini mirositoare, abanos, fildeș, aur și maimuțe. Domnia ei este ținută minte pentru negoț și pentru clădiri. Reliefurile din templul de la Deir el-Bahari, Egipt; lista mărfurilor este scrisă deasupra corăbiilor.
După moartea ei, Thutmes al III-lea a pus să i se scrie numele peste al ei pe monumente.
Pentru curioși
Inscripția de deasupra corăbiilor din Punt spune că „niciodată nu s-a adus ceva asemănător pentru vreun rege”. Lângă hamalii care urcă pe punte cu arborii în coșuri, sculptorul a scris și ce își strigă unii altora: să fie cu băgare de seamă, că povara este grea.

Autorul imaginii: The Metropolitan Museum of Art, New York, CC0, sursa. Imagine micșorată.
Ramses al II-lea la KadeșCe s-a întâmplat
Ramses al II-lea a domnit 67 de ani, între 1279 și 1213 î.Hr. În Siria, Egiptul se lovea de regatul hitiților, care stăpânea Anatolia (Turcia de azi) și avea capitala la Hattușa. În al cincilea an de domnie, pe la 1274 î.Hr., Ramses a pornit cu armata spre cetatea Kadeș, de pe râul Orontes. Regele hitit Muwatalli îl aștepta ascuns după cetate. Carele hitite au lovit o parte a oastei egiptene pe când mărșăluia, iar tabăra faraonului a fost împresurată. Ramses a scăpat și s-a întors în Egipt. Kadeșul a rămas al hitiților. Mersul luptei este refăcut de istorici din relatările egiptene; anul, din numărătoarea anilor de domnie ai lui Ramses.
După vreo 16 ani, în al douăzeci și unulea an al lui Ramses (pe la 1259 î.Hr.), cei doi vecini au încheiat un tratat de pace. Noul rege hitit, Hattușili al III-lea, i l-a trimis lui Ramses scris pe o tăbliță de argint. Textul făgăduiește „pace bună și frăție bună” pentru totdeauna, ajutor la nevoie și întoarcerea fugarilor. Copia egipteană: pe zidul templului de la Karnak. Copia hitită: tăbliță de lut găsită în 1906 la Hattușa, azi la muzeul din Istanbul.
Două povestiri despre aceeași bătălieDe unde știm
Aproape tot ce se cunoaște despre Kadeș vine de la Ramses. El a pus să fie săpate relatarea și scenele luptei în șase temple, la Abydos, la Teba și la Abu Simbel. Acolo, faraonul luptă singur, părăsit de soldați, și învinge. Relatarea lui Ramses al II-lea, săpată la porunca lui, în anii de după luptă, pe zidurile templelor de la Abydos, Teba și Abu Simbel.
Hitiții au lăsat doar câteva rânduri, într-un tratat al regelui Tudhaliya al IV-lea, nepotul de frate al lui Muwatalli: regele Egiptului a fost învins. Tratatul lui Tudhaliya al IV-lea cu regele din Amurru, pe tăblițe de lut de la Hattușa, la una-două generații după luptă.
Fiecare parte își spune victoria. Faptele care nu țin de laudă dau răspunsul: cetatea a rămas hitită, iar Ramses a semnat mai târziu pacea de la egal la egal.
De ce pace și de ce atâtea statuiDe ce
Niciunul dintre cei doi regi nu-l putea zdrobi pe celălalt, iar amândoi aveau și alți dușmani: Egiptul spre Libia, hitiții la răsărit. De aceea le-a fost mai de folos să împartă Siria decât să se mai bată pentru ea. Pacea a fost întărită prin căsătoria lui Ramses cu o prințesă hitită.
Un faraon domnea fiindcă era socotit alesul zeilor și apărătorul țării. Imaginea lui trebuia să arate tocmai asta, oricum ar fi mers lucrurile. De aceea Hatșepsut apare cu barbă de rege și cu un zeu drept tată, iar Ramses apare biruitor la Kadeș și stă, în patru statui înalte de 20 de metri, la intrarea templului de la Abu Simbel. O asemenea imagine oficială arată cum voia regele să fie văzut.
Pentru curioși
Templele de la Abu Simbel sunt săpate în stâncă, în Nubia, la sudul Egiptului. Când s-a construit marele baraj de la Assuan, apele Nilului urmau să le acopere. UNESCO a condus mutarea lor, bucată cu bucată, cu 65 de metri mai sus; lucrarea s-a încheiat în 1968.
