Istorie IX

Capitolul 8 · Catedrale, regi și ciumăLecția 8.8FIL Numai pentru filologie · în plus față de profilul tău

Evoluții politice: centralizarea statală

Cum se naște un regat și cine îl poate opri pe rege: Magna Charta

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
843–1297 · Evul Mediu

Ce a făgăduit regele Angliei în 1215 și cui anume?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 8

În același timp, în altă parte
  • China. În 1215, anul Magnei Charta, oastea lui Ginghis-Han a cucerit orașul care este azi Beijing. sursa
  • Veneția și China. În anii 1270, negustorul venețian Marco Polo a intrat în slujba lui Kubilai, nepotul lui Ginghis-Han și stăpânul Chinei. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

Regele Ioan fără Țară a pus pecetea pe Magna Charta la 15 iunie 1215. Cât timp a fost ea în vigoare, în forma din 1215?

Vezi răspunsul

Vreo zece săptămâni. Regele i-a cerut papei Inocențiu al III-lea să-l dezlege de făgăduială, iar la 24–25 august 1215 papa a declarat carta nulă. În septembrie a început războiul dintre rege și baroni. Carta a fost dată din nou, schimbată, după moartea lui Ioan: în 1216, 1217 și 1225. Ce este și azi lege în Anglia vine din confirmarea din 1297: trei capitole.

Din Magna Charta, pe care regele Angliei a pecetluit-o în 1215, s-au păstrat patru exemplare: foi de pergament scrise în latină. O propoziție din ea, despre omul liber care nu poate fi închis fără judecată, este și azi lege în Anglia. În 1215, actul întreg a ținut vreo zece săptămâni.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Cum s-au format regateleCe s-a întâmplat

În 843, prin tratatul de la Verdun, nepoții lui Carol cel Mare și-au împărțit imperiul în trei. Din partea de apus a crescut regatul Franței, unde din 987 domnesc Capețienii. Din partea de răsărit a crescut regatul german, al cărui rege, Otto I, a fost încoronat împărat în 962. Anglia a devenit regatul normanzilor după cucerirea din 1066.

Mai la răsărit, Ștefan I a fost rege al Ungariei din anul 1000, cu coroană primită de la papă, iar Boleslav I a fost încoronat rege al Poloniei în 1025. În Peninsula Iberică, regatele creștine din nord au înaintat secole la rând spre sud, pe seama stăpânirilor musulmane: este Reconquista, încheiată la 2 ianuarie 1492, prin cucerirea Granadei. Un regat medieval se ținea prin oameni: nobilii îi jurau credință regelui, iar regele le întărea pământurile și drepturile.

Harta Europei cu cinci state și anul de la care pornește fiecare: Franța Capețienilor, 987; Imperiul lui Otto I, 962; Anglia normandă, 1066; Ungaria, 1000; Polonia, 1025. Două puncte: Verdun, 843, unde a fost împărțit imperiul lui Carol cel Mare, și Granada, 1492, unde s-a încheiat Reconquista. Harta Europei cu cinci state și anul de la care pornește fiecare: Franța Capețienilor, 987; Imperiul lui Otto I, 962; Anglia normandă, 1066; Ungaria, 1000; Polonia, 1025. Două puncte: Verdun, 843, unde a fost împărțit imperiul lui Carol cel Mare, și Granada, 1492, unde s-a încheiat Reconquista. Regate medievale, 843–1492 Franța 987 Imperiul 962 Anglia 1066 Ungaria 1000 Polonia 1025 Verdun, 843 Granada, 1492 500 km
Figura 1Fiecare regat, cu anul de la care își socotește începutul. Numele arată unde se afla regatul, fără hotarele lui. Coasta este cea de azi.

