Istorie IX

Capitolul 10 · Reformă și regi absoluțiLecția 10.4FIL Numai pentru filologie · în plus față de profilul tău

Reforma religioasă și impactul ei asupra Europei

Școli pe patru continente: Ordinul Iezuiților

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
1521–1773 · Epoca modernă

Cum a ajuns un ordin de preoți să țină școli din Sicilia până în China?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 10

În același timp, în altă parte
  • Coreea. Între 1592 și 1598, conducătorul Japoniei, Toyotomi Hideyoshi, a încercat să cucerească Coreea; războiul s-a oprit la moartea lui. sursa
  • Persia. În 1587 a urcat pe tron șahul Abbas I, sub care Persia dinastiei Safavide a ajuns la cea mai mare putere a ei. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

Ordinul care avea să deschidă sute de școli a fost întemeiat de Ignațiu de Loyola. Ce era el la 30 de ani?

Vezi răspunsul

Soldat. În 1521, la 30 de ani, Ignațiu a fost rănit la Pamplona, pe când apăra cetatea de francezi. Latina a început s-o învețe abia la 33 de ani, la Barcelona, iar titlul de magistru l-a luat la Paris în 1534, trecut de 40 de ani. Ordinul lui a fost aprobat de papă în 1540.

În 1521, la Pamplona, în nordul Spaniei, un nobil de 30 de ani, Íñigo de Loyola, a fost rănit grav pe când apăra cetatea de o armată franceză. Cât a zăcut, a cerut romane cavalerești. Nu s-au găsit; a primit o Viață a lui Hristos și o carte cu vieți de sfinți. După ce le-a citit, a hotărât să-și schimbe viața. La 33 de ani s-a dus la Barcelona, la o școală de gramatică latină.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

De la soldat la întemeietorCe s-a întâmplat

Ignațiu de Loyola (1491–1556) a petrecut aproape tot anul 1522 în rugăciune, lângă orașul Manresa, unde a început să scrie Exercițiile spirituale. A studiat apoi la Barcelona, Alcalá, Salamanca și Paris. La 15 august 1534, pe colina Montmartre din Paris, el și șase tovarăși, între care Francisc Xavier, au făgăduit să trăiască în sărăcie și curăție și să meargă în pelerinaj la Ierusalim; dacă drumul nu era cu putință, aveau să se pună la îndemâna papei.

Războiul dintre Veneția și otomani le-a închis drumul. La 27 septembrie 1540, papa Paul al III-lea a aprobat, prin bula Regimini militantis Ecclesiae, noul ordin: Societatea lui Isus. Membrii ei se numesc iezuiți. Ignațiu a fost ales în 1541 cel dintâi general, adică superior al întregului ordin. Pe lângă făgăduințele de sărăcie, curăție și ascultare, iezuiții deplini fac una în plus: ascultare deosebită față de papă, oriunde i-ar trimite în misiune. Deviza ordinului este Ad maiorem Dei gloriam, „spre mai marea slavă a lui Dumnezeu”. Bula papei Paul al III-lea, din 27 septembrie 1540, și Constituțiile ordinului, scrise de Ignațiu în 1547–1550.

Exercițiile spiritualeDe unde știm

Exercițiile spirituale, aprobate de papă în 1548, sunt o carte de îndrumare: rugăciuni, meditații și cercetări ale cugetului, rânduite pas cu pas. La sfârșit, Ignațiu a pus câteva reguli despre felul în care trebuie să gândească un catolic împreună cu Biserica. Ele laudă spovedania, liturghia, moaștele, pelerinajele și indulgențele, adică tocmai ce criticau reformatorii protestanți. Exercițiile spirituale: începute de Ignațiu în 1522, aprobate de papă în 1548, la 26 de ani după Manresa.

Școlile și Ratio studiorumCe s-a întâmplat

Prima școală a iezuiților s-a deschis în 1548 la Messina, în Sicilia. În 1551, Ignațiu a întemeiat la Roma Colegiul Roman. La moartea lui, în 1556, ordinul avea 33 de școli; în 1599 avea 245, iar în 1749, 669. Învățătura era fără plată, iar școlile primeau și elevi de altă confesiune. Numărătoare a istoricului Allan P. Farrell (1970), din registrele ordinului.

