Istorie IX
Hartă cu țărmurile Europei și ale Orientului Apropiat, presărată cu puncte: roșiatice în Orientul Apropiat, gălbui în Balcani și în centrul Europei, albe în Britania

Bara dovezilor

Zorii civilizației

Capitolul 2

Zorii civilizației – de ce au început oamenii să are, să numere și să scrie

De ce au început oamenii să are, să numere și să scrie?

Fiecare lumină este un loc în care arheologii au găsit urmele unor agricultori timpurii și au datat o probă cu radiocarbon: un os, un cărbune, câteva semințe. Cele mai vechi lumini sunt în Orientul Apropiat. Cât i-a luat agriculturii să ajungă de acolo până în Britania?

Până în Britania: cam 4.000 de ani

Ceasul pornește acum 12.000 de ani. Cea mai veche probă din Levant (Israel, Iordania, Liban și Siria de azi) vine de la Mureybet, în Siria, și are aproape 11.900 de ani.

Dreapta calculată din toate probele pleacă din Orientul Apropiat acum vreo 10.000 de ani și ajunge în Britania și Irlanda acum 5.800. Drumul durează 4.225 de ani: între 140 și 170 de generații.

Cam un kilometru pe an

Calculul făcut pe 735 de probe dă o viteză de 0,6–1 km pe an. Distanța este măsurată în linie dreaptă de la un punct de reper, Abu Madi, în Sinai. Reperul servește calculului; locul în care a început agricultura rămâne necunoscut.

Într-o generație de 25–30 de ani, asta înseamnă 15–30 km. Probele arată când apare agricultura într-un loc. Ele nu spun dacă s-au mutat oamenii sau numai obiceiul de a semăna și de a crește animale.

Linia punctată este frontul calculat. Siturile se abat de la el: jumătate sunt cu peste 480 de ani mai vechi sau mai noi decât spune dreapta.

Pe teritoriul de azi al României, acum vreo 8.000 de ani

Pătratele sunt 15 probe din 10 situri ale culturii Starčevo-Criș, din Banat, Transilvania și Oltenia. Fiecare are cod de laborator; 11 sunt oase.

Cea mai veche este un os de la Foeni-Sălaș: 7510 ± 60 de ani radiocarbon, adică între 8.403 și 8.190 de ani în urmă. La Gura Baciului, lângă Cluj, un os a dat 7140 ± 45: între 8.025 și 7.862 de ani în urmă (6076–5913 î.Hr.).

Dreapta calculată pentru toată harta trece pe la Gura Baciului acum 7.726 de ani. Proba este cu cel puțin 136 de ani mai veche.

În 232 de pătrate lipsesc probele

Harta este împărțită în pătrate cu latura de două grade. În 387 dintre ele se află azi cel puțin un oraș cu peste 15.000 de locuitori: acolo se poate trăi. 155 au un sit datat în tabel; 232 nu au niciunul.

Un pătrat hașurat arată că din locul acela nu a intrat în tabel nicio probă. Despre agricultorii de acolo nu spune nimic.

Din cele 10 pătrate care acoperă cea mai mare parte a României de azi, cinci au un sit.

De unde știm

Tabelul a fost publicat în 2005 de Ron Pinhasi, Joaquim Fort și Albert Ammerman. Pentru fiecare sit, autorii au ales o singură probă datată cu radiocarbon. Din cele 765 de rânduri, calculul lor lasă deoparte 30 din Peninsula Arabică. Alte cinci au coordonate greșite în tabel și nu sunt desenate.

Laboratorul măsoară vârsta în ani radiocarbon. Anii calendaristici sunt calculați aici cu curba IntCal20, publicată în 2020. La 44 de probe, tabelul nu dă eroarea de măsurare.

Tabelul nu poate arăta cine erau agricultorii, ce semănau și nici dacă un sit mai vechi așteaptă încă nedescoperit. O probă datează un os sau un cărbune; primul ogor al satului poate fi mai vechi.

Clasele barei: „păstrat” – există și azi; „scris” – a scris cineva, iar textul spune dacă era din vremea aceea sau de mai târziu și la câți ani după; „dedus” – socotit sau estimat de cercetătorii de azi ori calculat aici; „nu se știe” – necunoscut sau disputat.

Atinge pe rând cele trei părți ale barei de sub hartă. Rămâne numai ce se sprijină pe acel fel de dovadă.

La 64 de situri, tabelul dă vârsta probei fără codul ei de laborator. O vârstă publicată în 2005 pe care nimeni nu o mai poate regăsi în registrul unui laborator este o afirmație a autorilor de azi; de aceea stă la „dedus de istorici”, lângă frontul calculat.

Date și calcul. 730 de situri din tabelul publicat de Pinhasi, Fort și Ammerman (2005), fiecare cu o probă datată cu radiocarbon; 666 au cod de laborator. Anii calendaristici sunt calculați din vârsta măsurată, cu curba IntCal20, și se numără înapoi de la 1950. Frontul este o dreaptă calculată din probe. Țărmurile sunt cele de azi.

Surse și credite. Situri și probe: R. Pinhasi, J. Fort și A.J. Ammerman, „Tracing the Origin and Spread of Agriculture in Europe”, PLoS Biology 3(12): e410, 2005, tabelul S1, CC BY. Curba de calibrare IntCal20: P.J. Reimer și colab., Radiocarbon 62(4), 2020, CC BY 4.0. Probele de pe teritoriul României: p3k14c, ediția 2025.07 (D. Bird și colab., Scientific Data 9, 2022), CC0. Orașele de azi: GeoNames, CC BY 4.0. Țărmuri: Natural Earth, domeniu public.

