PATRU STRATURI, O SINGURĂ ROMÂNĂ
În ce limbă te rogi, când te rogi românește?
În patru cuvinte grele — Dumnezeu, icoană, veșnică pomenire, amin — stau patru straturi: Roma, Bizanțul ajuns mai ales pe filieră slavonă, slavii și Ierusalimul ajuns pe dublă filieră. Colajul de mai jos le lasă pe toate să se audă deodată.
Dumnezeu — icoană, veșnică pomenire: amin, aleluia.
Rândul se aprinde cuvânt cu cuvânt, fiecare în culoarea filierei lui.
Cheia celor patru culori
- LATINĂ Dumnezeu
- GREACĂ PRIN SLAVONĂ icoană
- SLAVĂ veșnică
- EBRAICĂ PRIN GREACĂ ȘI SLAVONĂ amin
Culorile arată traseul ilustrat pe pagină, nu un verdict unanim al dicționarelor.

Răspunsul pe scurt
Te rogi românește. Dar în cuvintele rugăciunii românești se întâlnesc istorii foarte diferite: latina a dat temelia — Dumnezeu, cruce, rugăciune, preot —, greaca a sosit mai ales îmbrăcată slavonește — liturghie, icoană, iad —, slava a dat treptele altarului — rai, veșnic, popă, clopot —, iar amin și aleluia duc, în ultimă instanță, până la ebraică. Secolele slavone le-au așezat pe toate laolaltă, iar română a luat treptat locul slavonei în tipar și în cult.
CAPITOLUL 1 · STRATUL LATIN
Ce a rămas de la Roma
Patru cuvinte fără intermediar: din latină, drept în românește. Primul e chiar numele lui Dumnezeu.
LAT
Dumnezeu
lat. dom(i)ne deus
DEX: „Lat. dom(i)ne deus”. Șăineanu desface formula: DOMINE DEUS, adică „Doamne Dumnezeule!”. Formula este explicată tradițional ca o adresare — un vocativ ajuns nume.
C01 · DEX '09, Șăineanu
LAT
cruce
lat. crux, -cis
DEX: „Lat. crux, -cis”. MDA2 o atestă la TETRAEV. (1574), după DA: crucea era deja în cărți când Coresi își întindea teascurile.
C02 · DEX '09, MDA2
LAT
rugăciune
lat. rogatio, -onis
DEX: „Lat. rogatio, -onis”. MDA2 o atestă în COD.VOR. 136/4: rugăciune este atestată în Codicele Voronețean, unul dintre cele mai vechi texte românești păstrate.
C03 · DEX '09, MDA2
LAT
preot
lat. presbiterum ← gr. presbyteros
Ni se spusese slav — dicționarele spun latină. DEX: „Lat. presbiterum”; Scriban duce firul mai departe, la grecescul presbyteros, „mai bătrân”. Dublura slavă, popă, stă în capitolul 3, cu marca ei populară.
C04 · DEX '09, Scriban
4 cuvinte · 0 intermediari

CAPITOLUL 2 · STRATUL GRECESC PRIN SLAVONĂ
Greaca îmbrăcată slavonește
Trei cuvinte din aceeași familie greacă, ajunse românește mai ales pe filiera slavonă. Pentru două dintre ele — liturghie și icoană — dicționarele nu reconstruiesc identic ultima verigă: cardurile cu „traseu disputat” arată diferența.
GR/SL
liturghie
gr. λειτουργία · parțial prin sl. liturgija
Traseul imediat nu este prezentat identic de toate dicționarele. DEX indică sl. liturgija; DER pornește de la neogreacă și admite parțial intermedierea slavă. Sigură este originea greacă a familiei; traseul exact spre română se citește cu această rezervă.
TRASEU DISPUTAT
DEX ’09
slavonă: sl. liturgija
DER
neogreacă, parțial prin slavonă: ngr. λειτουργία
C05 · DEX '09, DER
GR/SL
icoană
sl. ikona / ngr. εἰκόνα — traseu discutat
DEX și MDA2 indică slavona ca sursă imediată: „Din sl. ikona”. DER admite însă neogreaca, în parte prin intermediul slavei. Originea greacă a familiei este limpede; asupra ultimei verigi înainte de română dicționarele nu formulează același verdict.
