Istorie IX

Capitolul 6 · După RomaLecția 6.4SS Numai pentru științe sociale · în plus față de profilul tău

Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare

De unde vin literele mici? Renașterea carolingiană

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
772–850 · Evul Mediu

De ce a avut nevoie un rege războinic de școli, de cărți îndreptate și de o scriere pe care s-o citească oricine?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 6

În același timp, în altă parte
  • Bagdad. Învățatul al-Khwarizmi, mort pe la mijlocul secolului al IX-lea, a scris cel mai vechi tratat de algebră păstrat în limba arabă; din numele lui vine cuvântul „algoritm”. sursa
  • Cambodgia. Imperiul khmer (802–1431) începea, în secolul al IX-lea, să-și ridice capitala de la Angkor, un oraș pătrat, cu ziduri, șanț și un templu în mijloc. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

Poetul roman Lucrețiu a trăit în secolul I î.Hr. Când au fost scrise cele mai bune manuscrise ale poemului său care s-au păstrat?

Vezi răspunsul

Pe la anul 800, la vreo 850 de ani după moartea lui Lucrețiu. Cele mai bune manuscrise păstrate ale poemului său și ale tratatului de arhitectură al lui Vitruviu au fost scrise în atelierul palatului lui Carol cel Mare; azi sunt la Leiden și la Londra. Cea mai mare parte a literaturii latine cunoscute azi a trecut prin mâna copiștilor din secolul al IX-lea.

Uită-te la literele mici dintr-o carte tipărită: a, b, d, e, g, m. Forma lor s-a așezat în mănăstirile regatului franc, în vremea lui Carol cel Mare. Cel mai vechi exemplu limpede este o Biblie copiată la mănăstirea Corbie, în nordul Franței de azi, între 772 și 780. Scrierea se numește minuscula carolină, după numele regelui.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Un rege care strânge învățațiCe s-a întâmplat

Carol cel Mare a adus la curte învățați din mai multe țări: pe diaconul Petru din Pisa, de la care a învățat gramatica, pe longobardul Paul Diaconul, pe anglo-saxonul Alcuin din York (735–804). Alcuin condusese școala din York. Chemat de rege, a reorganizat din 781 școala palatului (Schola palatina). Carol a învățat cu el retorica, dialectica și mai ales astronomia și a hotărât ca fiii și fiicele lui să învețe mai întâi artele liberale. În 796, Alcuin a ajuns abate la Tours, unde a întemeiat o școală și o bibliotecă. Einhard, crescut la curtea lui Carol, scrie la începutul anilor 830, la aproape 20 de ani după moartea împăratului.

Se învățau cele șapte arte liberale. Trei țineau de cuvânt și alcătuiau trivium: gramatica, retorica și dialectica. Patru țineau de număr și alcătuiau quadrivium: aritmetica, geometria, astronomia și muzica.

Pentru curioși

La curte, Alcuin și-a luat un nume roman, Flaccus Albinus. Între scrierile lui se află o culegere de probleme de aritmetică „pentru ascuțirea minții tinerilor” și vreo trei sute de scrisori.

Pentru biserica palatului de la Aachen, zidită între 796 și 805, Carol a adus coloane și marmură de la Roma și de la Ravenna, fiindcă nu le putea găsi în altă parte, scrie Einhard. Capela palatină are opt laturi și cupolă; la galeria de sus, rezervată curții, se află tronul.

Școli în fiecare mănăstire și episcopieCe s-a întâmplat

La 23 martie 789, Carol a dat un capitular lung, numit Admonitio generalis („îndemn către toți”). Capitolul 72, adresat preoților, cere „să se facă școli pentru băieții care învață să citească”, în fiecare mănăstire și episcopie. Acolo trebuiau învățate psalmii, notele, cântul, socotitul și gramatica. Capitularul cere și cărți „bine îndreptate”, copiate cu toată grija de oameni în toată firea. Capitular al lui Carol, din 23 martie 789; text în Monumenta Germaniae Historica, Capitularia, I (1883), nr. 22.

