Capitolul 3 · Lumea greacăLecția 3.2SS · FIL Pentru științe sociale și filologie · în plus față de profilul tău
Colonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta
Patru orașe pe hartă: Milet, Corint, Agrigentum, Efes
Care dintre cele patru orașe au întemeiat colonii și care a fost el însuși o colonie?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 3
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
- Roma. După tradiție, ultimul rege al Romei, Tarquinius Superbus, a domnit între 534 și 509 î.Hr. sursa
- Corsica. În 540 î.Hr., lângă Alalia, grecii din Foceea, întemeietorii Massaliei, au înfruntat pe mare etrusci și cartaginezi: Herodot scrie că au învins, dar cu atâtea corăbii pierdute, încât au părăsit insula. sursa
- Egipt. Faraonul Amasis a domnit între 570 și 526 î.Hr. și le-a îngăduit negustorilor greci să facă negoț la Naucratis. sursa
Înainte să citești: tu ce crezi?
Agrigentum (în greacă, Akragas), orașul cu templele din Sicilia, a fost o colonie. Cine l-a întemeiat?
Vezi răspunsul
Tucidide scrie că Akragas a fost întemeiată de locuitorii Gelei, la aproape 108 ani după Gela, adică pe la 580 î.Hr. Gela fusese întemeiată de greci din Rodos și din Creta. O colonie ajunsă destul de mare trimitea, la rândul ei, coloniști mai departe.
Enciclopedistul roman Pliniu cel Bătrân numește Miletul „mamă a peste 90 de orașe, pe toate mările”. Istoricii de azi, în inventarul lor de polisuri, îi recunosc 37 de colonii. Două dintre fiicele Miletului se află pe țărmul de azi al României: Histria și Tomis.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
Milet: metropola Mării NegreCe s-a întâmplat
Miletul se afla pe țărmul Asiei Mici, în ținutul numit Ionia, și avea patru porturi. Între secolele VIII și VI î.Hr. a fost cea dintâi cetate grecească în negoț și în meșteșuguri. Geograful Strabon scrie că cea mai mare faptă a ei este numărul coloniilor: Pontul Euxin și Propontida (Marea Marmara) au fost colonizate pretutindeni de milesieni. Miletul este deci o metropolă. Aici au trăit Thales, socotit primul filosof al grecilor, și Hecateu, autorul unei istorii. În 494 î.Hr., după o răscoală a cetăților din Ionia împotriva perșilor, orașul a fost distrus; a fost ridicat din nou după 479 î.Hr. Strabon, Geografia XIV, 1, 6–7, scrisă la începutul secolului I d.Hr., la peste 600 de ani după întemeierea Histriei.
Câte colonii a avut Miletul nu se știe sigur. Pliniu cel Bătrân, în secolul I d.Hr., scrie „peste 90”, fără să le înșire; inventarul istoricilor de azi îi recunoaște 37. Pliniu, Istoria naturală V, 112, față de inventarul Hansen–Nielsen (2004), care numără numai coloniile socotite polisuri.
Corint: orașul dintre două măriCe s-a întâmplat
Corintul stă pe istmul care leagă Peloponezul de restul Greciei. Stăpânea două porturi, scrie Strabon: unul ducea drept spre Asia, celălalt spre Italia, așa că mărfurile celor două lumi se schimbau aici. Corintul este metropola Siracuzei, întemeiată în Sicilia în 734–733 î.Hr. de Arhias, și a Corcirei. Sub tiranii Cipselos și Periandru, în secolele VII–VI î.Hr., a ajuns la cea mai mare putere și a mai întemeiat colonii, între care Potideea. În 146 î.Hr., romanii au distrus orașul. Pentru Siracuza: Tucidide VI, 3, scris pe la 400 î.Hr., la peste 300 de ani după întemeiere; porturile: Strabon, la începutul sec. I d.Hr.
Agrigentum: colonia unei coloniiCe s-a întâmplat
Agrigentum este numele latin al cetății grecești Akragas, din Sicilia. Este o colonie: a fost întemeiată pe la 580 î.Hr. de locuitorii Gelei, oraș întemeiat la rândul lui de greci din Rodos și din Creta. Întemeietorii, Aristonus și Pystilos, i-au dat rânduielile Gelei. Sub tiranul Theron (488–472 î.Hr.) orașul a înflorit, iar în secolul al V-lea î.Hr. și-a ridicat templele dorice care se văd și azi. Aici a trăit filosoful Empedocle. Templele dorice din Agrigento (Sicilia); cele numite al Herei și al Concordiei au fost ridicate pe la 450–430 î.Hr.