Runnymede, 15 iunie 1215Ce s-a întâmplat

Regele Angliei Ioan fără Țară (1199–1216) pierduse Normandia în 1204, iar în 1214 aliații lui au fost învinși la Bouvines. Războaiele le plătise cu dări tot mai grele. În 1215, baronii s-au răsculat și l-au silit, la Runnymede, să pună pecetea pe un act cu 63 de clauze, datat 15 iunie: Magna Charta Libertatum (în Anglia de azi se scrie Magna Carta), adică Marea Cartă a Libertăților.

Carta începe cu libertatea Bisericii. Clauza 12 spune că regele nu va cere dări neobișnuite fără „sfatul obștesc al regatului”. Clauza 39 spune că niciun om liber nu va fi prins, închis sau lipsit de bunuri decât prin judecata legiuită a celor de o seamă cu el sau după legea țării, iar clauza 40 că regele nu va vinde și nu va refuza nimănui dreptatea. Prin clauza 61, douăzeci și cinci de baroni primeau dreptul să-l silească pe rege, cu armele, să-și țină cuvântul. Patru exemplare din 1215: două la British Library (Londra), unul al catedralei din Lincoln, unul la catedrala din Salisbury.

Pentru curioși

Exemplarul catedralei din Lincoln este arătat în castelul din Lincoln. Unul dintre cele două de la British Library a stat în Evul Mediu în arhiva catedralei din Canterbury și a fost stricat aproape cu totul de o încercare de restaurare din secolul al XIX-lea.

O pace care a ținut zece săptămâniCe s-a întâmplat

La 19 iunie 1215, baronii au făcut pace cu regele și i-au jurat din nou credință. Ioan nu avea de gând să se țină de cuvânt. La cererea lui, papa Inocențiu al III-lea a declarat carta nulă, prin scrisori din 24–25 august 1215. În septembrie a început războiul dintre rege și baroni. Scrisorile papei Inocențiu al III-lea din 24–25 august 1215 și ale regelui Ioan, din vara aceea; zilele, după Arhivele Naționale britanice.

Ioan a murit în octombrie 1216. Sfetnicii fiului său, Henric al III-lea, au dat carta din nou, cu schimbări, la 12 noiembrie 1216, ca să-i împace pe baroni; clauza 61 a fost scoasă. Au urmat reeditările din 1217 și 1225. În 1297, regele Eduard I a confirmat-o și a trecut-o între legile regatului. Trei capitole din textul de atunci sunt și azi lege în Anglia: 1 (libertatea Bisericii), 9 (libertățile Londrei și ale orașelor) și 29 (fostele clauze 39 și 40). Textul din 1297, cu capitolele 1, 9 și 29 în vigoare, este pe pagina oficială a legilor britanice, legislation.gov.uk.

Axă a timpului de la 1200 la 1300. 1204: Ioan fără Țară pierde Normandia. 1214: Bouvines. 1215: Magna Charta, declarată nulă de papă după zece săptămâni. 1216: moare Ioan. Carta este dată din nou în 1216, 1217 și 1225. 1297: confirmată de Eduard I; trei capitole sunt lege și azi. Axă a timpului de la 1200 la 1300. 1204: Ioan fără Țară pierde Normandia. 1214: Bouvines. 1215: Magna Charta, declarată nulă de papă după zece săptămâni. 1216: moare Ioan. Carta este dată din nou în 1216, 1217 și 1225. 1297: confirmată de Eduard I; trei capitole sunt lege și azi. 1200 1250 1300 1204 pierde 1214 Bouvines 1216 moare Ioan Normandia 1215 Magna Charta nulă după zece săptămâni dată din nou: 1216, 1217, 1225 1297 confirmată de Eduard I; trei capitole sunt lege și azi
Figura 2În 1215, Magna Charta a ținut vreo zece săptămâni. A rămas fiindcă a fost dată din nou de trei ori și confirmată în 1297. Axa este la scară.

Ce a fost în 1215 și ce a ajuns mai târziuDe ce

În 1215, Magna Charta a fost o pace între un rege și baronii lui. Cele mai multe clauze apără averile și moștenirile marilor nobili. „Omul liber” din clauza 39 era o parte a locuitorilor: mulți țărani erau șerbi, legați de un stăpân, și nu se numărau printre oamenii liberi în sensul actului.

