Istorie IX

Capitolul 7 · Evul Mediu de zi cu ziLecția 7.5FIL Numai pentru filologie · în plus față de profilul tău

Societate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană

Orașul de pe apă: Veneția, de la republică la mare putere maritimă

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
751–1381 · Evul Mediu

Cum a ajuns un oraș fără pământ să stăpânească mările?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 7

În același timp, în altă parte
  • Irak. În 762, califul al-Mansur a întemeiat Bagdadul, cu numele oficial Madinat as-Salam, „orașul păcii”. sursa
  • China. În 1368 începe domnia dinastiei Ming, cu capitala la Nanjing; primul ei împărat, Hongwu, domnește până în 1398. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

Pe fațada bazilicii San Marco din Veneția stau patru cai de bronz aurit. De unde îi are orașul?

Vezi răspunsul

De la Constantinopol. Caii stătuseră în hipodromul capitalei bizantine și au ajuns la Veneția cu prada strânsă de venețieni, conduși de dogele Enrico Dandolo, după cucerirea din 1204. Au fost urcați pe fațadă pe la 1260. În 1797, Napoleon i-a dus la Paris; s-au întors la 13 decembrie 1815. Caii de pe fațadă sunt azi copii: originalele stau înăuntru, în Muzeul San Marco.

În februarie 1201, șase soli ai cavalerilor francezi au venit la Veneția să ceară corăbii pentru o cruciadă. Dogele Enrico Dandolo, bătrân și orb, le-a cerut opt zile de gândire. Apoi le-a spus prețul: 85.000 de mărci de argint pentru corăbii și hrană. Pentru încă 50 de galere, date „din dragoste de Dumnezeu”, Veneția cerea jumătate din tot ce avea să fie cucerit.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Un oraș în lagunăCe s-a întâmplat

Veneția s-a născut pe insulele unei lagune, o apă puțin adâncă, despărțită de mare printr-un șir de grinduri, în nordul Mării Adriatice. Între secolele al V-lea și al VII-lea, oamenii de pe țărm s-au adăpostit acolo din calea popoarelor migratoare. Insulele au ținut de Imperiul Bizantin, ca ducat. După 751, când stăpânirea bizantină de la Ravenna s-a prăbușit, ducatul s-a condus singur. Centrul lui s-a mutat pe insulele Rialto.

Pe la 828 au fost aduse de la Alexandria, din Egipt, moaștele socotite ale Sfântului Marcu Evanghelistul, care a devenit ocrotitorul orașului. Bazilica San Marco: prima biserică a fost sfințită în 832; clădirea de azi a fost începută în 1063 și sfințită în 1094.

Dogele și Marele ConsiliuCe s-a întâmplat

Conducătorul statului se numea doge, de la latinescul dux. Dogele este pomenit din secolul al VIII-lea. Era ales, iar puterea lui a fost îngrădită pas cu pas: din 1032 nu și-a mai putut lăsa urmaș fiul, iar din 1172 a fost ales de un grup restrâns de alegători. La urcarea în scaun jura să respecte o listă de îngrădiri, numită promissione; primul care a jurat astfel a fost Enrico Dandolo, în 1192.

Puterea a trecut la Marele Consiliu, adunarea familiilor de vază. La 28 februarie 1297, sub dogele Pietro Gradenigo, s-a hotărât cine are loc în el: cei care făcuseră parte din consiliu în ultimii patru ani și cei cu un strămoș care fusese membru după 1172. Din 1323, locul s-a moștenit prin lege din tată în fiu. Hotărârea din 1297 se numește Serrata, adică „închiderea”, iar familiile din consiliu au alcătuit patriciatul. Veneția a fost de aceea o republică aristocratică: nu avea rege, dar o conduceau numai familiile din Marele Consiliu. Adunarea poporului a pierdut dreptul de a-l alege pe doge. Sinteză a istoricilor din hotărârile Marelui Consiliu (Storia di Venezia, Istituto della Enciclopedia Italiana).