Autorul imaginii: Luciano Tronati, CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine decupată și micșorată.
Efes: orașul templuluiCe s-a întâmplat
Efesul, tot în Ionia, a fost întemeiat de ionieni veniți din Grecia la sfârșitul mileniului al II-lea î.Hr., cu mult înaintea colonizării din secolele VIII–VI. Faima i-a adus-o templul zeiței Artemis. În secolul al VI-lea î.Hr. era un mare templu de marmură; cele mai multe coloane, scrie Herodot, le dăruise Cresus, regele Lidiei (560–546 î.Hr.). În 356 î.Hr., un om pe nume Herostrat i-a dat foc, iar efesenii au ridicat altul în loc. Un poet grec îl pune printre cele șapte minuni ale lumii: lângă casa Artemisei, scrie el, celelalte șase pălesc. Din 129 î.Hr., Efesul a fost capitala provinciei romane Asia. Herodot I, 92, la peste 100 de ani după Cresus; Strabon XIV, 1, 22, la peste 350 de ani după incendiu; minunile: poetul Antipater.
Pentru curioși
Pliniu cel Bătrân scrie că templul din Efes a fost ridicat în 120 de ani, cu cheltuiala întregii Asii, și că a fost așezat pe un loc mlăștinos, ca să nu simtă cutremurele.
După incendiu, povestește Strabon, efesenii au strâns bani pentru noul templu din podoabele femeilor și din averile lor și au vândut coloanele templului vechi.
Ce arată listaDe ce
Cele patru orașe sunt două metropole (Milet și Corint), o colonie (Agrigentum) și un oraș vechi din Ionia, vestit prin templul lui (Efes). Ele arată și două direcții ale colonizării: Corintul a trimis coloniști spre apus, în Sicilia, iar Miletul spre nord-est, la Pontul Euxin. Locul explică rolul: Corintul stăpânea trecerea dintre două mări, iar Miletul avea patru porturi pe țărmul Asiei Mici.
O colonie putea ajunge ea însăși metropolă. Gela, întemeiată, după Tucidide, de rodieni și de cretani, a întemeiat Akragas, iar Siracuza, colonia Corintului, a întemeiat alte orașe în Sicilia. De aceea, despre un oraș grec se întreabă întâi cine l-a întemeiat și abia apoi pe cine a întemeiat el. Tucidide VI, 4–5, pe la 400 î.Hr., la vreo 180 de ani după întemeierea Akragasului; înșiră coloniile cu metropola și întemeietorii lor.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Războiul peloponesiac, cartea a VI-a, capitolul 4
Gela a fost întemeiată de Antiphemos din Rodos și de Entimos din Creta, care au adus împreună coloniști, în al patruzeci și cincilea an după întemeierea Siracuzei. (…) Rânduielile pe care le-au luat au fost cele doriene.
La aproape o sută opt ani după întemeierea Gelei, locuitorii ei au întemeiat Akragas, numită așa după râul cu același nume; întemeietori i-au pus pe Aristonus și pe Pystilos și i-au dat coloniei rânduielile lor.
Ce poate dovedi Arată cine a întemeiat Gela și Akragas, cum se numeau întemeietorii și la câți ani una după alta au fost întemeiate; arată și că o colonie lua rânduielile metropolei.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură anii: Tucidide scrie la aproape 200 de ani după întemeierea Akragasului și numără numai anii dintre o cetate și alta.
Sursa B Geografia, cartea a XIV-a, capitolul 1, 6
Cetatea de acum are patru porturi, dintre care unul poate adăposti o flotă. Multe sunt isprăvile acestei cetăți, dar cea mai mare este numărul coloniilor ei: căci Pontul Euxin a fost colonizat pretutindeni de acești oameni, la fel Propontida și multe alte locuri.
Ce poate dovedi Arată că, în vremea lui Augustus, Miletul era ținut minte mai ales ca metropolă a coloniilor de la Marea Neagră.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi câte colonii au fost și nici când au fost întemeiate: Strabon scrie la peste 600 de ani după ele.
Cerințe
Numiți cetatea care a întemeiat Akragas, precizată în sursa A. (2 puncte)
Numiți o mare colonizată de milesieni, precizată în sursa B. (2 puncte)
Menționați, din sursa A, două informații referitoare la întemeierea Gelei. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care prezintă o metropolă cu multe colonii. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la rolul Miletului în colonizarea greacă și susțineți-l cu o informație din sursa B. (5 puncte)
Citirea unei hărți
Cum așezi cele patru orașe pe hartă
Titlul și data hărții
Harta se numește „Metropole și colonii, c. 734–580 î.Hr.”. Arată Marea Mediterană de la Sicilia până în Asia Mică și o parte din Marea Neagră.