A rămas totuși în picioare ideea ei: regele este și el sub lege și poate fi ținut de un act scris. De aceea, de-a lungul secolului al XIII-lea, baronii i-au silit pe regi, iar și iar, să întărească din nou carta. Pe măsură ce tot mai mulți locuitori ai Angliei au ajuns oameni liberi, clauza 39 a ajuns să-i apere pe tot mai mulți. Secolele următoare au făcut din ea un simbol al libertății, în Anglia și, mai târziu, în Statele Unite. Concluzie a istoricilor: Treccani o numește un act pentru baroni, devenit temelia libertăților engleze prin ce s-a clădit pe el.

Pentru curioși

Numele „Magna Charta” nu este din 1215: atunci i se spunea simplu „carta libertăților”. Forma „Magna Carta”, fără h, este cea folosită azi în Anglia; în școala românească s-a păstrat scrierea cu „Ch”.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Magna Charta Libertatum, clauzele 12, 39 și 40

Ce fel de sursă
text
Cine
Ioan fără Țară, regele Angliei, silit de baronii răsculați
Când a fost făcută
datată 15 iunie 1215, la Runnymede
Despre ce moment vorbește
ce făgăduiește regele oamenilor liberi ai regatului
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
Patru exemplare din 1215: două la British Library, Londra (unul este Cotton MS Augustus II 106), unul al catedralei din Lincoln și unul la catedrala din Salisbury
Traducere
traducere de lucru după textul latin și versiunea engleză din The Magna Carta Project (University of East Anglia)
Foaie mare de pergament îngălbenit, mai lată decât înaltă, acoperită de la o margine la alta cu rânduri dese și mărunte de scris, fără niciun alineat.
Imagine: British Library, Londra, prin Wikimedia Commons, domeniu public; imagine micșorată. Exemplarul Cotton MS Augustus II 106, unul dintre cele patru din 1215. Pagina imaginii.

[12] Nicio dare de scut și niciun ajutor nu vor fi puse în regatul nostru decât prin sfatul obștesc al regatului nostru, afară de răscumpărarea persoanei noastre, de ridicarea la rangul de cavaler a fiului nostru întâi născut și de măritarea fiicei noastre întâi născute (…).

[39] Niciun om liber nu va fi prins, sau închis, sau lipsit de bunurile lui, sau scos de sub ocrotirea legii, sau surghiunit, sau nimicit în vreun alt fel, și nici nu vom porni împotriva lui, nici nu vom trimite împotriva lui, decât prin judecata legiuită a celor de o seamă cu el sau după legea țării.

[40] Nu vom vinde, nu vom refuza și nu vom amâna nimănui dreptul sau dreptatea.

Ce poate dovedi Dovedește ce i-au smuls baronii regelui în iunie 1215: nicio dare neobișnuită fără sfatul regatului și nicio pedeapsă pentru un om liber fără judecată sau în afara legii.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că regele s-a ținut de cuvânt și nici că făgăduiala îi privea pe toți locuitorii: actul vorbește despre „omul liber”. O făgăduială scrisă arată ce s-a cerut, nu ce s-a făcut.

Sursa B Magna Charta în confirmarea din 1297, capitolul 29

Ce fel de sursă
text
Cine
Eduard I, regele Angliei, care întărește carta dată de tatăl său, Henric al III-lea
Când a fost făcută
1297, al douăzeci și cincilea an de domnie al lui Eduard I
Despre ce moment vorbește
judecata oamenilor liberi; capitol aflat și azi în vigoare în Anglia
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
Textul în vigoare este publicat de Arhivele Naționale britanice pe legislation.gov.uk (25 Edw 1, cc 1, 9, 29)
Traducere
traducere de lucru după traducerea engleză tradițională publicată pe legislation.gov.uk

Niciun om liber nu va fi prins sau închis, nici lipsit de stăpânirea lui liberă, de libertățile ori de obiceiurile lui libere, nici scos de sub ocrotirea legii, nici surghiunit, nici nimicit în vreun alt fel; și nu vom porni împotriva lui, nici nu îl vom osândi, decât prin judecata legiuită a celor de o seamă cu el sau după legea țării. Nu vom vinde nimănui, nu vom refuza și nu vom amâna nimănui nici dreptatea, nici dreptul.