În 1599, generalul Claudio Acquaviva a dat tuturor școlilor același regulament: Ratio studiorum, adică „rânduiala studiilor”. Elevul trecea prin trei clase de gramatică, una de umanioare și una de retorică; cine mergea mai departe învăța filosofie și teologie. În clasă se vorbea numai latinește. Elevii erau împărțiți în tabere care se întreceau, cei buni primeau premii, iar școala punea în scenă piese de teatru. Din colegiile iezuite au ieșit dramaturgii Corneille și Molière, filosoful Descartes și scriitorul Voltaire.

Pentru curioși

Ca să facă față claselor mari, profesorul împărțea elevii în grupe de câte zece, fiecare cu un elev mai bun în frunte, numit decurion, care asculta lecția învățată pe de rost a celorlalți.

La Colegiul Roman învățau, în 1594, 1.500 de elevi. La Lisabona erau 1.800 în 1586, iar la Köln 1.000 în 1581.

Școlile iezuiților, desenate ca bare la scară: în 1548, prima școală, la Messina; în 1556, 33 de școli; în 1599, anul în care apare Ratio studiorum, 245; în 1749, 669. În 1773, ordinul este desființat. Școlile iezuiților, desenate ca bare la scară: în 1548, prima școală, la Messina; în 1556, 33 de școli; în 1599, anul în care apare Ratio studiorum, 245; în 1749, 669. În 1773, ordinul este desființat. Școlile iezuiților, 1548–1749 1548 prima școală, la Messina 1556 33 de școli 1599 245 1749 669 · Ratio studiorum 1773 ordinul este desființat
Figura 1În vreo 50 de ani, de la prima școală la 245; în încă 150 de ani, la 669. Numerele sunt o numărătoare a istoricului Allan P. Farrell, din registrele ordinului.

Misiunile: India, Japonia, China, ParaguayCe s-a întâmplat

Iezuiții au plecat și dincolo de mări. Francisc Xavier a ajuns la Goa, în India, la 6 mai 1542 și a debarcat în Japonia, la Kagoshima, la 15 august 1549. A murit în 1552, pe o insulă din fața coastei Chinei. Matteo Ricci a ajuns la Macao în 1582 și la Beijing în ianuarie 1601. S-a înfățișat ca învățat: a tipărit o hartă a lumii cu însemnări în chineză, a scris în chineză cărți de matematică și de astronomie și a câștigat prețuirea împăratului Wanli. Socotea că obiceiurile chinezilor trebuie respectate; după moartea lui, această cale a stârnit în Biserică o dispută lungă, a riturilor chineze. Scrisorile lui Ricci și Comentariile lui despre China, scrise până la moartea lui, la Beijing, în 1610.

În America de Sud, din secolul al XVII-lea, iezuiții au întemeiat de-a lungul fluviului Paraná așezări de misiune pentru indieni, numite reducțiuni.

Pentru curioși

Ricci a murit la Beijing în 1610 și a fost îngropat acolo. Enciclopedia Treccani notează că este primul străin îngropat în China fără să fi fost ambasador și că a lăsat în urmă vreo 2.000 de convertiți, dintre care 400 la Beijing.

De ce au crescut repede și de ce au fost desființațiDe ce

Ordinul a crescut repede fiindcă a răspuns unei nevoi. După Reformă, Biserica Catolică rămăsese în multe locuri fără preoți pregătiți, iar Conciliul de la Trento ceruse școli pentru ei. Iezuiții ascultau de un singur general și de papă, deci puteau fi trimiși oriunde, iar școlile lor, fără plată și cu același regulament, erau cerute de orașe și de principi. Explicație a istoricilor: leagă creșterea ordinului de școlile cerute de conciliu pentru preoți și de cererile orașelor și ale principilor.