Legenda
Legenda deosebește metropolele, coloniile și un oraș vechi din Ionia, iar săgețile leagă fiecare colonie de cetatea care a întemeiat-o.
Trei repere
O mare: Marea Egee, cu Grecia la apus și Ionia la răsărit. O insulă: Sicilia. Un istm: cel al Corintului, între Peloponez și restul Greciei.
Ce se schimbă
Corintul stă pe istm, iar săgeata lui merge spre apus, la Siracuza. Miletul și Efesul stau în Ionia, pe țărmul Asiei Mici; săgețile Miletului urcă prin strâmtori spre Pontul Euxin, până la Histria și Tomis. Agrigentum stă în Sicilia și primește o săgeată scurtă, de la Gela.
O propoziție despre hartă
Harta arată că Miletul și Corintul sunt metropole, cu colonii la Pontul Euxin, respectiv în Sicilia, că Agrigentum este o colonie din Sicilia, iar Efesul, un oraș din Ionia de la care nu pleacă nicio săgeată.
Tomis
Ovidiu se miră că la Tomis locuiesc greci
În anul 8 d.Hr., poetul roman Ovidiu a fost trimis de împăratul Augustus la Tomis, orașul de pe locul Constanței de azi, unde a murit în anul 17. Într-o elegie din Tristele se miră: „Așadar și aici sunt orașe grecești (cine ar crede?), printre numele unei barbarii neomenoase [printre neamuri pe care romanii le numeau barbare]? Și până aici au venit coloniști trimiși din Milet și și-au ridicat case grecești printre geți?”
Ovidiu scrie la câteva sute de ani după întemeiere, dar arată că la Tomis metropola nu fusese uitată. Anul întemeierii nu se cunoaște, iar ca polis Tomisul este pomenit abia din epoca elenistică. Ca și Histria, Tomis este o colonie a Miletului de pe țărmul de azi al României.
Pe scurt
- Miletul, în Ionia, pe țărmul Asiei Mici, a fost metropola celor mai multe colonii de la Pontul Euxin, între care Histria și Tomis; a fost distrus de perși în 494 î.Hr.
- Corintul, pe istmul dintre Peloponez și restul Greciei, a fost metropola Siracuzei (734–733 î.Hr.) și a Corcirei.
- Agrigentum (în greacă, Akragas), din Sicilia, a fost o colonie întemeiată pe la 580 î.Hr. de Gela, ea însăși o colonie; i-au rămas templele dorice din secolul al V-lea î.Hr.
- Efesul, oraș din Ionia, era vestit prin templul zeiței Artemis, ars în 356 î.Hr. și ridicat din nou, socotit una dintre cele șapte minuni ale lumii.
- Două dintre orașe sunt metropole (Milet și Corint), unul este o colonie (Agrigentum), iar unul, un oraș vechi din Ionia (Efes); Corintul a colonizat spre apus, Miletul spre nord-est.
Greșeli frecvente
GreșitToate cele patru orașe au fost colonii grecești.
CorectNumai Agrigentum este o colonie din vremea colonizării. Miletul și Corintul sunt metropole, iar Efesul este un oraș vechi din Ionia, vestit prin templul Artemisei.
GreșitAgrigentum a fost întemeiat de romani, fiindcă are nume latin.
CorectOrașul a fost întemeiat de grecii din Gela, pe la 580 î.Hr., și se numea Akragas. Agrigentum este numele pe care i l-au dat mai târziu romanii.
GreșitMiletul și Efesul se aflau în Grecia de azi.
CorectAmândouă se aflau în Ionia, pe țărmul Asiei Mici, de cealaltă parte a Mării Egee.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care dintre cele patru orașe sunt metropole?
Răspuns
b) Milet și Corint. Miletul a întemeiat colonii la Pontul Euxin, iar Corintul în Sicilia. Agrigentum este o colonie, iar Efesul este vestit prin templu.
De ce se spune despre Agrigentum că este „colonia unei colonii”?
Răspuns
c) A fost întemeiat de Gela, oraș întemeiat de greci din Rodos și din Creta. Tucidide scrie că locuitorii Gelei au întemeiat Akragas la aproape 108 ani după propria lor cetate. Agrigentum este numele latin al orașului.