TRASEU DISPUTAT
DEX ’09 · MDA2
slavonă: sl. ikona
DER
neogreacă, în parte prin slavonă: ngr. εἰκόνα
C06 · DEX '09, MDA2, DER
GR/SL
iad
sl. jadŭ ← gr. Hades
DEX: „Din sl. jadu”. Șăineanu: slav. adu, din gr. HADES. Ca și icoana, iadul trece prin veriga slavonă — forma veche ad se mai ivește în texte.
C07 · DEX '09, Șăineanu
Clădirea însăși își spune povestea alături: biserică poartă numele basilicii. Continuă în pagina vecină →

CAPITOLUL 3 · STRATUL SLAV
Treptele altarului
Slava ține treptele altarului: raiul, veșnicia, al doilea nume al preotului și glasul clopotului.
SL
rai
sl. raj
DEX: „Din sl. raj”. Scurt și limpede: cuvântul românesc rai este slav.
C08 · DEX '09
SL
veșnic · Veșnica pomenire
sl. vĕčinŭ · cf. Memory eternal
DEX: veșnic „Din sl. vĕčinŭ” (variantă veche: vecinic). Cântarea „Veșnica pomenire” se cântă la parastas, după rânduiala tipărită. DEX și DER o leagă pe pomană de sl. pomĕnŭ; GAER a propus alternativ formarea românească de la pomeni. Englezii îi spun Memory eternal, slavii Večna pamjat: aceeași pomenire, în trei veșminte.
C09–C11 · DEX '09, DER, GAER, Stavropoleos
SL
clopot
sl. klopotŭ „zgomot”
DEX: „Din sl. klopotŭ”. Șăineanu explica trecerea semantică astfel: „s'a luat efectul pentru cauză” — zgomotul ar fi devenit obiectul care îl face. Cu o rezervă obligatorie: sensul de „clopot” nu este sigur pentru slavonă (DER, după bg. klopot).
C13 · DEX '09, Șăineanu, DER
Rugăciunea slavă devenită mulțumire își are casa ei: povestea lui bogdaproste. Continuă în pagina vecină →

CAPITOLUL 4 · STRATUL EBRAIC PRIN GREACĂ ȘI SLAVONĂ
Sfârșitul slujbei vine de departe
Ultimele cuvinte ale slujbei au bătut cel mai lung drum: din ebraică, prin greacă și slavonă, până în românește.
HEB→GR/SL
amin
sl. aminŭ ← gr. amin ← ebr. amen
Originea ultimă este ebraicul amen. Forma circulă prin tradiția greacă și slavonă; pentru donorul imediat al românei, sursele nu sunt perfect uniforme: DEX indică slavona, iar DER menționează atât neogreaca, cât și slavona. MDA2 îl atestă în COD. VOR. 165/6, alături de rugăciune.
TRASEU DISPUTAT
DEX ’09
slavonă: sl. aminŭ
DER
neogreacă și slavonă: ngr. ἀμήν, sl. aminŭ
MDA2
slavonă, neogreacă și ebraică: E: vsl. амин, ngr. αμήν, ebr. amen
C14 · DEX '09, DER, MDA2
HEB→GR/SL
aleluia
sl. aleluija ← gr. ← ebr. hallelu Jah
Două drumuri, un singur strigăt. DEX: aleluia „Din sl. aleluija”; DER desface ebraicul hallelū Jah și arată că varianta aliluia a venit direct din greacă, pe când forma aleluia a trecut prin slavonă.
C15 · DEX '09, DER
Călătoria de 3.000 de ani a Paștelui, de la pesach la masa de primăvară. Continuă în pagina vecină →


CAPITOLUL 5 · BALAMAUA
Secolele slavone
Piatra a vorbit românește înaintea Bibliei.
Slavona bisericească a fost limba slujbei și a cancelariei în Țara Românească și Moldova medievală: între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, mai toate hrisoavele, letopisețele și cărțile de cult se scriau slavonește, deși oamenii vorbeau românește în viața de zi cu zi. Ieșirea a fost lentă: primele zapise românești datează din 1575–1590, iar cancelariile domnești scriau numai românește abia pe la 1655–1660. Două fire se întâlnesc mai jos — română tipărită și română din cult —, iar între ele stă un martor în piatră.