Ce poate dovedi Arată că făgăduiala din 1215 a fost păstrată, aproape cu aceleași cuvinte, într-o lege din 1297 care nu a mai fost desființată.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi cum a fost aplicată legea de-a lungul secolelor și nici cine se număra, în fiecare epocă, printre „oamenii liberi”.

Cerințe

  1. Precizați secolul în care a fost scrisă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa A a fost scrisă în secolul al XIII-lea (1215).

  2. Numiți categoria de oameni apărată de clauza 39, precizată în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Categoria precizată în sursa A este cea a oamenilor liberi („niciun om liber”).

  3. Menționați, din sursa A, două informații referitoare la limitarea puterii regelui. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: regele nu poate pune dări decât prin sfatul obștesc al regatului; niciun om liber nu poate fi prins sau închis decât prin judecată legiuită sau după legea țării; regele nu va vinde, nu va refuza și nu va amâna dreptatea. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care vorbește despre dările cerute de rege. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera A: clauza 12 spune că „nicio dare de scut și niciun ajutor nu vor fi puse” în regat decât prin sfatul obștesc al regatului.

  5. Menționați o asemănare între sursa A și sursa B. (5 puncte)

    Arată baremul

    Amândouă sursele spun că niciun om liber nu poate fi prins sau închis decât prin judecata legiuită a celor de o seamă cu el sau după legea țării (clauza 39 din 1215 și capitolul 29 din 1297).

  6. Formulați un punct de vedere referitor la cei cărora le folosea Magna Charta în 1215 și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: în 1215, Magna Charta îi apăra pe oamenii liberi și mai ales pe baroni, nu pe toți locuitorii Angliei. Informație: clauza 39 începe cu „niciun om liber”, iar clauza 12 vorbește despre „darea de scut” și „ajutoare”, dări pe care le plăteau vasalii regelui. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informație.

Analiză de sursă, pas cu pas

Clauza 39, citită pas cu pas

  1. Ce fel de sursă este și de când?

    Este un act oficial al regelui, o cartă: un text scris, cu pecete, din 15 iunie 1215, adică din secolul al XIII-lea. A fost scris chiar atunci, în latină.

  2. Cine vorbește și cui?

    Vorbește regele Ioan fără Țară, la persoana întâi plural, cum făceau regii în actele lor. Se adresează oamenilor liberi ai regatului, dar cei care i-au cerut actul sunt baronii răsculați.

  3. Ce spune?

    Spune că niciun om liber nu va fi „prins, sau închis, sau lipsit de bunurile lui” și că regele nu va porni împotriva lui „decât prin judecata legiuită a celor de o seamă cu el sau după legea țării”.

  4. Ce vrea să obțină?

    Baronii vor ca regele să nu-i mai poată lovi după bunul lui plac. Regele vrea să oprească răscoala: făgăduiește ca să câștige timp.

  5. Ce nu poate dovedi singură?

    Nu poate dovedi că făgăduiala a fost ținută: după zece săptămâni, papa a declarat carta nulă. Nu poate dovedi nici că toți locuitorii erau apărați: șerbii nu erau „oameni liberi”.

Bula de Aur, 1222

Șapte ani mai târziu, în Regatul Ungariei

În 1222, regele Ungariei Andrei al II-lea a fost silit de nobilii lui să dea Bula de Aur. Transilvania făcea pe atunci parte din Regatul Ungariei, așa că actul privea și nobilii de acolo. Articolul al doilea seamănă cu clauza 39: regele făgăduiește că niciun nobil nu va fi prins sau nimicit de dragul vreunui om puternic, dacă nu a fost mai întâi chemat la judecată și judecat după rânduială.