Prin ce era vestit Efesul în lumea greacă?
Răspuns
d) Prin templul zeiței Artemis. Templul Artemisei din Efes a fost socotit una dintre cele șapte minuni ale lumii. Porturile de pe istm sunt ale Corintului, coloniile ale Miletului, iar templele dorice ale Agrigentului.
Corintul este numit „bogat” datorită negoțului său, fiindcă este așezat pe istm și stăpânește două porturi, dintre care unul duce drept spre Asia, iar celălalt spre Italia; și face lesnicios schimbul de mărfuri între cele două țări.
Cum explică Strabon bogăția Corintului?
Răspuns
b) Prin așezarea pe istm, între două porturi și două mări. Strabon leagă bogăția de negoț, iar negoțul de loc: orașul stă pe istm și are un port spre Asia și altul spre Italia.
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Corintul întemeiază Siracuza (733 î.Hr.)
- Gela întemeiază Akragas (580 î.Hr.)
- Perșii distrug Miletul (494 î.Hr.)
- Herostrat dă foc templului Artemisei din Efes (356 î.Hr.)
- Romanii distrug Corintul (146 î.Hr.)
Înainte de Hristos, anul cu numărul mai mare este mai vechi: Siracuza (733), Akragas (pe la 580), Miletul distrus (494), incendiul din Efes (356), Corintul distrus (146).
Metropolă sau colonie? Pune fiecare oraș la locul lui.
Răspuns
Metropolă: Milet; Corint.
Colonie: Agrigentum; Histria; Tomis; Corcira.
Miletul a întemeiat Histria și Tomis, iar Corintul a întemeiat Corcira și Siracuza. Agrigentum a fost întemeiat de Gela.
Pliniu cel Bătrân scrie că Miletul a fost „mamă a peste 90 de orașe”, iar inventarul istoricilor de azi îi recunoaște 37 de colonii. Explică, în trei-patru propoziții, de ce pot să difere cele două numere.
Un răspuns bun
Pliniu scrie în secolul I d.Hr., la peste 600 de ani după colonizare, și dă un număr rotund, fără să înșire orașele: nu se poate verifica de unde îl are. Istoricii de azi numără numai coloniile pentru care există un izvor și care erau ele însele polisuri. Unele așezări mici au putut rămâne pe dinafară, iar tradiția antică a putut pune pe seama Miletului și orașe întemeiate de coloniile lui. De aceea, numărul care se poate dovedi este cel mic, iar cel mare arată mai ales faima Miletului.
Un număr dintr-un izvor târziu și un număr refăcut din dovezi măsoară lucruri diferite: faima și ceea ce se poate dovedi.
Termeni
- metropolă
- Cetatea din care au plecat întemeietorii unei colonii. Milet și Corint sunt metropole.
- colonie
- Cetate nouă, întemeiată de oameni plecați dintr-o metropolă; la greci, un polis de sine stătător. Agrigentum este o colonie.
- Ionia
- Ținutul de pe țărmul de apus al Asiei Mici, locuit de greci ionieni; aici se aflau Miletul și Efesul.
- istm
- Fâșie îngustă de pământ între două mări, care leagă două uscaturi. Corintul stă pe istmul dintre Peloponez și restul Greciei.
- tiran
- La greci, om care a luat singur puterea într-o cetate, fără să o fi moștenit după lege; cuvântul nu spune dacă a condus bine sau rău.
- cele șapte minuni ale lumii
- Listă antică de clădiri și statui vestite, între care templul Artemisei din Efes și piramidele din Egipt.