Aceleași date, ca tabel
Ce arată probele și pe ce se sprijină fiecare număr
Ce se numărăCâtPe ce se sprijină
Situri cu o probă datată care are cod de laborator666s-a păstrat
Situri cu vârsta scrisă în tabelul din 2005, fără codul probei64dedus de istorici
Probe din care este calculată înaintarea agriculturii735dedus de istorici
Viteza calculată a înaintării0,6–1 km pe andedus de istorici
Drumul din Orientul Apropiat până în Britania și Irlanda, pe dreapta calculată4.225 de anidedus de istorici
Înaintarea într-o generație de 25–30 de ani15–30 kmdedus de istorici
Pătrate de hartă cu un oraș de azi și nicio probă în tabel232nu se știe sigur
Probe fără eroarea de măsurare în tabel44nu se știe sigur
Situri cu coordonate greșite în tabel, lăsate nedesenate5nu se știe sigur
Probe din situri Starčevo-Criș de pe teritoriul de azi al României (baza de date p3k14c)
SitCod de laboratorProbăAni radiocarbonAni în urmă (față de 1950)Pe ce se sprijină
Foeni-SălașGrN-28455os7510 ± 608.403–8.190s-a păstrat
Gura BaciuluiGrA-24137os7140 ± 458.025–7.862s-a păstrat
Ocna SibiuluiGrN-28110os7120 ± 608.028–7.794s-a păstrat
Foeni-SălașGrN-28454os7080 ± 508.008–7.793s-a păstrat
ȘeușaGrN-28114os7070 ± 608.012–7.754s-a păstrat
Miercurea Sibiului-PetrișGrN-28520os7050 ± 708.008–7.723s-a păstrat
Miercurea Sibiului-PetrișGrN-28521os6920 ± 707.927–7.618s-a păstrat
Foeni-GazGrA-25621os6925 ± 457.916–7.670s-a păstrat
ParțaGrN-28460os6860 ± 607.832–7.582s-a păstrat
ParțaGrN-28877cărbune de lemn6800 ± 507.731–7.572s-a păstrat
GiulvăzGrN-28456corn de cerb6720 ± 807.686–7.431s-a păstrat
ParțaGrN-28459os6660 ± 607.651–7.429s-a păstrat
Limba-BordaneGrN-28457os6580 ± 607.575–7.339s-a păstrat
Cârcea-ViaductBln-1983–6395 ± 607.425–7.170s-a păstrat
Gura BaciuluiLv-2157–6400 ± 907.505–7.080s-a păstrat

Vârsta în ani radiocarbon este măsurată în laborator. Intervalul în ani calendaristici este calculat din ea cu curba IntCal20.

Lecțiile capitolului

Lecții pe profiluri: TC: 6 lecții, SS: 8 lecții, FIL: 9 lecții. Insigna fiecărei lecții spune cine o citește.

Lecțiile capitolului, pe axa timpului
PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimată2.12.22.32.42.52.62.72.82.92.102.11PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată2.12.22.32.42.52.62.72.82.92.102.11

Ce profil ai?

  1. 2.1De ce s-au oprit oamenii din drum? De la vânători la agricultori TC · în plus față de profilul tăuRepere ale PreistorieiCe s-a schimbat în viața oamenilor când au început să-și cultive hrana?
  2. 2.2Cupru, bronz, fier: ce schimbă metalul într-o comunitate TC · în plus față de profilul tăuRepere ale PreistorieiDe ce o comunitate care topește metal nu mai seamănă cu un sat de agricultori?
  3. 2.3Ce voiau să spună? Arta preistorică FIL · în plus față de profilul tăuRepere ale PreistorieiCe se poate afla despre oameni care au pictat și au cioplit, dar nu au lăsat niciun cuvânt scris?
  4. 2.4Țara dintre fluvii: orașele-stat ale Mesopotamiei TC · în plus față de profilul tăuMesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economieCum au ajuns niște sate de pe malul a două fluvii să fie orașe cu regi, temple și legi scrise?
  5. 2.5Darul Nilului: regatul faraonilor TC · în plus față de profilul tăuMesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economieCum a putut un singur rege să adune zeci de mii de oameni la o piramidă?
  6. 2.6Două feluri de a domni: Hatșepsut și Ramses al II-lea SS · în plus față de profilul tăuMesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economieCât adevăr este în ceea ce un faraon pune să se sape în piatră despre el însuși?
  7. 2.7Bustul și regina: Nefertiti FIL · în plus față de profilul tăuMesopotamia și Egiptul Antic. Modele politice, societate și economieCât se poate afla despre o regină dintr-un singur portret, oricât de bine făcut?
  8. 2.8De la desen la literă: scrierile Orientului Antic TC · în plus față de profilul tăuCultura Orientului AnticDe ce au început oamenii să scrie și cum s-a ajuns de la sute de semne la 22 de litere?
  9. 2.9Ce a rămas din Orientul Antic: roata, calendarul, Ghilgameș TC · în plus față de profilul tăuCultura Orientului AnticCe lucruri folosite și azi au fost născocite în Mesopotamia și în Egipt?
  10. 2.10De ce mumii și zigurate? Credințe și ritualuri SS · în plus față de profilul tăuCultura Orientului AnticCe credeau oamenii Orientului Antic despre zei și despre moarte și ce făceau din pricina acestor credințe?
  11. 2.11Cum călătoresc ideile: schimbul cultural și științific FIL · în plus față de profilul tăuCultura Orientului AnticCum ajunge o invenție de la un popor la altul și cum poți dovedi că a fost împrumutată?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 2Pentru clasă: proiector, fișe, test comun