Ultimul articol le dă episcopilor și nobililor dreptul „să se împotrivească și să vorbească împotriva” regelui care ar călca actul, fără să fie socotiți necredincioși. Istoricii au căutat o legătură cu Magna Charta, dar nu au găsit în Bula de Aur fraze luate din ea. Cele două acte seamănă fiindcă răspund aceleiași situații: nobili care se apără de un rege strâmtorat de bani.

Pe scurt

  1. Regatele medievale s-au format treptat: tratatul de la Verdun (843) a împărțit imperiul lui Carol cel Mare; au urmat Imperiul lui Otto I (962), Franța Capețienilor (987), Ungaria (1000), Polonia (1025) și Anglia normandă (1066); în Spania, Reconquista s-a încheiat în 1492.
  2. Magna Charta Libertatum a fost pecetluită de regele Ioan fără Țară la Runnymede, cu data de 15 iunie 1215, sub apăsarea baronilor răsculați.
  3. Clauza 12 oprea dările neobișnuite fără sfatul regatului, clauza 39 spunea că niciun om liber nu poate fi închis fără judecată legiuită, iar clauza 40 că dreptatea nu se vinde.
  4. Papa Inocențiu al III-lea a declarat carta nulă în august 1215; a fost dată din nou în 1216, 1217 și 1225 și confirmată în 1297.
  5. În 1215, Magna Charta a fost o pace între rege și baroni și îi apăra pe oamenii liberi; mai târziu a devenit simbolul ideii că și regele este sub lege.
  6. Trei capitole din confirmarea din 1297 (1, 9 și 29) sunt și azi lege în Anglia.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitMagna Charta a adus democrația în Anglia.

    CorectA fost o înțelegere între rege și baroni, care îi apăra pe „oamenii liberi”. Nimeni nu vota, iar țăranii șerbi rămâneau pe dinafară. A îngrădit puterea regelui; democrația a venit după multe secole.

  • GreșitMagna Charta din 1215 a rămas în vigoare fără întrerupere până azi.

    CorectCarta din 1215 a fost declarată nulă de papă după vreo zece săptămâni. Ce este azi lege în Anglia sunt trei capitole din confirmarea din 1297.

  • GreșitRegele Ioan a dat carta de bunăvoie, ca un dar pentru supuși.

    CorectA dat-o silit de baronii răsculați, după înfrângerea de la Bouvines (1214), și a cerut papei să o anuleze de îndată ce a putut.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Cine l-a silit pe Ioan fără Țară să dea Magna Charta?

    Răspuns

    c) Baronii răsculați. Carta a fost smulsă regelui de baronii răsculați. Papa a fost de partea regelui și a declarat-o nulă; Parlamentul cu orășeni apare abia în 1265.

  2. Ce spune clauza 39 din Magna Charta?

    Răspuns

    b) Niciun om liber nu poate fi prins sau închis decât prin judecată legiuită sau după legea țării. Clauza 39 îl apără pe „omul liber” de pedeapsa fără judecată. Nu vorbește nici de vot, nici de șerbi, iar regele Angliei moștenea tronul.

  3. Ce s-a întâmplat cu Magna Charta în august 1215?

    Răspuns

    a) A fost declarată nulă de papa Inocențiu al III-lea. La cererea regelui Ioan, papa a declarat carta nulă prin scrisori din 24–25 august 1215, la vreo zece săptămâni după Runnymede.

  4. Nu vom vinde, nu vom refuza și nu vom amâna nimănui dreptul sau dreptatea.

    Magna Charta, clauza 40, 15 iunie 1215; traducere de lucru după The Magna Carta Project (University of East Anglia)

    Ce obicei al regelui vor baronii să oprească prin această clauză?