Într-o scrisoare către abatele Baugulf de la Fulda, regele spune ce l-a îngrijorat: primea de la mănăstiri scrisori cu „gânduri drepte și vorbe stângace”. Se temea că niște călugări care scriu cu greșeli înțeleg greșit și Sfânta Scriptură.

Scriptoriul și minuscula carolinăCe s-a întâmplat

Cărțile se copiau de mână, în scriptoriu, atelierul de scris al mănăstirii sau al palatului. Până atunci, fiecare ținut scria în felul lui: Spania, sudul Italiei și Galia aveau fiecare scrierea ei, cu litere legate între ele, greu de citit pentru cine venea din altă parte. În a doua jumătate a secolului al VIII-lea, la Corbie, a prins formă minuscula carolină: litere mici, rotunde, egale, despărțite una de alta. În câteva zeci de ani, noua scriere a cuprins tot imperiul lui Carol. Datare a paleografilor, după forma literelor din manuscrisele copiate la Corbie sub abatele Maurdramn (772–780).

De la ea vin literele mici de azi. Până în secolul al XIII-lea, minuscula carolină se schimbase în scrierea gotică, colțuroasă și îndesată. Pe la 1400, umaniștii din Florența s-au întors la forma ei veche, iar primii tipografi au luat scrisul umaniștilor drept model pentru literele „romane” ale cărților tipărite.

Pagină de pergament cu rânduri drepte de scris latin, cu litere mici, rotunde și despărțite una de alta; la începutul unor rânduri, câte o literă mare, roșie; pe margine, numere mărunte.
Figura 1O pagină dintr-o evanghelie carolingiană, la British Library, din Londra (Add. 11848), scrisă în minusculă carolină. Caută literele a, d, e, m: seamănă cu literele mici de tipar de azi.

Autorul imaginii: copist carolingian necunoscut, domeniu public, sursa. Imagine decupată și micșorată.

Ce au copiat călugăriiDe unde știm

Întâi se copiau evanghelii, psaltiri și cărți de slujbă. S-au copiat însă și autorii latini dinaintea creștinismului. O listă de pe la 790, cu o parte din cărțile de la curtea lui Carol, îi cuprinde pe Lucan, Terențiu, Iuvenal, Horațiu și Cicero. Cele mai bune manuscrise păstrate ale lui Lucrețiu și Vitruviu au fost scrise în scriptoriul palatului, pe la 800. Istoria lui Ammianus Marcellinus, izvorul bătăliei de la Adrianopol, se cunoaște din două manuscrise făcute la mănăstirile Fulda și Hersfeld. Lucrețiu: manuscrisul Voss. Lat. F. 30, la Leiden. Vitruviu: Harley 2767, la Londra. Lista cărților de la curte: la Berlin.

Istoricii textelor socotesc că această muncă a salvat cea mai mare parte a literaturii latine cunoscute azi. Restul a ajuns pe alte căi: câteva cărți din secolele V–VI s-au păstrat ele însele, iar altele au fost copiate în sudul Italiei, la Montecassino. Ce se pierduse înainte de anul 800 nu a mai putut fi copiat de nimeni. Concluzie a filologilor L. D. Reynolds și N. G. Wilson (Scribes and Scholars, 1991), din vârsta și locul manuscriselor păstrate.

Harta Europei de apus cu locurile în care s-au copiat cărți și s-au ținut școli, 772–850. York, de unde vine Alcuin. Corbie, unde prinde formă minuscula carolină, 772–780. Aachen, palatul, unde se copiază Lucrețiu și Vitruviu pe la 800. Tours, unde Alcuin ajunge abate în 796. Fulda și Hersfeld, unde se copiază Ammianus Marcellinus. Montecassino, în sudul Italiei. Harta Europei de apus cu locurile în care s-au copiat cărți și s-au ținut școli, 772–850. York, de unde vine Alcuin. Corbie, unde prinde formă minuscula carolină, 772–780. Aachen, palatul, unde se copiază Lucrețiu și Vitruviu pe la 800. Tours, unde Alcuin ajunge abate în 796. Fulda și Hersfeld, unde se copiază Ammianus Marcellinus. Montecassino, în sudul Italiei. Cărți și școli, 772–850 York: Alcuin Corbie, 772–780 Aachen, c. 800 Tours, 796 Fulda, Hersfeld Montecassino 500 km
Figura 2La Corbie a prins formă minuscula carolină; la palatul de la Aachen, la Fulda și la Hersfeld s-au copiat autori latini; la Tours, Alcuin a fost abate din 796. De la York venise Alcuin, iar la Montecassino, în sudul Italiei, s-au copiat alte cărți. Coasta și râurile sunt cele de azi.