Pentru curioși

În 1310, după o conjurație a nobililor Baiamonte Tiepolo și Marco Querini, a fost creat Consiliul celor Zece, care îi judeca pe cei bănuiți că uneltesc împotriva statului. A fost gândit ca vremelnic și a devenit permanent în 1335. Treburile de fiecare zi le hotăra un consiliu mai mic, numit al „Rugaților” (Pregadi) sau Senat.

Venețienii își numeau statul „Serenissima”, adică „Preasenina” republică.

Cine conduce Veneția după 1297. Dogele este ales de un grup restrâns de alegători, din 1172, și jură promissione, lista îngrădirilor puterii lui, din 1192. Adunarea poporului nu îl mai alege pe doge. Puterea este la Marele Consiliu, în care familiile de vază își păstrează locul din 1297, de la Serrata, și îl moștenesc prin lege din 1323. Cine conduce Veneția după 1297. Dogele este ales de un grup restrâns de alegători, din 1172, și jură promissione, lista îngrădirilor puterii lui, din 1192. Adunarea poporului nu îl mai alege pe doge. Puterea este la Marele Consiliu, în care familiile de vază își păstrează locul din 1297, de la Serrata, și îl moștenesc prin lege din 1323. Dogele jură promissione Alegătorii grup restrâns, 1172 Adunarea poporului aleg nu mai alege Marele Consiliu aici a trecut puterea își moștenesc locul, din 1323 Familiile de vază: patriciatul
Figura 1Dogele era ales, dar de un grup restrâns, și jura să respecte îngrădirile puterii lui. Din 1297, locul în Marele Consiliu a rămas acelorași familii, iar din 1323 s-a moștenit prin lege: de aceea Veneția a fost o republică aristocratică.

Corăbii, Arsenal, negoțCe s-a întâmplat

Veneția trăia din negoțul pe mare cu Bizanțul și cu Levantul, adică țărmurile de răsărit ale Mediteranei. În 1082, împăratul bizantin Alexie I Comnenul le-a dat venețienilor, printr-o Bulă de Aur, mari privilegii de negoț în imperiu, în schimbul ajutorului flotei lor împotriva normanzilor. În anul 1000, dogele Pietro Orseolo al II-lea își luase titlul de duce al Dalmației: Adriatica era a Veneției.

Corăbiile se făceau și se reparau în Arsenal, șantierul statului. Tradiția îi pune începutul în 1104; un arsenal al Republicii este sigur abia de la începutul secolului al XIII-lea. Statul scotea la licitație galerele de negoț, care plecau în convoaie. Poetul Dante descrie Arsenalul iarna: smoala fierbe, unii fac corăbii noi, alții cioplesc vâsle, răsucesc funii și cârpesc pânze. Dante Alighieri, Infernul, cântul XXI, început probabil în 1304 sau 1307; călătoria din poem este pusă în anul 1300.

Între 1271 și 1295, negustorul venețian Marco Polo a călătorit până la curtea hanului Qubilai, în China. Povestea drumului a dictat-o mai târziu, într-o închisoare din Genova.

Harta Mediteranei de răsărit între anii 1000 și 1381. Veneția, la capătul de nord al Mării Adriatice. Stăpâniri venețiene, cu puncte pline: Dalmația, din anul 1000; după 1204, Moreea și insula Creta. Constantinopol, cucerit în 1204. Genova, rivala, cu un cerc; luptele cu ea: Curzola, 1298, și Chioggia, 1378–1381. Linii punctate arată drumurile corăbiilor: de la Veneția la Constantinopol și de la Veneția, pe lângă Creta, la Alexandria. Harta Mediteranei de răsărit între anii 1000 și 1381. Veneția, la capătul de nord al Mării Adriatice. Stăpâniri venețiene, cu puncte pline: Dalmația, din anul 1000; după 1204, Moreea și insula Creta. Constantinopol, cucerit în 1204. Genova, rivala, cu un cerc; luptele cu ea: Curzola, 1298, și Chioggia, 1378–1381. Linii punctate arată drumurile corăbiilor: de la Veneția la Constantinopol și de la Veneția, pe lângă Creta, la Alexandria. Veneția și porturile ei, 1000–1381 Veneția Chioggia, 1378–1381 Genova Dalmația, 1000 Curzola, 1298 Constantinopol, 1204 Moreea, după 1204 Creta, după 1204 Alexandria Marea Egee 500 km stăpânire venețiană; punctul arată ținutul luptă cu Genova Genova, rivala drum al corăbiilor, dedus de istorici
Figura 2În anul 1000, Veneția stăpânea numai în Marea Adriatică; după 1204 a ajuns până la Creta și la Marea Egee. Un punct arată ținutul sau insula, fără un port anume. Liniile arată direcția drumurilor, iar coasta este cea de azi.