    Răspuns

    d) Dreptatea făcută pe bani sau ținută pe loc după bunul plac al regelui. Dacă regele făgăduiește că nu va „vinde” și nu va „amâna” dreptatea, înseamnă că până atunci judecata regelui se putea cumpăra sau întârzia.

  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Tratatul de la Verdun (843 d.Hr.)
    2. Otto I este încoronat împărat (962 d.Hr.)
    3. Bătălia de la Bouvines (1214 d.Hr.)
    4. Ioan fără Țară pecetluiește Magna Charta (1215 d.Hr.)
    5. Andrei al II-lea dă Bula de Aur a Ungariei (1222 d.Hr.)
    6. Eduard I confirmă carta și o trece între legile regatului (1297 d.Hr.)

    Verdun (843) și încoronarea lui Otto I (962) țin de formarea regatelor. Bouvines (1214) vine cu un an înaintea cartei (1215), Bula de Aur a Ungariei cu șapte ani după ea (1222), iar confirmarea lui Eduard I în 1297.

  6. Ține de anul 1215 sau de ce au făcut secolele următoare din Magna Charta?

    Răspuns

    Ce a fost în 1215: O pace între rege și baronii răsculați; Un act declarat nul de papă după zece săptămâni; Douăzeci și cinci de baroni care îl pot sili pe rege cu armele.

    Ce a ajuns mai târziu: Un simbol al libertății, în Anglia și în Statele Unite; Trei capitole aflate și azi în vigoare; O lege care apără tot mai mulți oameni liberi.

    În 1215 carta a fost o pace scurtă, cu o clauză de silire a regelui, scoasă în 1216. Simbolul, legea încă în vigoare și lărgirea cercului celor apărați sunt ale secolelor următoare.

  7. Explică, în trei-patru propoziții, de ce este greșit să spui că Magna Charta a adus democrația, dar este corect să spui că a limitat puterea regelui.

    Un răspuns bun

    Magna Charta a fost o înțelegere din 1215 între regele Ioan fără Țară și baronii răsculați. Ea nu dă nimănui dreptul de a vota și îi apără numai pe „oamenii liberi”, nu și pe țăranii șerbi, deci nu este un act democratic. A limitat însă puterea regelui: el nu mai putea pune dări neobișnuite fără sfatul regatului și nu mai putea închide un om liber fără judecată legiuită. Ideea că regele este sub lege a rămas și a fost reluată în confirmările de mai târziu, până în 1297.

    Răspunsul desparte ce a fost actul în 1215 de ceea ce a însemnat mai târziu.

Termeni

Magna Charta Libertatum
„Marea Cartă a Libertăților”: actul din 15 iunie 1215 prin care regele Ioan fără Țară le-a făgăduit baronilor răsculați că va respecta drepturile oamenilor liberi și ale Bisericii.
cartă
Act scris și pecetluit prin care un rege sau un senior recunoaște drepturi (libertăți) unor oameni, unui oraș sau unei biserici.
om liber
În Anglia anului 1215, cel care nu era șerb, adică nu era legat de moșia unui stăpân. Numai oamenii liberi erau apărați de clauza 39.
baron
Mare nobil care își ținea pământurile de-a dreptul de la rege și îi datora oaste și sfat.
Reconquista
Înaintarea regatelor creștine din nordul Peninsulei Iberice spre sud, pe seama stăpânirilor musulmane, încheiată în 1492 prin cucerirea Granadei.
tratatul de la Verdun
Înțelegerea din 843 prin care nepoții lui Carol cel Mare și-au împărțit imperiul în trei.
limitarea puterii regale
Îngrădirea regelui prin reguli scrise pe care este ținut să le respecte: nu poate pune dări și nu poate pedepsi după bunul plac.
Surse și legătura cu programa

Din programă: FIL 5.5 „Evoluții politice: centralizarea statală”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2, 3.2, 4.2.