O copie a tăbliței cu tratatul, dăruită de Turcia, se află la sediul ONU din New York. ONU o prezintă drept „cel mai vechi tratat de pace cunoscut”. Este, în orice caz, un tratat între două mari puteri din care s-au păstrat copiile ambelor părți.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Relatarea oficială a bătăliei de la Kadeș
Când Maiestatea Sa i-a văzut, s-a mâniat pe ei (…). S-a dus apoi la caii săi și a pornit în grabă, fiind singur. A năvălit în vrăjmașii căpeteniei învinse din Kheta și în numeroasele țări care erau cu el. (…) Maiestatea Sa i-a azvârlit de-a valma, unul peste altul, în apa Orontelui.
„Am năvălit asupra tuturor țărilor, singur fiind, căci pedestrimea și carele mele mă părăsiseră. Niciunul dintre ei nu s-a oprit ca să se întoarcă. Jur, pe cât mă iubește Ra (…), că tot ce a spus Maiestatea Sa am făcut cu adevărat, în fața pedestrimii și a carelor mele.”
Ce poate dovedi Dovedește că Ramses al II-lea a vrut să fie ținut minte ca un rege care a învins singur la Kadeș și arată, fără voie, că oastea lui a fost surprinsă și a dat înapoi.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură cine a câștigat. Este povestea uneia dintre părți, poruncită de cel lăudat în ea; jurământul faraonului nu este o dovadă.
Sursa B Tratatul regelui hitit Tudhaliya al IV-lea cu Șaușgamuwa, regele din Amurru
Când însă Muwatalli, fratele tatălui Maiestății, a ajuns rege, oamenii din Amurru i-au călcat credința și i-au trimis vorbă: „De bunăvoie am fost vasali. Acum însă nu mai suntem vasalii tăi!” Și s-au alăturat regelui țării Egiptului. Atunci fratele tatălui Maiestății, Muwatalli, și regele țării Egiptului s-au luptat între ei pentru oamenii din Amurru. Iar Muwatalli l-a învins și a nimicit cu armele țara Amurru. Și-a supus-o.
Ce poate dovedi Arată că la curtea hitită lupta era ținută minte ca o victorie a lui Muwatalli și că ținutul Amurru a ajuns din nou sub hitiți.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură cum a decurs bătălia: nu dă niciun amănunt și nici numele cetății. Este tot povestea unei părți, spusă unui vasal care trebuia ținut ascultător.
Cerințe
Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)
Numiți regele hitit care, potrivit sursei B, s-a luptat cu regele Egiptului. (2 puncte)
Menționați, din sursa A, două informații referitoare la felul în care a luptat faraonul. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care susține că regele Egiptului a fost învins. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la încrederea pe care o merită relatarea unui rege despre propria luptă și susțineți-l cu câte o informație din fiecare sursă. (6 puncte)
Analiză de sursă, pas cu pas
Ce spune o statuie: sfinxul lui Hatșepsut
Ce fel de sursă este și de când?
Este un obiect, o sursă nescrisă: o statuie de granit lungă de 3,43 m și înaltă de 1,64 m, grea de aproape șapte tone. A fost făcută pe la 1473–1458 î.Hr., cât Hatșepsut a fost faraon, pentru templul ei de la Deir el-Bahari. Este deci o sursă din vremea ei.
Cine vorbește și cui?
Statuia a fost poruncită de Hatșepsut și cioplită de meșterii ei. Se adresa celor care intrau în templu: preoți, curteni, urmași.
Ce spune?
Se văd un trup de leu culcat și un cap de om cu năframa vărgată a regilor și cu o barbă lungă, prinsă sub bărbie. Leul înseamnă putere; năframa și barba sunt însemnele faraonului.
Ce vrea să obțină?
Statuia vrea să arate că Hatșepsut este rege cu drepturi depline, la fel ca toți cei dinaintea ei. De aceea o femeie este înfățișată cu barbă: sculptorul arată funcția, cu însemnele ei.
Ce nu poate dovedi singură?
Sfinxul dovedește că Hatșepsut s-a înfățișat ca faraon și că avea meșteri și piatră pentru statui uriașe. Singur, nu poate dovedi cum arăta ea la chip, dacă supușii o socoteau rege legiuit sau ce credea despre toate acestea Thutmes al III-lea. Pentru asemenea întrebări trebuie alte surse: de pildă, monumentele pe care numele ei a fost înlocuit.
Pe scurt
- Hatșepsut, fiica lui Thutmes I, a fost întâi regentă pentru Thutmes al III-lea, apoi faraon, de pe la 1473 până în 1458 î.Hr.
- Domnia ei este legată de templul de la Deir el-Bahari și de expediția de negoț în țara Punt, de unde corăbiile au adus arbori de smirnă, abanos, fildeș și aur.
- Ramses al II-lea (1279–1213 î.Hr.) s-a luptat pe la 1274 î.Hr. cu regele hitit Muwatalli la Kadeș, în Siria; cetatea a rămas a hitiților.
- Pe la 1259 î.Hr., Ramses al II-lea și regele hitit Hattușili al III-lea au încheiat un tratat de pace, păstrat și în copia egipteană, de la Karnak, și în cea hitită, o tăbliță de lut aflată la Istanbul.
