Istorie IX

Test pe capitol · FIL: Filologie (două ore)

Test de Istorie, clasa a IX-a: capitolul 1, Laboratorul istoriei – de unde știi ce s-a întâmplat acum două mii de ani

10 întrebări · câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect · 20 de minute · Lecțiile 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5

Înapoi la pagina profesorilor

Nume și prenumeClasaData
  1. În ce secol este anul 1453, anul căderii Constantinopolului?

    1. În secolul al XIV-lea
    2. În secolul al XV-lea
    3. În secolul al XVI-lea
    4. În secolul al XIII-lea
  2. Cleopatra a murit în anul 30 î.Hr. Câți ani au trecut de atunci până în 1969, anul în care primii oameni au ajuns pe Lună?

    Răspuns: ani

  3. Traian se deosebea cel mai mult prin dreptate, prin vitejie și prin simplitatea purtărilor. (…) Era în al patruzeci și doilea an al vieții când a început să domnească.

    Cassius Dio, Istoria romană 68, 6, primele decenii ale secolului al III-lea; traducere de lucru după E. Cary, Loeb, 1925

    Care parte a fragmentului se poate verifica din alte urme și care este opinia autorului?

    1. Amândouă propozițiile se pot verifica din alte urme
    2. Vârsta lui Traian este opinia autorului, iar calitățile lui se pot verifica
    3. Amândouă propozițiile sunt opinia autorului
    4. Vârsta lui Traian se poate verifica, iar calitățile lui sunt opinia autorului
  4. Așază faptele în ordinea în care s-au petrecut.

    Scrie în pătrățel locul în timp: 1 pentru cel mai vechi, 5 pentru cel mai nou.

    • Inaugurarea Columnei lui Traian
    • Armata lui Traian trece Dunărea, în primul război
    • Bătălia de la Hastings
    • Bătălia de la Maraton
    • Dacia devine provincie romană
  5. Așază faptele în ordinea în care s-au petrecut.

    Scrie în pătrățel locul în timp: 1 pentru cel mai vechi, 5 pentru cel mai nou.

    • „Principele” este tipărit
    • Neacșu îi scrie judelui Brașovului
    • Machiavelli scrie „Principele”
    • Friedrich Stenner găsește scrisoarea în arhiva Brașovului
    • Scrisoarea este tipărită în colecția Hurmuzaki
  6. Pune în ordine cei șase pași ai cercetării unei surse.

    Scrie în pătrățel numărul pasului: 1 pentru primul, 6 pentru ultimul.

    • Coroborare: ce spune altă sursă
    • Mesaj: ce spune limpede și ce lasă să se înțeleagă
    • Context: pentru cine și în ce împrejurări
    • Identificare: ce fel de sursă este, cine a făcut-o, când
    • Evaluare: cât este de credibilă și de utilă
    • Concluzie: ce se poate susține și cu ce limite
  7. Cu ce viteză a timpului se măsoară fiecare?

    Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.

    Timpul scurt al evenimentului
    Conjunctura (decenii)
    Durata lungă (secole)

    Sosirea celor trei corăbii în Creta, la 29 iunie 1453Cele trei zile de jaf de după cădereÎnaintarea otomană dintre 1421 și 1461Asediul de 53 de zile din 1453Orașul, capitală de imperiu din 330 până în 1923

  8. Această veste i-a tulburat atât de mult pe împărat și întreaga lui curte, încât am scris o scrisoare lungă preasfântului nostru domn despre acest lucru. (…) Împăratul a trimis soli ca să cerceteze adevărul și îi așteptăm să se întoarcă de la o zi la alta.

    Enea Silvio Piccolomini către cardinalul Capranica, Graz, 27 iulie 1453; traducere de lucru după versiunea engleză a lui W. L. North

    Ce arată fragmentul despre felul în care curtea afla ce se petrecuse la Constantinopol?

    1. Curtea avea martori care văzuseră căderea orașului
    2. Curtea nu se interesa de soarta orașului
    3. Papa trimisese curții o scrisoare cu vestea sigură
    4. Curtea avea numai vești nesigure și a trimis soli ca să afle adevărul
  9. De la cine spune Herodot că are povestea despre Zalmoxis, rob al lui Pitagora?

    1. De la preoții geților
    2. De la regele Darius
    3. De la grecii care locuiau la Hellespont și la Pont
    4. Din cărțile lui Pitagora
  10. Ce spune pagina lui Herodot limpede și ce arată fără să vrea?

    Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.