1204, văzut de la VenețiaCe s-a întâmplat

Cruciații veniți în 1202 nu au putut plăti corăbiile. Dandolo le-a cerut, în schimbul amânării datoriei, să cucerească portul Zara, din Dalmația, pe care Veneția îl pierduse. Apoi flota a pornit spre Constantinopol. La 12 aprilie 1204, cruciații și venețienii au cucerit și au jefuit capitala Imperiului Bizantin, oraș creștin. Pe locul imperiului a fost întemeiat Imperiul Latin. Geoffroy de Villehardouin, unul dintre cei șase soli din 1201 și martor al cuceririi; a scris înainte de moartea sa, pe la 1213.

Dandolo și-a luat titlul de „stăpân al unui sfert și jumătate din Imperiul roman”, adică al trei optimi din el. Veneția a primit insula Creta, porturi în Moreea (Pelopones) și insule din Marea Egee. De la Constantinopol au fost aduse marmură, obiecte de preț și cei patru cai de bronz aurit din hipodrom. Caii de bronz aurit; originalele sunt azi în Muzeul San Marco, în bazilică, iar pe fațadă stau copii.

Patru cai de bronz aurit, cu câte un picior din față ridicat, așezați unul lângă altul pe socluri, într-o sală întunecată.
Figura 3Cei patru cai de bronz aurit aduși de la Constantinopol după 1204. În fotografie sunt originalele, păstrate în Muzeul San Marco, în bazilică; pe fațadă stau copii.

Autorul imaginii: Tteske, CC BY 3.0, sursa. Imagine micșorată.

De ce Veneția: marea, statul și rivalulDe ce

Veneția nu avea ogoare, de aceea a trăit din mare: aducea mărfuri din Răsărit și le vindea în Apus. Pentru că negoțul era treaba statului, flota era făcută de stat și condusă de familiile care stăpâneau statul. Privilegiile din 1082 i-au deschis piețele bizantine, iar cucerirea din 1204 i-a dat porturile, ceea ce a făcut din ea stăpâna negoțului din răsăritul Mediteranei. Rivala ei era Genova. La 8 septembrie 1298, genovezii au învins flota venețiană lângă insula Curzola. Lupta s-a încheiat în războiul de la Chioggia (1378–1381), câștigat de Veneția și urmat de pacea de la Torino, din 1381. Explicație a istoricilor (Enciclopedia Treccani, articolele Venezia și Genova), din tratate și cronici.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Cucerirea Constantinopolului (cronica cruciadei a patra): condițiile dogelui

Ce fel de sursă
text
Cine
Geoffroy de Villehardouin, mareșal de Champagne, unul dintre cei șase soli trimiși la Veneția
Când a fost făcută
începutul secolului al XIII-lea, înainte de moartea autorului (pe la 1213)
Despre ce moment vorbește
înțelegerea dintre solii cruciaților și Veneția, în februarie–martie 1201
Unde se află azi
Tradusă în engleză de F. T. Marzials, Memoirs of the Crusades, Londra, J. M. Dent, 1908
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui F. T. Marzials, Londra, 1908 (Internet Medieval Sourcebook, Universitatea Fordham)

„Vom face corăbii de transport pentru patru mii cinci sute de cai și nouă mii de scutieri și nave pentru patru mii cinci sute de cavaleri și douăzeci de mii de pedestrași. (…) Suma tuturor acestor cheltuieli se ridică la 85.000 de mărci. Și vom face și mai mult. Din dragoste de Dumnezeu, vom adăuga flotei cincizeci de galere înarmate, cu condiția ca, atâta vreme cât vom fi împreună, din toate cuceririle, de pământ sau de bani, pe mare sau pe uscat, noi să avem jumătate, iar voi cealaltă jumătate.” (…)

Apoi [dogele] a adunat vreo zece mii de oameni din popor în biserica Sfântului Marcu, cea mai frumoasă biserică din câte sunt (…).