- Ramses a pus să fie sculptată bătălia de la Kadeș ca o victorie în șase temple, între care Abu Simbel; un text hitit spune că a fost învins.
- Monumentele unui faraon sunt o imagine oficială: arată cum voia regele să fie văzut și trebuie comparate cu alte surse.
Greșeli frecvente
GreșitRamses al II-lea a câștigat bătălia de la Kadeș: așa scrie pe templele lui.
CorectPe temple scrie ce a poruncit Ramses. Cetatea Kadeș a rămas a hitiților, un text hitit spune că faraonul a fost învins, iar istoricii socotesc că hitiții au avut câștig de cauză.
GreșitHatșepsut a fost o regină, soție de faraon, care a condus din umbră.
CorectA fost întâi regentă, apoi a purtat ea însăși titlul de faraon, vreme de vreo 15 ani, și s-a înfățișat cu însemnele regelui, între care barba.
GreșitTratatul dintre Ramses și hitiți a fost încheiat pe câmpul de luptă, îndată după Kadeș.
CorectTratatul a fost încheiat la vreo 16 ani după bătălie, cu alt rege hitit, Hattușili al III-lea. Între timp, războiul din Siria a continuat.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Cum a ajuns Hatșepsut să conducă Egiptul?
Răspuns
b) A fost regentă pentru un moștenitor copil, apoi și-a luat titlul de faraon. Moștenitorul, Thutmes al III-lea, era copil, așa că Hatșepsut a condus în numele lui; după câțiva ani s-a proclamat ea însăși faraon.
Ce s-a întâmplat cu cetatea Kadeș după bătălia de pe la 1274 î.Hr.?
Răspuns
c) A rămas a hitiților. Ramses s-a întors în Egipt fără cetate. Este faptul care arată cel mai limpede cine a avut câștig de cauză.
Unde se află azi copia hitită a tratatului de pace dintre Ramses al II-lea și Hattușili al III-lea?
Răspuns
d) La Muzeele de Arheologie din Istanbul. Tăblița de lut a fost găsită în 1906 în capitala hitită, Hattușa, și se păstrează la Istanbul. La Karnak este copia egipteană, iar la New York, la ONU, o copie modernă.
Iată, Hattușili, marea căpetenie din Kheta, este legat prin tratat cu Ramses, marele stăpânitor al Egiptului, începând din ziua aceasta, ca să fie între noi pace bună și frăție bună pe vecie: el este în frăție cu mine și în pace cu mine, iar eu sunt în frăție cu el și în pace cu el, pe vecie.
Cum îi înfățișează tratatul pe cei doi regi?
Răspuns
c) Ca pe doi egali, legați prin pace și frăție. Fiecare este „în frăție” și „în pace” cu celălalt, în aceleași cuvinte: așa vorbesc doi egali. Pe templele lui, Ramses apare ca învingător; în tratat, ca partener.
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Thutmes al III-lea ajunge rege, copil fiind, iar Hatșepsut devine regentă (1479 î.Hr.)
- Moare Hatșepsut (1458 î.Hr.)
- Începe domnia lui Ramses al II-lea (1279 î.Hr.)
- Bătălia de la Kadeș (1274 î.Hr.)
- Ramses al II-lea și Hattușili al III-lea încheie tratatul de pace (1259 î.Hr.)
- Moare Ramses al II-lea (1213 î.Hr.)
La anii dinainte de Hristos, numărul mai mare este mai vechi: 1479, 1458, 1279, 1274, 1259, 1213. Între moartea lui Hatșepsut și urcarea pe tron a lui Ramses sunt aproape 180 de ani.
Al cui este fiecare lucru?
Răspuns
Hatșepsut: Templul în terase de la Deir el-Bahari; Corăbiile trimise în țara Punt; Sfinxul cu barbă de la New York.
Ramses al II-lea: Bătălia de la Kadeș; Tratatul cu Hattușili al III-lea; Statuile de 20 de metri de la Abu Simbel.
Hatșepsut (secolul al XV-lea î.Hr.) este legată de Deir el-Bahari și de Punt; Ramses al II-lea (secolul al XIII-lea î.Hr.), de Kadeș, de tratatul cu hitiții și de Abu Simbel.
Explică, în trei-patru propoziții, de ce relatarea lui Ramses al II-lea despre Kadeș nu ajunge ca să afli cine a câștigat bătălia și ce alte urme te ajută.
Un răspuns bun
Relatarea a fost poruncită de Ramses și îl laudă: este imaginea lui oficială. Ea spune că faraonul a învins singur, dar tot ea lasă să se vadă că oastea a fost surprinsă. Un text hitit spune, dimpotrivă, că Muwatalli l-a învins pe regele Egiptului. Faptele care nu țin de laudă înclină balanța: Kadeșul a rămas hitit, iar după vreo 16 ani Ramses a încheiat pace de la egal la egal.