De ce: învățătura ca unealtă de cârmuireDe ce

Regele avea nevoie de trei lucruri. De preoți care să citească și să slujească fără greșeală: într-un imperiu creștin, rugăciunea trebuia rostită corect. De oameni care să-i înțeleagă poruncile scrise, capitularele, și să-i răspundă în scris. De o latină și de o scriere aceleași de la Pirinei la Elba, pentru ca o carte copiată la Tours să poată fi citită la Fulda. De aceea a cerut școli, cărți îndreptate și copiști pricepuți. Această înnoire a școlii, a latinei și a cărții poartă numele de Renașterea carolingiană. A fost o mișcare a curții, a mănăstirilor și a episcopiilor: împăratul însuși, povestește Einhard, a încercat să învețe să scrie și a izbutit puțin. Explicație a istoricilor, din capitulare și din scrisoarea către Baugulf, unde regele leagă scrisul corect de înțelegerea Scripturii.

Lanț de cauze, de sus în jos. Cauza de durată: fiecare ținut scria latina în felul lui. Cauza imediată: scrisori cu „vorbe stângace”, primite de rege de la mănăstiri. De aceea, faptul: în 789, Admonitio generalis cere școli și cărți îndreptate. Astfel încât, urmarea apropiată: scriptoriile copiază cărți în minuscula carolină. Ceea ce a dus la urmarea îndepărtată: literele mici ale tiparului de azi. Lanț de cauze, de sus în jos. Cauza de durată: fiecare ținut scria latina în felul lui. Cauza imediată: scrisori cu „vorbe stângace”, primite de rege de la mănăstiri. De aceea, faptul: în 789, Admonitio generalis cere școli și cărți îndreptate. Astfel încât, urmarea apropiată: scriptoriile copiază cărți în minuscula carolină. Ceea ce a dus la urmarea îndepărtată: literele mici ale tiparului de azi. cauză de durată Fiecare ținut scria în felul lui cauză imediată Scrisori cu „vorbe stângace” de aceea faptul, 789 Admonitio generalis: școli și cărți îndreptate astfel încât urmare apropiată Scriptoriile copiază în minuscula carolină ceea ce a dus la urmare îndepărtată Literele mici de azi
Figura 3Citește lanțul de sus în jos, cu vorbele de legătură de pe săgeți. Între minuscula carolină și literele mici de azi mai sunt două trepte: scrisul umaniștilor din Florența, pe la 1400, și primii tipografi.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Admonitio generalis, capitolul 72

Ce fel de sursă
text
Cine
Carol cel Mare, rege al francilor și al longobarzilor, cu sfetnicii săi
Când a fost făcută
23 martie 789
Despre ce moment vorbește
școlile și cărțile din mănăstirile și episcopiile regatului franc, 789
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
Păstrată în manuscrise medievale; tipărită în Monumenta Germaniae Historica, Capitularia regum Francorum, I, Hanovra, 1883, nr. 22, p. 60
Traducere
traducere de lucru din latină, după ediția A. Boretius, Capitularia regum Francorum, I, Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1883, p. 60

[Slujitorii altarului] să adune și să-și alăture atât copii de neam șerb, cât și fii de oameni liberi. Și să se facă școli pentru băieții care învață să citească. În fiecare mănăstire și episcopie [să se învețe] psalmii, notele, cântul, socotitul și gramatica și [să fie] cărți catolice bine îndreptate; căci adesea unii doresc să se roage bine lui Dumnezeu, dar, din pricina cărților neîndreptate, se roagă rău. Și nu-i lăsați pe băieții voștri să le strice, la citit ori la scris; iar dacă e nevoie să se scrie o evanghelie, o psaltire sau un liturghier, să le scrie oameni în toată firea, cu toată grija.