Ce poate dovedi Dovedește cum a înțeles un sol al cruciaților târgul din 1201: câți oameni și cai urma să ducă Veneția, cu ce preț, și că orașul cerea jumătate din cuceriri pentru galerele lui.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că Veneția plănuia din 1201 cucerirea Constantinopolului. Villehardouin scrie după fapte și este parte în ele: a negociat el însuși înțelegerea și are de apărat hotărârile luate.

Sursa B Divina Comedie, Infernul, cântul XXI (versurile 7–15)

Ce fel de sursă
text
Cine
Dante Alighieri, poet din Florența
Când a fost făcută
primii ani ai secolului al XIV-lea (poemul a fost început, probabil, în 1304 sau 1307)
Despre ce moment vorbește
Arsenalul Veneției, iarna, pe la anul 1300
Unde se află azi
Tipărită în românește în 1932, în traducerea lui George Coșbuc
Traducere
George Coșbuc, Divina Comedie, 1932 (Wikisource)

într’al Veneției arsenal precum / fierbând vezi iarna smoala cea tenace / spre-a unge luntrii ce-au crăpat pe drum

și nu mai pot pluti, așa că-și face / ici unul vasul nou și ‘nfundă stupă / prin coaste celui mai puțin dibace,

și-aici la proră dreg, dincoa’ la pupă, / cioplesc lopeți și funii-și fac, și sparte / vântrele de catarg cârpind le-astupă;

Ce poate dovedi Arată ce știa un poet din Florența despre Arsenal pe la 1300: iarna se călăfătuiau corăbiile cu smoală, se făceau nave noi, vâsle și funii și se cârpeau pânze, toate în același loc.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi câte corăbii se făceau sau câți oameni lucrau acolo. Este o comparație dintr-un poem: Dante descrie o groapă a iadului și se folosește de Arsenal ca de o imagine cunoscută cititorilor.

Cerințe

  1. Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa A se referă la secolul al XIII-lea (anul 1201).

  2. Numiți conducătorul Veneției precizat în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Conducătorul Veneției precizat în sursa A este dogele.

  3. Menționați, din sursa B, două informații referitoare la muncile din Arsenalul Veneției. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: iarna se fierbe smoală pentru a unge corăbiile crăpate; unul își face un vas nou; altul astupă cu câlți coastele unui vas vechi; se dreg prora și pupa; se cioplesc vâsle („lopeți”); se fac funii; se cârpesc pânzele. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care arată că Veneția cerea o parte din cuceririle cruciadei. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera A: Veneția cere jumătate „din toate cuceririle, de pământ sau de bani, pe mare sau pe uscat”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: Veneția adaugă flotei „cincizeci de galere înarmate”. Efect: din toate cuceririle, venețienii urmează să aibă jumătate. Deoarece Veneția își pune propriile galere în slujba cruciadei, ea capătă dreptul la jumătate din cuceriri. Se primește orice altă relație corectă între două informații din sursă, de pildă: deoarece Veneția face corăbii pentru cavaleri, cai și pedestrași, cruciații îi datorează 85.000 de mărci.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la rolul flotei în puterea Veneției și susțineți-l cu o informație din sursa A sau din sursa B. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: puterea Veneției se sprijinea pe flotă, pe care statul o făcea și o închiria. Informație: în sursa A, dogele poate făgădui corăbii pentru 4.500 de cai și peste 30.000 de oameni, la prețul de 85.000 de mărci (sau: sursa B arată un șantier în care se fac deodată nave, vâsle, funii și pânze). 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Citirea unei hărți

Cum citești harta Veneției și a drumurilor ei pe mare, 1000–1381

  1. Titlul și data hărții

    Harta se numește „Veneția și porturile ei, 1000–1381”. Arată aproape patru secole, deci semnele ei au ani diferiți; fiecare an trebuie citit din legendă.

  2. Legenda

    Legenda are patru semne: puncte pline pentru ținuturile și insulele stăpânite de Veneția, cu anul; un cerc pentru Genova, rivala; o cruce pentru luptele cu ea; linii punctate pentru drumurile corăbiilor, deduse de istorici.