    Spune limpede
    Arată fără să vrea

    Grecii își lămureau o credință străină printr-un filosof grecAutorul judecă „dreptatea” geților cu măsura unui grecGeții se cred nemuritoriȘtirile despre geți ajungeau la greci prin orașele de pe țărmGeții sunt traciGeții au fost robiți de Darius

Barem: capitolul 1, FIL

Pagină pentru profesor. Fiecare întrebare valorează 1 punct, dacă răspunsul este întreg corect; la întrebările de ordonat și de grupat se acordă punctul numai pentru răspunsul complet. Pentru o notă, baremul îl stabilește profesorul.

  1. b) În secolul al XV-lea. 1453 are 14 sute și nu se termină în 00, deci adaugi unu: secolul al XV-lea. Secolul al XIV-lea cuprinde anii 1301–1400. (lecția 1.1)

  2. 1.998 de ani (se acceptă o abatere de cel mult 0). Aduni cei doi ani și scazi unu, fiindcă anul zero nu există: 30 + 1969 − 1 = 1.998 de ani. (lecția 1.1)

  3. d) Vârsta lui Traian se poate verifica, iar calitățile lui sunt opinia autorului. Vârsta este o afirmație de fapt: se poate verifica din alte urme. Verificată, nu se potrivește: enciclopediile pun nașterea lui Traian în anul 53, așa că în 98, când a ajuns împărat, avea 44 de ani, iar Cassius Dio îi dă 41. O afirmație de fapt poate fi și greșită, tocmai fiindcă se poate verifica. „Dreptate”, „vitejie” și „simplitate” sunt judecata lui Cassius Dio despre împărat. (lecția 1.2)

  4. Ordinea în timp: 1. Bătălia de la Maraton (490 î.Hr.); 2. Armata lui Traian trece Dunărea, în primul război (101 d.Hr.); 3. Dacia devine provincie romană (106 d.Hr.); 4. Inaugurarea Columnei lui Traian (113 d.Hr.); 5. Bătălia de la Hastings (1066 d.Hr.). Maraton (490 î.Hr.) este singurul fapt dinainte de Hristos. Războiul începe în 101, provincia apare în 106, Columna este inaugurată în 113, iar Hastings vine după aproape o mie de ani. (lecția 1.2)

  5. Ordinea în timp: 1. Machiavelli scrie „Principele” (1513); 2. Neacșu îi scrie judelui Brașovului (1521); 3. „Principele” este tipărit (1532); 4. Friedrich Stenner găsește scrisoarea în arhiva Brașovului (1894); 5. Scrisoarea este tipărită în colecția Hurmuzaki (1900). Machiavelli scrie în 1513, Neacșu în 1521, iar „Principele” se tipărește abia în 1532. Scrisoarea rămâne în arhivă până în 1894 și este tipărită în 1900. (lecția 1.3)

  6. Ordinea corectă: 1. Identificare: ce fel de sursă este, cine a făcut-o, când; 2. Context: pentru cine și în ce împrejurări; 3. Mesaj: ce spune limpede și ce lasă să se înțeleagă; 4. Evaluare: cât este de credibilă și de utilă; 5. Coroborare: ce spune altă sursă; 6. Concluzie: ce se poate susține și cu ce limite. Întâi afli ce ai în față și pentru cine a fost făcut, apoi ce spune, apoi cât te poți bizui pe el, singur și alături de alte surse. Concluzia vine la urmă. (lecția 1.3)

  7. Timpul scurt al evenimentului: Asediul de 53 de zile din 1453; Cele trei zile de jaf de după cădere; Sosirea celor trei corăbii în Creta, la 29 iunie 1453. Conjunctura (decenii): Înaintarea otomană dintre 1421 și 1461. Durata lungă (secole): Orașul, capitală de imperiu din 330 până în 1923. Asediul, jaful și sosirea corăbiilor țin zile. Înaintarea otomană ține patru decenii. Rolul de capitală al orașului ține aproape șaisprezece secole. (lecția 1.4)

  8. d) Curtea avea numai vești nesigure și a trimis soli ca să afle adevărul. La aproape două luni după cădere, împăratul încă trimitea soli „ca să cerceteze adevărul”: vestea sigură nu ajunsese. (lecția 1.4)

  9. c) De la grecii care locuiau la Hellespont și la Pont. Herodot își numește singur izvorul: grecii de pe țărm. De aceea povestea arată ce credeau grecii, nu ce credeau geții. (lecția 1.5)

  10. Spune limpede: Geții se cred nemuritori; Geții au fost robiți de Darius; Geții sunt traci. Arată fără să vrea: Grecii își lămureau o credință străină printr-un filosof grec; Autorul judecă „dreptatea” geților cu măsura unui grec; Știrile despre geți ajungeau la greci prin orașele de pe țărm. Primele sunt afirmații ale autorului. Celelalte se văd din felul în care scrie și din izvoarele pe care le numește, fără ca el să fi vrut să le spună. (lecția 1.5)