Ce poate dovedi Dovedește ce a poruncit regele în 789: școli în fiecare mănăstire și episcopie, cinci lucruri de învățat, cărți îndreptate și copiști maturi. Arată și motivul spus de el: rugăciunea greșită din pricina cărților greșite.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură că școlile s-au și făcut peste tot: o poruncă arată ce vrea cel care o dă. Nu spune câți băieți au învățat și nici ce se întâmpla cu fetele sau cu copiii de la sate.

Sursa B Scrisoarea despre cultivarea literelor (De litteris colendis)

Ce fel de sursă
text
Cine
Carol cel Mare, către abatele Baugulf de la mănăstirea Fulda
Când a fost făcută
între 780 și 800
Despre ce moment vorbește
felul în care scriau călugării din regatul franc la sfârșitul secolului al VIII-lea
Unde se află azi
O singură copie medievală, din secolul al XII-lea; tipărită în Monumenta Germaniae Historica, Capitularia regum Francorum, I, 1883, nr. 29, p. 79
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză a lui D. C. Munro, Translations and Reprints from the Original Sources of European History, VI/5, Philadelphia, 1900 (Internet Medieval Sourcebook, Fordham); persoana întâi plural a regelui („ne-au trimis”, „am văzut”) este redată la persoana a treia

În anii din urmă, mai multe mănăstiri au trimis adesea regelui scrisori, în care se spunea că frații de acolo înalță pentru el rugăciuni sfinte și cucernice. În cele mai multe dintre aceste scrisori s-au văzut gânduri drepte și vorbe stângace: ceea ce evlavia dicta cu credință minții, limba, neînvățată din pricina părăsirii învățăturii, nu putea așterne în scris fără greșeală. De aici s-a născut teama ca nu cumva, dacă priceperea la scris era mică, să fie mult mai mică decât se cuvine și înțelepciunea de a pricepe Sfintele Scripturi.

Ce poate dovedi Arată, cu vorbele cancelariei regale, de la ce a pornit grija pentru școli: scrisori ale călugărilor cu gânduri bune și latină stricată, și teama că Scriptura este înțeleasă greșit.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură cât de răspândită era neștiința: regele vorbește de „cele mai multe” scrisori, fără să le numere, și are tot interesul să arate că e nevoie de îndreptare.

Cerințe

  1. Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa A se referă la secolul al VIII-lea.

  2. Numiți cele două feluri de așezăminte în care, potrivit sursei A, trebuie făcute școli. (2 puncte)

    Arată baremul

    Potrivit sursei A, școlile trebuie făcute în mănăstiri și în episcopii.

  3. Menționați, din sursa A, două informații referitoare la ceea ce trebuie să învețe băieții. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: să citească; psalmii; notele; cântul; socotitul; gramatica. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care susține că unii călugări scriau cu greșeli. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera B: scrisorile mănăstirilor aveau „gânduri drepte și vorbe stângace”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: limba călugărilor era „neînvățată din pricina părăsirii învățăturii”. Efect: ea „nu putea așterne în scris fără greșeală” ceea ce dicta evlavia. Deoarece învățătura fusese părăsită, călugării scriau cu greșeli. Se primește și: cauză – „priceperea la scris era mică”; efect – teama că este mică și „înțelepciunea de a pricepe Sfintele Scripturi”. Se primește orice altă relație corectă între două informații din sursă.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la scopul școlilor cerute de Carol cel Mare și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: școlile aveau întâi un scop religios, acela ca slujba și rugăciunea să fie făcute corect. Informație: sursa A spune că unii „doresc să se roage bine lui Dumnezeu, dar, din pricina cărților neîndreptate, se roagă rău”. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Lanț de cauze și urmări

De la porunca din 789 la literele mici de azi

  1. Evenimentul, cu dată

    La 23 martie 789, prin Admonitio generalis, Carol cel Mare cere școli în fiecare mănăstire și episcopie și cărți bine îndreptate.