ROMÂNA TIPĂRITĂ
Brașov, 1559/1560
Coresi dă românei prima ei bibliotecă statornică: 10 cărți românești, între care Întrebare creștinească [1560], Tetraevanghel [1561] și Liturghierul [1570]. „Prima carte” nu-și are locul aici: un catehism sibian din 1544 o ia înainte.
C22 · anul se poartă dublu până la o bibliografie de tipar
MARTOR ÎN PIATRĂ
Câmpulung, 1635–1636
Piatra vorbește românește: pisania bisericii domnești, sub Matei Basarab. Întreaga lectură a pietrei își are pagina ei.
C19 · pagina pietrei Continuă în pagina vecină →
ROMÂNA ÎN CULT
Iași, 1679
Dosoftei pune Liturghia în română: Dumnezăiasca Liturghie, tipărită la Iași în 1679 și reeditată în 1683, devine una dintre marile temelii ale limbii liturgice românești.
C24 · Analele Științifice Iași, Teologie 2017
ROMÂNA TIPĂRITĂ
București, 1688
Biblia întreagă în românește, poruncită și finanțată de Șerban Cantacuzino; tipărirea, începută în 1687 sub el, s-a încheiat la începutul domniei lui Constantin Brâncoveanu: o bornă a limbii și a tiparului, nu capătul slavonei în cult.
C23 · BMIM XVII-2003
ROMÂNA ÎN CULT
Târgoviște, 1713
Antim continuă limba altarului: Liturghierul lui Antim Ivireanul duce mai departe slujba în română, iar românizarea cultului se consolidează treptat, în secolul al XVIII-lea.
C25 · Revista Română de Istorie a Cărții, 2013




COLAJUL DE ASCULTAT
Colajul etimologic
Șapte rânduri demonstrative, alcătuite numai din cuvintele cu pașaport de mai sus. Nu reproduc textul sau ordinea unei slujbe reale: sunt un colaj construit ca să lase filierele etimologice să se audă și să se vadă. Pornește colajul și urmărește culorile, atinge un cuvânt pentru pașaportul lui sau izolează o filieră.
rândul 1/7 · latină 4 · greacă prin slavonă 3 · slavă 4 · ebraică prin greacă și slavonă 2
rândul 1/7 · latină 4 · greacă prin slavonă 3 · slavă 4 · ebraică prin greacă și slavonă 2
Rugăciunea noastră, Dumnezeule.
Rugăciunea noastră, Dumnezeule.
Icoana stă în fața altarului.
Icoana din fața altarului.
Veșnica pomenire.
Izolează o filieră
Pașapoartele cuvintelor
Atinge un cuvânt colorat din colaj și pașaportul lui se aprinde aici.
LAT
Dumnezeu
lat. dom(i)ne deus
DEX: „Lat. dom(i)ne deus”. Șăineanu desface formula: DOMINE DEUS, adică „Doamne Dumnezeule!”. Formula este explicată tradițional ca o adresare — un vocativ ajuns nume.
C01 · DEX '09, Șăineanu · DEX
LAT
cruce
lat. crux, -cis
DEX: „Lat. crux, -cis”. MDA2 o atestă la TETRAEV. (1574), după DA: crucea era deja în cărți când Coresi își întindea teascurile.
C02 · DEX '09, MDA2 · DEX
LAT
rugăciune
lat. rogatio, -onis
DEX: „Lat. rogatio, -onis”. MDA2 o atestă în COD.VOR. 136/4: rugăciune este atestată în Codicele Voronețean, unul dintre cele mai vechi texte românești păstrate.
C03 · DEX '09, MDA2 · DEX
LAT
preot
lat. presbiterum ← gr. presbyteros
Ni se spusese slav — dicționarele spun latină. DEX: „Lat. presbiterum”; Scriban duce firul mai departe, la grecescul presbyteros, „mai bătrân”. Dublura slavă, popă, stă în capitolul 3, cu marca ei populară.