Surse și legătura cu programa
- Tucidide, History of the Peloponnesian War, cartea a VI-a, trad. Richard Crawley, 1874 (Wikisource) – sursa A (VI, 4): Gela, întemeiată de Antiphemos din Rodos și Entimos din Creta în al 45-lea an după Siracuza; Akragas, la aproape 108 ani după Gela; VI, 3: Arhias din Corint; VI, 5: coloniile Siracuzei
- Strabon, Geografia XIV, 1, trad. H. L. Jones, Loeb Classical Library, vol. V, 1928 (LacusCurtius, Universitatea din Chicago) – sursa B (XIV, 1, 6): patru porturi, coloniile din Pont și Propontida; XIV, 1, 7: Thales și Hecateu; XIV, 1, 22: Herostrat, templul ridicat din nou din podoabele femeilor și din coloanele vechi
- Pliniu cel Bătrân, Naturalis historia, cartea a V-a, text latin (LacusCurtius) – V, 112: „Miletus, Ioniae caput (…) super LXXXX urbium per cuncta maria genetrix”
- J. Ober și colegii, Data from the „POLIS at Stanford University” website, Stanford Digital Repository, 2025 (după Hansen și Nielsen, An Inventory of Archaic and Classical Poleis, Oxford, 2004) – Miletos: 37 de colonii în câmpul «Colonies»
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Mileto – Miletul, întâia cetate în negoț și meșteșuguri în sec. VIII–VI î.Hr.; distrus în 494 î.Hr., ridicat din nou după 479
- Strabon, Geografia VIII, 6, trad. H. L. Jones, Loeb Classical Library, vol. IV, 1927 (LacusCurtius) – VIII, 6, 20: Corintul „bogat”, pe istm, cu două porturi, unul spre Asia și altul spre Italia
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Siracusa – Siracuza, întemeiată în 734–733 î.Hr. de coloniști din Corint
- Cronica lui Eusebiu în versiunea latină a lui Ieronim, traducere engleză (tertullian.org), partea 1 – corintienii întemeiază Corcira (la anul 706 î.Hr.)
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Cipselo – Cipselos, tiran al Corintului, după tradiție între 657 și 628 î.Hr.
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Periandro – Periandru (627–585 î.Hr.): Corintul la cea mai mare putere; coloniile Apollonia, Epidamnos și Potideea
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Corinto – Corintul, distrus de romani în 146 î.Hr.
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Agrigento – întemeierea de către Gela (583–582 î.Hr.); Theron (488–472); templele dorice; templele Herei și Concordiei, pe la 450–430 î.Hr.
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Efeso – Efes, colonizat de ionieni la sfârșitul mileniului al II-lea î.Hr.; templul de marmură din sec. VI; incendiul din 356 î.Hr.; capitala provinciei Asia (129)
- Herodot, Istorii, cartea I, trad. A. D. Godley, Loeb Classical Library, vol. I, 1920 (LacusCurtius) – I, 92: Cresus a dăruit la Efes boii de aur și cele mai multe coloane
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Creso – Cresus, rege al Lidiei, 560–546 î.Hr.; daruri pentru sanctuarele grecești, între care Efesul
- Antipater, epigrama IX, 58 din Antologia Palatină, traducere engleză după W. R. Paton (attalus.org) – lista celor șapte minuni; „casa Artemisei” le întrece pe celelalte
- Pliniu cel Bătrân, Naturalis historia, cartea a XXXVI-a, text latin (LacusCurtius) – XXXVI, 95: templul Dianei din Efes, făcut în 120 de ani de toată Asia, pe loc mlăștinos, ca să nu simtă cutremurele
- Ovidiu, Tristia, cartea a III-a, text latin (The Latin Library) – III, 9, 1–4: „Hic quoque sunt igitur Graiae (quis crederet?) urbes (…) Huc quoque Mileto missi venere coloni”
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Ovidio – Ovidiu (43 î.Hr. – 17 d.Hr.), trimis la Tomis în anul 8 d.Hr.; Tomis, identificat cu Constanța
- A. Avram, The Territories of Istros and Kallatis, în Surveying the Greek Chora, Black Sea Studies 4, Aarhus, 2006 – Tomis este atestat ca polis abia din epoca elenistică
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Tarquinio il Superbo – ultimul rege al Romei, 534–509 î.Hr., după tradiție
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Cartagine – anul bătăliei navale de la Alalia, în Corsica (540 î.Hr.)
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Amasi – Amasis, 570–526 î.Hr.; negustorii greci la Naucratis
- D. Chiekova, Cults of the Greek Cities en aristera tou Pontou, Electronic Antiquity 11/1 (2007), Virginia Tech – Tomis, „cu siguranță o așezare milesiană”, cu dată de întemeiere discutată
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Empedocle – Empedocle, filosof din Agrigento, secolul al V-lea î.Hr.
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Strabone – Strabon, născut înainte de 60 î.Hr., mort pe la 20 d.Hr.
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Plinio il Vecchio – Pliniu cel Bătrân, 23–79 d.Hr.
- Herodot, Istorii, cartea I (ultima parte), trad. A. D. Godley, Loeb Classical Library, vol. I, 1920 (LacusCurtius) – I, 166: la Alalia, foceenii luptă cu etruscii și cartaginezii, câte 60 de corăbii de fiecare parte; înving, dar pierd 40 de corăbii și pleacă din Corsica
Din programă: SS 3.1 „Colonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta”; FIL 3.1 „Colonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta”. Competențe specifice urmărite: 1.1.