  2. O cauză de durată și una imediată

    Cauza de durată: de la sfârșitul Imperiului Roman de Apus, fiecare ținut scria latina în felul lui, iar cărțile de slujbă se copiaseră cu greșeli. Cauza imediată: scrisorile cu „vorbe stângace” primite de rege de la mănăstiri.

  3. Mecanismul

    Carol stăpânea un imperiu creștin și îl cârmuia prin porunci scrise. Avea nevoie de preoți care să citească fără greșeală și de oameni care să scrie la fel de la un capăt la altul al țării. Școlile dădeau oamenii, iar scriptoriile cărțile.

  4. O urmare apropiată și una îndepărtată

    Urmarea apropiată: scriptoriile copiază cărți cum nu se mai copiaseră de secole, în minuscula carolină. Urmarea îndepărtată: cea mai mare parte a literaturii latine a ajuns până azi, iar literele mici ale tiparului vin din minuscula carolină.

  5. Fraza de legătură

    Deoarece Carol cel Mare avea nevoie de preoți și de slujitori care să citească și să scrie corect, a cerut în 789 școli în mănăstiri și episcopii, astfel încât scriptoriile au copiat cărți într-o scriere nouă și limpede, ceea ce a dus la păstrarea celei mai mari părți a literaturii latine.

Pe scurt

  1. Renașterea carolingiană este înnoirea școlii, a latinei și a cărții din vremea lui Carol cel Mare (768–814) și a urmașilor lui.
  2. Alcuin din York (735–804) a reorganizat din 781 școala palatului, iar din 796 a fost abate la Tours; se învățau cele șapte arte liberale: trivium (gramatica, retorica, dialectica) și quadrivium (aritmetica, geometria, astronomia, muzica).
  3. Prin Admonitio generalis (789), Carol a cerut școli în fiecare mănăstire și episcopie și cărți bine îndreptate.
  4. În scriptorii, cărțile au fost copiate în minuscula carolină, o scriere cu litere mici, rotunde și despărțite, din care vin literele mici de azi.
  5. După istoricii textelor, copiile carolingiene au salvat cea mai mare parte a literaturii latine cunoscute azi.
  6. Carol avea nevoie de preoți care să slujească fără greșeală și de oameni care să-i citească poruncile: învățătura a fost o unealtă de cârmuire a imperiului creștin.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitCarol cel Mare a deschis școli pentru toți copiii din imperiu.

    CorectA cerut școli pe lângă mănăstiri și episcopii, pentru băieții care învățau să citească psalmii și cărțile de slujbă. Porunca din 789 nu pomenește nici satele, nici fetele, iar împăratul însuși, povestește Einhard, a izbutit puțin la scris.

  • GreșitAlcuin a inventat minuscula carolină.

    CorectDupă paleografi, scrierea a prins formă la Corbie, între 772 și 780, înainte ca Alcuin să vină la curte (781). Carol și Alcuin au sprijinit-o și au răspândit-o.

  • GreșitScrierile autorilor romani s-au păstrat în cărți din vremea lor.

    CorectCea mai mare parte a literaturii latine a ajuns până azi prin copii făcute în secolul al IX-lea. Cele mai bune manuscrise ale lui Lucrețiu sunt de pe la 800, la vreo 850 de ani după moartea poetului.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce a cerut Carol cel Mare prin Admonitio generalis, în 789?

    Răspuns

    c) Ca fiecare mănăstire și episcopie să aibă școală și cărți îndreptate. Capitolul 72 cere școli pentru băieții care învață să citească, în fiecare mănăstire și episcopie, și cărți bine îndreptate. Predicile în limba poporului sunt cerute abia în 813, la Tours.

  2. Prin ce se deosebea minuscula carolină de scrierile dinaintea ei?

    Răspuns

    b) Avea litere mici, rotunde și despărțite, ușor de citit. Literele mici, rotunde și despărțite o făceau ușor de citit în tot imperiul. Scrierea colțuroasă este cea gotică, în care minuscula carolină s-a schimbat până în secolul al XIII-lea.