C04 · DEX '09, Scriban · DEX
GR/SL
liturghie
gr. λειτουργία · parțial prin sl. liturgija
Traseul imediat nu este prezentat identic de toate dicționarele. DEX indică sl. liturgija; DER pornește de la neogreacă și admite parțial intermedierea slavă. Sigură este originea greacă a familiei; traseul exact spre română se citește cu această rezervă.
TRASEU DISPUTAT
DEX ’09
slavonă: sl. liturgija
DER
neogreacă, parțial prin slavonă: ngr. λειτουργία
C05 · DEX '09, DER · DEX
GR/SL
icoană
sl. ikona / ngr. εἰκόνα — traseu discutat
DEX și MDA2 indică slavona ca sursă imediată: „Din sl. ikona”. DER admite însă neogreaca, în parte prin intermediul slavei. Originea greacă a familiei este limpede; asupra ultimei verigi înainte de română dicționarele nu formulează același verdict.
TRASEU DISPUTAT
DEX ’09 · MDA2
slavonă: sl. ikona
DER
neogreacă, în parte prin slavonă: ngr. εἰκόνα
C06 · DEX '09, MDA2, DER · DEX
GR/SL
iad
sl. jadŭ ← gr. Hades
DEX: „Din sl. jadu”. Șăineanu: slav. adu, din gr. HADES. Ca și icoana, iadul trece prin veriga slavonă — forma veche ad se mai ivește în texte.
C07 · DEX '09, Șăineanu · DEX
SL
rai
sl. raj
DEX: „Din sl. raj”. Scurt și limpede: cuvântul românesc rai este slav.
C08 · DEX '09 · DEX
SL
veșnic · Veșnica pomenire
sl. vĕčinŭ · cf. Memory eternal
DEX: veșnic „Din sl. vĕčinŭ” (variantă veche: vecinic). Cântarea „Veșnica pomenire” se cântă la parastas, după rânduiala tipărită. DEX și DER o leagă pe pomană de sl. pomĕnŭ; GAER a propus alternativ formarea românească de la pomeni. Englezii îi spun Memory eternal, slavii Večna pamjat: aceeași pomenire, în trei veșminte.
C09–C11 · DEX '09, DER, GAER, Stavropoleos · DEX
SL
popă
sl. popŭ
DEX îl marchează (Pop.) și îl trimite la „Preot”. Pentru română, filiera slavă este partea sigură a poveștii; DER duce forma slavă mai departe, la greaca medievală πάπας.
C12 · DEX
SL
clopot
sl. klopotŭ „zgomot”
DEX: „Din sl. klopotŭ”. Șăineanu explica trecerea semantică astfel: „s'a luat efectul pentru cauză” — zgomotul ar fi devenit obiectul care îl face. Cu o rezervă obligatorie: sensul de „clopot” nu este sigur pentru slavonă (DER, după bg. klopot).
C13 · DEX '09, Șăineanu, DER · DEX
HEB→GR/SL
amin
sl. aminŭ ← gr. amin ← ebr. amen
Originea ultimă este ebraicul amen. Forma circulă prin tradiția greacă și slavonă; pentru donorul imediat al românei, sursele nu sunt perfect uniforme: DEX indică slavona, iar DER menționează atât neogreaca, cât și slavona. MDA2 îl atestă în COD. VOR. 165/6, alături de rugăciune.
TRASEU DISPUTAT
DEX ’09
slavonă: sl. aminŭ
DER
neogreacă și slavonă: ngr. ἀμήν, sl. aminŭ
MDA2
slavonă, neogreacă și ebraică: E: vsl. амин, ngr. αμήν, ebr. amen
C14 · DEX '09, DER, MDA2 · DEX
HEB→GR/SL
aleluia
sl. aleluija ← gr. ← ebr. hallelu Jah
Două drumuri, un singur strigăt. DEX: aleluia „Din sl. aleluija”; DER desface ebraicul hallelū Jah și arată că varianta aliluia a venit direct din greacă, pe când forma aleluia a trecut prin slavonă.
C15 · DEX '09, DER · DEX
JOCUL
Dezleagă slujba
Opt runde, două feluri: cuvânt → filieră și lanț → cuvânt. Fiecare rundă predă un rând din tabelul de surse.
Runda 1 · A
Din ce lume vine crucea?
Vezi verdictul
Latina, fără intermediar: lat. crux, atestată la 1574.