O sursă oficială se citește împreună cu sursa celeilalte părți și cu urmările cunoscute.
Termeni
- regentă
- Femeie care conduce țara în numele unui rege prea mic ca să domnească.
- țara Punt
- Ținut de pe țărmul Mării Roșii de unde egiptenii aduceau smirnă, rășini mirositoare, abanos și fildeș. Locul lui exact nu este cunoscut.
- hitiți
- Popor din Anatolia (Turcia de azi), cu capitala la Hattușa; în secolele XIV–XIII î.Hr., regatul lor stăpânea și nordul Siriei.
- Kadeș
- Cetate din Siria, pe râul Orontes, pentru care s-au luptat Ramses al II-lea și regele hitit Muwatalli.
- tratat de pace
- Înțelegere scrisă prin care două state pun capăt unui război și își fac făgăduieli pentru viitor.
- imagine oficială
- Felul în care un conducător cere să fie înfățișat în statui, reliefuri și inscripții.
- Abu Simbel
- Loc din Nubia, în sudul Egiptului, cu două temple săpate în stâncă sub Ramses al II-lea.
Surse și legătura cu programa
- J. H. Breasted, Ancient Records of Egypt, vol. III: The Nineteenth Dynasty, Chicago, 1906 (Internet Archive) – sursa A (§ 326–327); data din anul 5; cele șase temple cu scenele luptei (§ 328); tratatul din anul 21, tăblița de argint, copia de la Karnak și textul (§ 367–375)
- Hethitologie-Portal Mainz: CTH 105, Vertrag Tutḫaliyas IV. mit Šaušgamuwa von Amurru, traducere germană – sursa B (§ 3): Muwatalli, Amurru, regele Egiptului învins
- E. Devecchi, L’impero ittita e lo scontro con l’Egitto, în Storia della civiltà europea a cura di Umberto Eco (Treccani, 2014) – Kadeș cunoscută aproape numai din surse egiptene; deznodământ bun pentru hitiți; de ce s-a făcut pace; Hattușili al III-lea; căsătoria
- Treccani, Dizionario di Storia (2011), articolul Ramses II – domnia 1279–1213, 67 de ani; Kadeș serbată ca triumf personal; căsătoria cu o prințesă hitită
- Treccani, Dizionario di Storia (2011), articolul Muwatalli – Muwatalli respinge înaintarea lui Ramses la Kadeș și recapătă Amurru
- Treccani, Dizionario di Storia (2010), articolul Hatshepsut – fiică și soție de faraon, regentă pentru Thutmes al III-lea, apoi faraon (1473–1458); nașterea din Amon; Punt
- Treccani, Dizionario di Storia, articolul Thutmosi III – 1479–1425; ținut departe de tron vreo 21 de ani; numele lui pus peste al lui Hatșepsut pe monumente
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Deir el-Bahari – templul lui Hatșepsut, arhitectul Senmut, trei terase
- J. H. Breasted, Ancient Records of Egypt, vol. II: The Eighteenth Dynasty, Chicago, 1906 (Internet Archive) – reliefurile din Punt (§ 263–265): arborii de smirnă, lista mărfurilor, strigătele hamalilor
- The Metropolitan Museum of Art, Sphinx of Hatshepsut, nr. 31.3.166 (fișa din Open Access API) – granit, 164 × 343 cm, 6.758,6 kg; Deir el-Bahari; pe la 1473–1458 î.Hr.; săpăturile muzeului din 1926–1928
- United Nations Gifts: Replica of Peace Treaty between Hattusilis and Ramses II – tăblița de lut găsită în 1906 la Hattușa, păstrată la Muzeul de Arheologie din Istanbul; „cel mai vechi tratat de pace cunoscut”; copia de la ONU
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Abū Sìmbel – două temple săpate în stâncă; patru statui de 20 m; mutarea cu 65 m mai sus, 1968
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Anyang – ultima capitală Shang (până la 1050 î.Hr.); oasele oraculare cu inscripții
- Institute of Nautical Archaeology: Uluburun Late Bronze Age Shipwreck Excavation – epava de pe la 1320 î.Hr.; lingouri de cupru și cositor în proporție de 10:1
- Lex – Danmarks Nationalleksikon, articolul Ramses 2.; Store norske leksikon, articolele Ramses 2. și hettitter – anii dați direct: bătălia de la Kadeș pe la 1274 î.Hr. (lex.dk/Ramses_2. și snl.no/hettitter; snl.no/Ramses_2 dă 1275), tratatul de pace în al 21-lea an de domnie, 1259 î.Hr. (snl.no/Ramses_2)
Din programă: SS 2.2 „Mesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economie”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.