  3. Trei repere

    Trei repere: Marea Adriatică, la capătul căreia se află Veneția; Constantinopolul, la strâmtoarea dintre Marea Egee și Marea Neagră; insula Creta, la jumătatea drumului spre Alexandria.

  4. Ce se schimbă

    Ce se schimbă: în anul 1000, punctele venețiene sunt numai în Adriatica (Dalmația). După 1204 apar Moreea și insula Creta. Curzola (1298) și Chioggia (1378–1381) arată luptele cu Genova.

  5. O propoziție despre hartă

    Harta arată că, între anul 1000 și 1381, Veneția s-a întins de la Marea Adriatică până la Creta și Marea Egee, de-a lungul drumurilor de negoț spre Constantinopol și Alexandria. Stăpânea porturi și insule, fără ținuturi întinse.

Chilia, 1360

Corăbii italiene la gurile Dunării

Rivalii Veneției, genovezii, făceau negoț și la gurile Dunării. La Chilia și la Licostomo, pe brațul Chilia, care desparte azi România de Ucraina, notarul genovez Antonio di Ponzò a scris acte între 11 august și 29 octombrie 1360 și din 28 ianuarie până la mijlocul lui mai 1361. Împreună cu actele altor doi notari, din 1373 și din 1383–1384, s-au păstrat 127.

Din ele, istoricii au numărat 74 de corăbii de negoț. Marfa de căpetenie era grâul din ținuturile Dunării de Jos; se mai încărcau ceară și miere. Printre stăpânii de corăbii apare și un venețian, Bonsegnorius de Murano, cu un vas de 25 de tone.

Pe scurt

  1. Veneția s-a născut în lagună, ca ducat bizantin; după 751 s-a condus singură, iar pe la 828 și-a luat ca ocrotitor pe Sfântul Marcu.
  2. Dogele, conducătorul statului, era ales și jura să respecte îngrădirile puterii lui; Marele Consiliu, închis prin Serrata din 1297, a făcut din Veneția o republică aristocratică.
  3. Prin Bula de Aur din 1082, împăratul bizantin Alexie I a dat venețienilor mari privilegii de negoț; corăbiile se făceau în Arsenal, șantierul statului.
  4. În 1204, Cruciada a IV-a, dusă pe corăbii venețiene sub dogele Enrico Dandolo, a cucerit și a jefuit Constantinopolul; Veneția a primit Creta, porturi în Moreea și insule din Marea Egee.
  5. Rivala Veneției a fost Genova: genovezii au învins la Curzola (1298), iar Veneția a câștigat războiul de la Chioggia (1378–1381), încheiat prin pacea de la Torino.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitVeneția era o democrație, fiindcă nu avea rege.

    CorectEra o republică aristocratică. După Serrata din 1297, în Marele Consiliu intrau numai bărbații din familiile care avuseseră deja loc acolo, iar poporul nu-l mai alegea pe doge.

  • GreșitDogele era un rege cu alt nume.

    CorectDogele era ales, din 1032 nu-și mai putea lăsa urmaș fiul și jura la început să respecte o listă de îngrădiri (promissione). Hotărârile le luau consiliile.

  • GreșitCruciada a IV-a a cucerit Ierusalimul cu ajutorul Veneției.

    CorectCruciada a IV-a a cucerit Zara și apoi, în 1204, Constantinopolul, capitala creștină a Imperiului Bizantin. La Ierusalim nu a ajuns.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce a hotărât Serrata Marelui Consiliu, din 1297?

    Răspuns

    b) Că în consiliu au loc numai cei din familiile care făcuseră deja parte din el. Serrata („închiderea”) a legat locul în Marele Consiliu de familie: cei care fuseseră membri în ultimii patru ani sau aveau un strămoș membru după 1172.

  2. Ce a primit Veneția prin Bula de Aur din 1082?

    Răspuns

    c) Mari privilegii de negoț în Imperiul Bizantin. Împăratul Alexie I Comnenul a dat privilegii de negoț în schimbul ajutorului flotei împotriva normanzilor. Creta vine după 1204, iar moaștele Sfântului Marcu au fost aduse pe la 828.