C02
Runda 2 · A
Ce spune DEX despre icoană?
Vezi verdictul
DEX: din slavonă — sl. ikona. Dar DER complică traseul: admite neogreaca, în parte prin slavonă.
C06
Runda 3 · A
Din ce lume vine raiul?
Vezi verdictul
Slava, scurt și limpede: sl. raj.
C08
Runda 4 · A
Din ce lume vine aminul?
Vezi verdictul
Ebraica, prin greacă și slavonă: sl. aminŭ ← gr. amin ← ebr. amen. Originea ultimă e sigură; asupra donorului imediat, DEX indică slavona, iar DER menționează și neogreaca.
C14
Runda 5 · A
Din ce lume vine preotul?
Vezi verdictul
Latina: lat. presbiterum. Slav e popa, nu preotul.
C04
Runda 6 · A
Din ce lume vine iadul?
Vezi verdictul
Greacă prin slavonă: sl. jadŭ ← gr. Hades. Aici, spre deosebire de icoană, sursele folosite nu diferă asupra ultimei verigi.
C07
Runda 7 · B
Ce cuvânt se ascunde în sl. klopotŭ „zgomot”?
Vezi verdictul
Clopotul: efectul pentru cauză — zgomotul ar fi devenit obiectul, după Șăineanu. Sensul de „clopot” rămâne nesigur pentru slavonă.
C13
Runda 8 · B
Ce cuvânt se ascunde în lat. rogatio?
Vezi verdictul
Rugăciunea: lat. rogatio, atestată în Codicele Voronețean, 136/4.
C03
Numerele eșantionului
Trei socoteli din eșantionul paginii și din bornele de mai sus.
4 filiere
ilustrate în eșantionul paginii
DIN DATELE EȘANTIONULUI
13 cuvinte
urmărite cu pașaport de dicționar
DIN DATELE EȘANTIONULUI
≈ 129 de ani
între începutul seriei tipărite românești asociate lui Coresi, 1559/1560, și Biblia integrală din 1688
DIN BORNELE BALAMALEI
latină 4 · greacă prin slavonă 3 · slavă 4 · ebraică prin greacă și slavonă 2
Numerele descriu numai selecția acestei pagini; nu sunt o estimare a compoziției vocabularului religios românesc.
Trei vorbe care nu țin
Toate trei sunt despre cuvinte, niciuna despre credință.
„Preot e slav.”
Dicționarele îl dau latin: lat. presbiterum, din gr. presbyteros. Slav e celălalt preot, popa — sl. popŭ, cu marca (Pop.) în DEX.
C04 · C12
„Icoană și iad au același traseu.”
Nu chiar. DEX dă pentru amândouă un donor slav, dar DER admite pentru icoană neogreaca, în parte prin intermediere slavă. Pentru iad, traseul greacă → slavă → română este mult mai stabil în sursele folosite aici.
C06 · C07
„Română bisericii a fost dintotdeauna română.”
Nu: ieșirea din slavonă a fost un proces, nu o dată. Coresi tipărește românește din 1559/1560, Dosoftei dă Liturghia în română la Iași în 1679, Antim tipărește Liturghierul în 1713, iar românizarea cultului se consolidează în secolul al XVIII-lea.
C22 · C24 · C25
Cum citim harta
Aceasta este o selecție de cuvinte, nu o statistică a vocabularului religios românesc. Separăm originea ultimă de limba din care un cuvânt pare să fi intrat direct în română. Când sursele lexicografice principale folosite aici propun trasee diferite, arătăm diferența. Colajul interactiv este o construcție editorială, nu textul unei slujbe reale. Cronologia urmărește câteva borne ale trecerii de la cultura scrisă slavonă la română, nu o dată unică a schimbării.
Întrebări
Cinci întrebări firești, cu răspunsurile paginii.
De unde vine cuvântul „Dumnezeu”?
Din latină: dom(i)ne deus, „Doamne Dumnezeule!”, o adresare ajunsă nume.
„Liturghie” vine din greacă sau din slavonă?
Depinde ce dicționar întrebi: DEX indică slavona, iar DER pornește de la neogreacă, parțial prin slavonă. Originea greacă a familiei este sigură; ultima verigă este discutată.
