Lumea în mișcare. Tranziția spre Modernitate
Capitolul 10
Reformă și regi absoluți – cine hotărăște ce crezi și cine conduce
Cine hotărăște ce crezi și cine te conduce?
Fiecare punct este un oraș european de pe la 1500: 873 cu totul, fără Europa de Răsărit. La Wittenberg, în 1517, Martin Luther și-a făcut cunoscute cele 95 de teze, iar de acolo a pornit Reforma. Înainte să mergi mai departe: în 1600, la mai puțin de 200 km de Wittenberg, din zece orașe câte erau protestante? Și la peste 1.300 km?
Lângă Wittenberg, nouă orașe din zece
La mai puțin de 200 km de Wittenberg, în linie dreaptă, sunt 57 de orașe. În 1600, 53 dintre ele sunt socotite protestante: nouă din zece.
Mută cercul mai departe. La 200–400 km sunt protestante 51 din 77; la 400–600 km, 79 din 144; la 600–900 km, 43 din 192.
La peste 1.300 km, din 209 orașe, niciunul: aproape toate sunt în Spania, Portugalia și Italia.
La aceeași depărtare, Edinburgh este protestant, iar Roma catolică
La 900–1.300 km, partea orașelor protestante crește din nou: 53 din 194, adică 27%, față de 22% în cercul dinainte.
Din cele 53, 45 sunt în Marea Britanie de azi, iar celelalte în Norvegia, Suedia, Finlanda și Irlanda. La aceeași depărtare, în Franța și în Italia, niciun oraș din 134.
Aici a hotărât cine conducea țara. În 1534, Parlamentul Angliei l-a declarat pe regele Henric al VIII-lea „singurul cap suprem pe pământ al Bisericii Angliei”.
Tabelul spune „protestant” pentru trei Biserici: luterană, pornită de la Wittenberg; reformată sau calvină, pornită de la Zürich și Geneva; anglicană, în Anglia. Le numără împreună. Ce le deosebește afli în lecția despre Calvin, Henric al VIII-lea și răspunsul Romei.
Între 1560 și 1600, șapte orașe redevin catolice
În 1530 sunt socotite protestante 92 din cele 873 de orașe; în 1560, 240; în 1600, 279.
Șapte orașe protestante în 1560 sunt din nou catolice în 1600: sunt încercuite. Cinci sunt în Austria de azi, între ele Viena și Linz; în Germania, Paderborn. Biserica Catolică a răspuns Reformei prin Contrareformă, numită și Reforma catolică.
În 1555, la Augsburg, Dieta Imperiului a recunoscut principilor dreptul de a alege, pentru ei și pentru supușii lor, între catolicism și luteranism. Regula e cunoscută prin formula latină „cuius regio, eius religio” (a cui e țara, a aceluia e religia), cu care juristul Joachim Stephani a rezumat-o câteva decenii mai târziu.
O legătură care pare evidentă și care, numărată simplu, nu se vede
Scrierile lui Luther s-au răspândit tipărite. De aici vine o așteptare: orașele care aveau deja tipar ar fi trecut mai des la Reformă.
Numărătoarea simplă arată altceva. Din 257 de orașe cu tipar până în 1500, 68 sunt socotite protestante în 1600, adică 26%. Din 616 orașe fără tipar, 211, adică 34%.
Jared Rubin, autorul tabelului, compară orașele ținând seama și de alte deosebiri dintre ele – mărimea, universitatea, episcopia, depărtarea de Wittenberg – și ajunge la concluzia că orașele cu tipar au trecut mai des la Reformă. O numărătoare simplă și un calcul cu mai multe condiții pot da răspunsuri diferite la aceeași întrebare.
La Brașov, la 1.172 km de Wittenberg, Reforma are o dată: 1543
Tabelul nu cuprinde Europa de Răsărit. Patru orașe din Transilvania sunt puse aici pe hartă, ca romburi, și nu intră în nicio numărătoare. Toate sunt la 900–1.300 km de Wittenberg, ca Edinburgh și Roma.
La Brașov (Kronstadt), Johannes Honterus, născut în oraș în 1498, a publicat în 1543 programul Reformei pentru Brașov și Țara Bârsei. Rânduiala bisericească scoasă din el a devenit în 1550 lege pentru toate bisericile sașilor, între care și cea din Sibiu (Hermannstadt). Sașii au devenit luterani.
La Cluj (Kolozsvár), Francisc Dávid (Dávid Ferenc), născut în oraș, a fost pastor luteran, apoi întemeietorul și primul episcop al Bisericii Unitariene.
În ianuarie 1568, Dieta Principatului Transilvaniei, adunată la Turda (Torda), a hotărât că predicatorii pot vesti Evanghelia fiecare după înțelegerea lui și că o comunitate își poate păstra predicatorul pe care îl primește. Din asemenea hotărâri a crescut rânduiala celor patru confesiuni „recepte” – catolică, luterană, reformată și unitariană –, numite împreună într-o lege abia în 1595, în timp ce religia ortodoxă a românilor a rămas în afara lor, doar tolerată.
De unde știm
Tabelul a fost alcătuit de economistul Jared Rubin pentru un studiu publicat în 2014 și poate fi folosit liber de oricine. Orașele vin din lucrarea lui Paul Bairoch, Jean Batou și Pierre Chèvre (1988), care a strâns populația orașelor europene ajunse la 5.000 de locuitori până în 1800.
Confesiunea fiecărui oraș a stabilit-o autorul, după atlase istorice și, la orașele greu de încadrat, după o enciclopedie. Un oraș e socotit protestant dacă a primit Confesiunea de la Augsburg, dacă locuitorii catolici au fost siliți să plece sau dacă enciclopedia spune limpede că protestantismul a fost primit acolo.
Tabelul nu poate arăta câți oameni și-au schimbat credința sau ce fel de protestantism a ales un oraș și nu spune nimic despre Europa de Răsărit. Un oraș întreg primește un singur cuvânt, chiar dacă în el trăiau oameni de ambele credințe. La 48 de orașe, locul n-a putut fi verificat și poate fi greșit cu câteva zeci de kilometri.
Cele patru orașe din Transilvania stau în afara tabelului, dar nu sunt necunoscute: există și azi, la locul lor. La Brașov și la Turda, Reforma are câte o hotărâre scrisă și datată atunci (1543 și 1568). Ce se spune aici despre Sibiu și despre Cluj vine din lucrări de azi: un dicționar biografic german și istoricul Bisericii Unitariene.
Clasele barei: „păstrat” – există și azi; „scris” – a scris cineva, iar textul spune dacă era din vremea aceea sau de mai târziu și la câți ani după; „dedus” – socotit sau estimat de cercetătorii de azi ori calculat aici; „nu se știe” – necunoscut sau disputat.
Atinge pe rând cele trei părți ale barei de sub hartă. Rămâne numai ce se sprijină pe acel fel de dovadă.