În secolul al XVIII-lea, curțile catolice s-au întors împotriva lor: iezuiții au fost alungați din Portugalia în 1759 și din Spania în 1767, iar în Franța ordinul a fost desființat în 1764. În 1773, papa Clement al XIV-lea a desființat ordinul în toată lumea; cele 546 de școli din Europa și 123 din ținuturile de misiune s-au închis ori au trecut la alții. Numai în Prusia, până în 1780, și în Rusia Ecaterinei a II-a, unde hotărârea papei nu a fost vestită, iezuiții au predat mai departe. În 1814, papa Pius al VII-lea l-a reînființat.

Lanț de cauze, de sus în jos. Cauza de durată: Conciliul de la Trento, 1545–1563, cere școli pentru preoți. De aceea, iezuiții deschid școli fără plată, cu același regulament. Astfel încât, cauza imediată, orașe și principi le cer colegii, ca la Cluj, în 1581. Ceea ce a dus la faptul: 245 de școli în 1599. Urmarea îndepărtată: 669 de școli în 1749. Lanț de cauze, de sus în jos. Cauza de durată: Conciliul de la Trento, 1545–1563, cere școli pentru preoți. De aceea, iezuiții deschid școli fără plată, cu același regulament. Astfel încât, cauza imediată, orașe și principi le cer colegii, ca la Cluj, în 1581. Ceea ce a dus la faptul: 245 de școli în 1599. Urmarea îndepărtată: 669 de școli în 1749. cauză de durată Trento, 1545–1563: școli pentru preoți de aceea Iezuiții: școli fără plată, același regulament astfel încât cauză imediată Orașe și principi cer colegii: Cluj, 1581 ceea ce a dus la faptul 245 de școli în 1599 apoi urmare îndepărtată 669 de școli în 1749
Figura 2Citește lanțul de sus în jos, cu vorbele de legătură de pe săgeți.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Exercițiile spirituale: regulile pentru a simți împreună cu Biserica (regulile 1, 6 și 13)

Ce fel de sursă
text
Cine
Ignațiu de Loyola, întemeietorul Societății lui Isus
Când a fost făcută
carte începută în 1522, la Manresa, și aprobată de papă în 1548
Despre ce moment vorbește
felul în care trebuie să gândească un catolic față de Biserică, în vremea Reformei
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
Textul se citește în edițiile Exercițiilor; traducerea engleză folosită aici a fost făcută după manuscrisul autograf
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui Elder Mullan, The Spiritual Exercises of St. Ignatius of Loyola, Translated from the Autograph, New York, P. J. Kenedy & Sons, 1914 (Internet Medieval Sourcebook, Universitatea Fordham)

Regula întâi. Lăsând la o parte orice judecată, trebuie să avem sufletul pregătit și grabnic să asculte în toate de adevărata Mireasă a lui Hristos, Domnul nostru, care este sfânta noastră Maică, Biserica ierarhică.

Regula a șasea. Să lăudăm moaștele sfinților (…); să lăudăm (…) pelerinajele, indulgențele (…) și lumânările aprinse în biserici.

Regula a treisprezecea. Ca să nimerim în toate, trebuie să ținem mereu că albul pe care îl văd este negru, dacă Biserica ierarhică hotărăște așa, crezând că între Hristos, Domnul nostru, Mirele, și Biserică, Mireasa Sa, este același Duh, care ne cârmuiește și ne călăuzește spre mântuirea sufletelor noastre.

Ce poate dovedi Dovedește ce cerea Ignațiu de la cel care făcea Exercițiile: ascultare de Biserică și prețuire pentru moaște, pelerinaje și indulgențe. Arată și temeiul lui: credința că Biserica este călăuzită de același Duh ca Hristos.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi cum trăiau și cum gândeau în fapt iezuiții: o regulă arată ce se cere. Regula a treisprezecea vorbește despre credință, nu despre științe: Ricci făcea la Beijing matematică și astronomie.