  3. Care dintre următoarele discipline ține de trivium?

    Răspuns

    d) Retorica. Trivium cuprinde artele cuvântului: gramatica, retorica și dialectica. Astronomia, aritmetica și muzica țin, împreună cu geometria, de quadrivium.

  4. Și nu-i lăsați pe băieții voștri să le strice, la citit ori la scris; iar dacă e nevoie să se scrie o evanghelie, o psaltire sau un liturghier, să le scrie oameni în toată firea, cu toată grija.

    Carol cel Mare, Admonitio generalis, cap. 72, 23 martie 789; traducere de lucru după ediția A. Boretius, 1883

    Ce grijă a regelui se vede în acest fragment?

    Răspuns

    c) Ca în cărțile de slujbă să nu intre greșeli de copiere. Regele se teme că băieții „strică” textul când citesc sau copiază; de aceea cărțile de slujbă trebuie scrise de oameni maturi, cu toată grija.

  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Începe domnia lui Carol cel Mare (768 d.Hr.)
    2. Alcuin reorganizează școala palatului (781 d.Hr.)
    3. Carol dă Admonitio generalis (789 d.Hr.)
    4. Alcuin ajunge abate la Tours (796 d.Hr.)
    5. Moare Alcuin (804 d.Hr.)

    Carol domnește din 768; Alcuin vine la curte în 781; porunca despre școli este din 789; Alcuin pleacă la Tours în 796 și moare acolo în 804.

  6. Pune în ordine drumul unei scrieri latine vechi până la cititorul de azi.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Un autor roman își scrie cartea
    2. Cartea este copiată în secolul al IX-lea, în minuscula carolină
    3. Umaniștii din Florența reiau, pe la 1400, scrierea carolină
    4. Primii tipografi iau scrisul umaniștilor drept model pentru litere

    Copia carolingiană salvează textul; umaniștii îi reiau scrierea; tiparul îi preia forma literelor.

  7. Explică, în trei-patru propoziții, de ce o poruncă precum Admonitio generalis nu ajunge ca să afli câte școli au existat în imperiul lui Carol.

    Un răspuns bun

    Admonitio generalis este o poruncă: arată ce voia regele în 789, adică școli în fiecare mănăstire și episcopie. Nu spune câte s-au deschis, câți băieți au învățat și cât a ținut fiecare școală. Pentru asta e nevoie de alte urme: cărți copiate, cu locul și vremea lor, liste de cărți ale mănăstirilor, scrisori ale dascălilor. Cărțile copiate în secolul al IX-lea la Tours sau la Fulda arată că, în aceste locuri, se învăța și se scria.

    O lege dovedește o voință; ce s-a făcut cu adevărat se vede din alte izvoare.

Termeni

Renașterea carolingiană
Înnoirea școlii, a limbii latine și a cărții din vremea lui Carol cel Mare și a urmașilor lui (sfârșitul secolului al VIII-lea și secolul al IX-lea).
școala palatului
Școala de la curtea lui Carol cel Mare (Schola palatina), reorganizată de Alcuin din 781.
arte liberale
Cele șapte discipline ale școlii medievale: trivium (gramatica, retorica, dialectica) și quadrivium (aritmetica, geometria, astronomia, muzica).
Admonitio generalis
Capitular dat de Carol cel Mare la 23 martie 789; capitolul 72 cere școli în fiecare mănăstire și episcopie.
scriptoriu
Atelierul în care se copiau de mână cărțile, într-o mănăstire, pe lângă o episcopie sau la palat.
minuscula carolină
Scriere cu litere mici, rotunde și despărțite, răspândită în imperiul lui Carol cel Mare; din ea vin literele mici de tipar.
capela palatină
Biserica palatului lui Carol de la Aachen, cu opt laturi și cupolă, zidită între 796 și 805; azi, miezul catedralei din Aachen.
Surse și legătura cu programa

Din programă: SS 4.1 „Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare”. Competențe specifice urmărite: 1.2, 3.2.