  3. De unde au fost luați cei patru cai de bronz ai bazilicii San Marco?

    Răspuns

    d) De la Constantinopol, din hipodrom, după 1204. Caii au ajuns la Veneția cu prada luată din Constantinopol după cucerirea din 1204.

  4. Bătrân era și, cu toate că avea ochii limpezi, nu vedea nimic, fiindcă își pierduse vederea dintr-o rană la cap. Era un om cu inimă mare.

    Geoffroy de Villehardouin despre dogele Enrico Dandolo, în 1202; traducere de lucru după versiunea engleză a lui F. T. Marzials, Londra, 1908

    Ce fel de afirmație este „era un om cu inimă mare”?

    Răspuns

    a) O părere a autorului, care a luptat alături de doge. Că dogele era bătrân și orb este un fapt, spus și de alte izvoare. Că avea „inimă mare” este judecata lui Villehardouin, tovarăș de cruciadă al dogelui.

  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Moaștele Sfântului Marcu sunt aduse de la Alexandria (828 d.Hr.)
    2. Bula de Aur a împăratului Alexie I Comnenul (1082 d.Hr.)
    3. Cruciații și venețienii cuceresc Constantinopolul (1204 d.Hr.)
    4. Serrata Marelui Consiliu (1297 d.Hr.)
    5. Genovezii înving flota venețiană la Curzola (1298 d.Hr.)
    6. Pacea de la Torino, după războiul de la Chioggia (1381 d.Hr.)

    Sfântul Marcu (828) vine întâi, apoi Bula de Aur (1082), cucerirea Constantinopolului (1204), Serrata (1297), Curzola (1298) și pacea de la Torino (1381).

  6. Pune în ordine pașii prin care Cruciada a IV-a a ajuns la Constantinopol.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Solii cruciaților cer corăbii la Veneția
    2. Dogele cere 85.000 de mărci și jumătate din cuceriri
    3. Cruciații nu pot plăti corăbiile
    4. Flota cucerește Zara, pentru Veneția
    5. Cruciații și venețienii cuceresc Constantinopolul

    Înțelegerea din 1201 vine întâi; datoria neplătită din 1202 duce la Zara, iar de acolo flota merge la Constantinopol, cucerit în 1204.

  7. Explică, în trei-patru propoziții, de ce Veneția este numită republică aristocratică. Folosește doi termeni învățați.

    Un răspuns bun

    Veneția era o republică, fiindcă nu avea rege: conducătorul ei, dogele, era ales și jura să respecte îngrădirile puterii lui. Era aristocratică, fiindcă puterea aparținea Marelui Consiliu, iar prin Serrata din 1297 locul în consiliu a rămas numai familiilor care făcuseră deja parte din el. Poporul nu mai avea niciun cuvânt la alegerea dogelui. Statul era astfel condus de un grup închis de familii, patriciatul.

    Un răspuns bun desparte cele două cuvinte: „republică” (fără rege, conducător ales) și „aristocratică” (puterea rămâne la un grup închis de familii).

Termeni

lagună
Apă puțin adâncă de la țărm, despărțită de mare printr-un șir de grinduri; pe insulele ei s-a ridicat Veneția.
doge
Conducătorul statului venețian, ales, cu puterea îngrădită de consilii; cuvântul vine din latinescul dux.
Marele Consiliu
Adunarea familiilor de vază din Veneția, centrul puterii din secolul al XIII-lea.
Serrata
Hotărârea din 28 februarie 1297 prin care locul în Marele Consiliu a rămas familiilor care făcuseră deja parte din el.
republică aristocratică
Stat fără rege, în care puterea aparține unui grup închis de familii.
Arsenal
Șantierul statului venețian, unde se făceau și se reparau corăbiile.
Levant
Țărmurile de răsărit ale Mării Mediterane, cu care Veneția făcea negoț.
Bula de Aur
Actul din 1082 prin care împăratul bizantin Alexie I Comnenul a dat venețienilor privilegii de negoț.
Surse și legătura cu programa

Din programă: FIL 5.1 „Societate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană”. Competențe specifice urmărite: 1.1.