Sursa B Ratio studiorum: din regulile comune pentru profesorii claselor mici

Ce fel de sursă
text
Cine
Societatea lui Isus, sub generalul Claudio Acquaviva
Când a fost făcută
1599, la Roma
Despre ce moment vorbește
felul în care se preda în colegiile iezuite la sfârșitul secolului al XVI-lea
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
Regulament tipărit în 1599 și folosit în școlile ordinului până la desființarea lui, în 1773
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui Allan P. Farrell, The Jesuit Ratio Studiorum of 1599, Washington, Conference of Major Superiors of Jesuits, 1970

Obiceiul de a vorbi latinește trebuie păzit cu strictețe, afară de clasele în care elevii nu știu latina. Elevilor să nu li se îngăduie niciodată să folosească limba maternă în ceva ce ține de clasă (…). De aceea și profesorul trebuie să vorbească mereu latinește.

Întrecerile din clasă trebuie prețuite mult și ținute ori de câte ori îngăduie timpul, ca să fie hrănită rivalitatea cinstită, care este un puternic imbold la învățătură. Se obișnuiește ca profesorul să pună întrebările, iar rivalii să îndrepte greșelile, sau ca rivalii să se întrebe unul pe altul.

Ce poate dovedi Dovedește ce reguli aveau, din 1599, toate colegiile iezuite: latina vorbită în clasă și întrecerea dintre elevi, folosită ca îndemn la învățătură.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că regulile erau ținute la fel în fiecare colegiu și nici ce credeau elevii despre ele: este un regulament, scris de cei care conduceau școlile.

Cerințe

  1. Precizați secolul în care a fost dat regulamentul din sursa B. (2 puncte)

    Arată baremul

    Regulamentul din sursa B a fost dat în secolul al XVI-lea (1599).

  2. Numiți instituția față de care sursa A cere ascultare. (2 puncte)

    Arată baremul

    Instituția este Biserica (numită în sursă „Biserica ierarhică”).

  3. Menționați, din sursa B, două informații referitoare la felul în care se învăța în colegiile iezuite. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: în clasă se vorbea latinește, iar limba maternă nu era îngăduită; și profesorul vorbea mereu latinește; se țineau întreceri între elevi; rivalii își îndreptau unul altuia greșelile. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care pomenește indulgențele. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera A: regula a șasea laudă „pelerinajele, indulgențele”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: rivalitatea cinstită este „un puternic imbold la învățătură”. Efect: întrecerile din clasă trebuie „ținute ori de câte ori îngăduie timpul”. Deoarece iezuiții socoteau că întrecerea îi face pe elevi să învețe, au cerut ca ea să fie folosită cât mai des. Se primește și: cauză – elevilor nu li se îngăduie limba maternă în clasă; efect – „de aceea și profesorul trebuie să vorbească mereu latinește”. Se primește orice altă relație corectă între două informații din sursa B.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la legătura dintre regulile lui Ignațiu și disputele Reformei și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: regulile lui Ignațiu apără tocmai ceea ce criticau reformatorii protestanți. Informație: regula a șasea cere să fie lăudate moaștele, pelerinajele și indulgențele, iar regula întâi cere ascultare în toate de Biserică. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Lanț de cauze și urmări

De ce au ajuns iezuiții la sute de școli

  1. Evenimentul, cu dată

    Înmulțirea școlilor iezuite: de la prima, deschisă la Messina în 1548, la 245 în 1599, anul în care ordinul dă Ratio studiorum.

  2. O cauză de durată și una imediată

    Cauza de durată: după Reformă, Biserica Catolică avea nevoie de preoți pregătiți și de credincioși învățați, iar Conciliul de la Trento (1545–1563) ceruse școli. Cauza imediată: orașe și principi catolici le cer iezuiților colegii, cum a făcut Ștefan Báthory pentru Cluj, în 1581.

  3. Mecanismul

    Iezuiții ascultă de un singur general și de papă, deci pot fi trimiși acolo unde este nevoie. Școlile lor sunt fără plată, au același regulament și profesori pregătiți la fel. De aceea un colegiu nou se deschide repede și seamănă cu toate celelalte.

  4. O urmare apropiată și una îndepărtată

    Urmarea apropiată: mii de tineri învață latina, retorica și filosofia în colegiile iezuite. Urmarea îndepărtată: în 1749 ordinul are 669 de școli; aproape toate se închid sau trec la alții în 1773, când papa desființează ordinul.

  5. Fraza de legătură

    Deoarece Biserica Catolică avea nevoie, după Reformă, de preoți și de credincioși învățați, iezuiții au deschis școli fără plată, cu același regulament, astfel încât orașele și principii le-au cerut tot mai multe colegii, ceea ce a dus, după numărătoarea istoricului A. P. Farrell, la 245 de școli în 1599 și la 669 în 1749.

Cluj, 1581

Colegiul iezuit din Cluj

Ștefan Báthory, principe al Transilvaniei din 1571 și, din 1576, rege al Poloniei, era catolic într-un principat a cărui Dietă era, în cea mai mare parte, protestantă. În 1579, iezuiții chemați de el au deschis o școală de gramatică la Cluj-Mănăștur. La 12 mai 1581, la Vilnius, regele a dat diploma de întemeiere a Colegiului iezuit din Cluj, mutat în oraș, în clădirile fostei mănăstiri franciscane.

Diploma îi dădea colegiului dreptul de a acorda titlurile de bacalaureat, magistru și doctor, ca academiile din Italia, Franța, Spania și Germania. Primul rector a fost polonezul Jakub Wujek, cunoscut și ca traducător al Bibliei în polonă, iar limba de predare era latina. Este începutul învățământului superior la Cluj. Iezuiții au fost alungați din principat prima dată în 1588, s-au întors în 1595 și au fost alungați din nou; academia lor a fost reîntemeiată în 1698.

Pe scurt

  1. Societatea lui Isus, ordinul iezuiților, a fost întemeiată de Ignațiu de Loyola și aprobată de papa Paul al III-lea la 27 septembrie 1540.
  2. Iezuiții fac, pe lângă făgăduințele obișnuite, una de ascultare deosebită față de papă; cartea lor de căpătâi este Exercițiile spirituale ale lui Ignațiu.
  3. Ordinul a deschis colegii fără plată, conduse din 1599 după același regulament, Ratio studiorum: latină, retorică, întreceri între elevi, teatru.
  4. Misionarii iezuiți au ajuns în India și în Japonia (Francisc Xavier, 1542 și 1549), în China (Matteo Ricci, la Beijing în 1601) și în America de Sud, unde au întemeiat reducțiuni.
  5. Iezuiții au fost una dintre uneltele Reformei catolice (Contrareforma), alături de Conciliul de la Trento.
  6. Papa Clement al XIV-lea a desființat ordinul în 1773, iar papa Pius al VII-lea l-a reînființat în 1814.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitIezuiții au fost întemeiați ca o armată împotriva protestanților.

    CorectIgnațiu și tovarășii lui făgăduiseră în 1534 să meargă la Ierusalim, iar când drumul s-a închis s-au pus la îndemâna papei. Lupta cu Reforma a ajuns una dintre lucrările ordinului, alături de școli și de misiunile din Asia și din America.

  • GreșitIezuiții trăiau închiși în mănăstiri, ca ceilalți călugări.

    CorectIezuiții, preoți și frați, lucrează în lume: predau în colegii, predică și pleacă în misiuni, acolo unde îi trimite generalul sau papa.

  • GreșitColegiul iezuit din Cluj, din 1581, este aceeași instituție cu universitatea de azi.

    CorectColegiul din 1581 este începutul învățământului superior la Cluj. A fost închis și redeschis de mai multe ori (prima dată în 1588), iar Clujul a avut de atunci mai multe școli înalte, cu nume diferite, până la universitatea de azi.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce făgăduință în plus fac iezuiții deplini, pe lângă sărăcie, curăție și ascultare?

    Răspuns

    b) Ascultare deosebită față de papă, oriunde i-ar trimite în misiune. A patra făgăduință îi leagă de papă pentru misiuni. Iezuiții nu stau închiși în mănăstiri, iar școala este una dintre lucrările lor de căpetenie.

  2. Ce este Ratio studiorum (1599)?

    Răspuns

    c) Regulamentul comun al tuturor școlilor iezuite. Cartea lui Ignațiu se numește Exercițiile spirituale, iar bula din 1540, Regimini militantis Ecclesiae.

  3. Cum s-a înfățișat Matteo Ricci la Beijing?

    Răspuns

    d) Ca învățat: cu hărți și cărți de matematică și astronomie scrise în chineză. Ricci a câștigat prețuirea curții prin știința lui și prin respectul pentru obiceiurile chinezilor.

  4. Obiceiul de a vorbi latinește trebuie păzit cu strictețe, afară de clasele în care elevii nu știu latina. Elevilor să nu li se îngăduie niciodată să folosească limba maternă în ceva ce ține de clasă.

    Ratio studiorum, 1599, regulile comune pentru profesorii claselor mici; traducere de lucru după versiunea engleză a lui A. P. Farrell (1970)

    Ce cere regula?

    Răspuns

    b) Ca în clasă să se vorbească latinește. Limba maternă este oprită în tot ce ține de clasă; latina era limba învățăturii în toată Europa apuseană.

  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Ignațiu este rănit la Pamplona (1521)
    2. Papa Paul al III-lea aprobă Societatea lui Isus (1540)
    3. Francisc Xavier debarcă în Japonia (1549)
    4. Diploma de întemeiere a colegiului din Cluj (1581)
    5. Ratio studiorum (1599)
    6. Papa Clement al XIV-lea desființează ordinul (1773)

    Rana de la Pamplona (1521) vine înaintea ordinului (1540); misiunea din Japonia (1549), colegiul din Cluj (1581) și Ratio studiorum (1599) țin de primul lui secol, iar desființarea este din 1773.

  6. Pune în ordine pașii din viața lui Ignațiu de Loyola.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Este rănit la Pamplona și citește, cât zace, vieți de sfinți
    2. Petrece aproape un an în rugăciune la Manresa
    3. Învață gramatică latină la Barcelona, apoi studiază la Paris
    4. Face, cu șase tovarăși, făgăduința de la Montmartre
    5. Primește de la papă aprobarea ordinului
    6. Întemeiază la Roma Colegiul Roman

    Rana (1521), Manresa (1522), studiile (din 1524), Montmartre (1534), bula (1540), Colegiul Roman (1551).

  7. Explică, în trei-patru propoziții, de ce un ordin de preoți a ajuns să țină sute de școli.

    Un răspuns bun

    După Reformă, Biserica Catolică avea nevoie de preoți pregătiți și de credincioși învățați, iar Conciliul de la Trento ceruse școli. Iezuiții ascultau de un singur general și de papă, așa că puteau fi trimiși oriunde li se cerea un colegiu. Școlile lor erau fără plată și aveau, din 1599, același regulament, Ratio studiorum. De aceea orașele și principii le-au cerut tot mai multe: 245 de școli în 1599 și 669 în 1749.

    Un răspuns bun leagă nevoia (cauza de durată) de felul în care era alcătuit ordinul și dă cel puțin un număr sau o dată.

Termeni

Societatea lui Isus
Ordinul iezuiților, întemeiat de Ignațiu de Loyola și aprobat de papa Paul al III-lea la 27 septembrie 1540.
iezuiți
Membrii Societății lui Isus, preoți și frați, care lucrează în lume, în școli, predici și misiuni.
general
Superiorul întregului ordin iezuit; primul a fost Ignațiu de Loyola, ales în 1541.
Exercițiile spirituale
Cartea lui Ignațiu de Loyola, începută în 1522 și aprobată de papă în 1548: rugăciuni, meditații și cercetări ale cugetului, rânduite pas cu pas.
Ratio studiorum
„Rânduiala studiilor”: regulamentul din 1599 după care s-au condus toate școlile iezuite până în 1773.
reducțiuni
Așezări de misiune întemeiate de iezuiți pentru indienii din America de Sud, din secolul al XVII-lea, de-a lungul fluviului Paraná.
Surse și legătura cu programa

Din programă: FIL 6.3 „Reforma religioasă și impactul ei asupra Europei”. Competențe specifice urmărite: 1.2.