„Icoană” vine din greacă sau din slavonă?
DEX și MDA2 indică slavona; DER admite neogreaca, în parte prin slavonă. Ca la liturghie: originea greacă este limpede, verdictul asupra ultimei verigi diferă.
De ce sunt atâtea cuvinte religioase românești de origine slavă?
Pentru că slavona a fost secole întregi limba slujbei și a cancelariei în Țara Românească și Moldova, iar numeroși termeni religioși au intrat în română pe această filieră.
Când a început să fie folosită româna în cult?
Treptat, nu la o singură dată: Coresi tipărește în română din 1559/1560 și un Liturghier românesc în 1570; Dosoftei dă Dumnezăiasca Liturghie în română la Iași în 1679, Antim tipărește Liturghierul în 1713, iar folosirea românei în cult se consolidează în secolul al XVIII-lea.
Surse
Dicționarele întâi, apoi bornele balamalei, apoi vecinii. Fiecare etimologie e verificată direct în dicționare, cu trimitere la definiție. Când dicționarele diferă, tabelul arată diferența.
Tabelul afirmațiilor
| ID | Afirmație | Sursă |
|---|---|---|
| C01 | Dumnezeu < lat. dom(i)ne deus, „Doamne Dumnezeule!” | DEX '09, Șăineanu DEX |
| C02 | cruce < lat. crux, atestată 1574 | DEX '09, MDA2 DEX |
| C03 | rugăciune < lat. rogatio, COD.VOR. 136/4 | DEX '09, MDA2 DEX |
| C04 | preot < lat. presbiterum (corectat din slav) | DEX '09, Scriban DEX |
| C05 | liturghie: DEX → sl. liturgija; DER → ngr. λειτουργία, parțial prin slavă | DEX '09; DER DEX |
| C06 | icoană: DEX/MDA2 → sl. ikona; DER → ngr. εἰκόνα, în parte prin slavă | DEX '09, MDA2; DER DEX |
| C07 | iad < sl. jadu < gr. Hades | DEX '09, Șăineanu DEX |
| C08 | rai < sl. raj | DEX '09 DEX |
| C09 | veșnic < sl. vĕčinŭ | DEX '09 DEX |
| C10 | „Veșnica pomenire”, cf. Memory eternal | Stavropoleos, Memory Eternal |
| C11 | pomană: DEX/DER → sl. pomĕnŭ; GAER: postverbal românesc de la pomeni | DEX, DER; GAER DEX |
| C12 | popă < sl. popŭ, (Pop.) vs preot neutru; DER: sl. popŭ din mgr. πάπας | DEX '09; DER DEX |
| C13 | clopot < sl. klopotŭ „zgomot”, cu rezervă | DEX '09, Șăineanu, DER DEX |
| C14 | amin < ebr. amen; donor discutat: DEX → sl., DER → ngr. + sl., MDA2 → sl./ngr./ebr.; COD.VOR. 165/6 | DEX '09; DER; MDA2 DEX |
| C15 | aleluia prin slavonă; aliluia direct din greacă | DEX '09, DER DEX |
| C16–C18 | biserică · Paște · bogdaproste: o propoziție și o legătură | paginile vecine |
| C19 | pisania de la Câmpulung, 1635–1636, românește | pagina pietrei |
| C20–C21 | slavona limbă a slujbei; zapise 1575–1590, cancelarii 1655–1660 | Costăchel–Panaitescu–Cazacu, Viața feudală, 1957 |
| C22 | Coresi, Brașov 1559/1560, 10 cărți românești | Petroaia, Danubius |
| C23 | Biblia de la București, 1688: Biblia întreagă în românește; poruncită de Șerban Cantacuzino, tipărirea începută în 1687, încheiată la începutul domniei lui Brâncoveanu | BMIM XVII-2003 |
| C24 | Dosoftei, Iași 1679: Dumnezăiasca Liturghie, reeditată 1683 | Analele Științifice Iași, Teologie 2017 |
| C25 | Antim, Târgoviște 1713: Liturghierul | Rev. Română de Istorie a Cărții, 2013 |
Dicționare
- Dumnezeu · DEX, Șăineanu
- cruce · DEX, MDA2
- rugăciune · DEX, MDA2
- preot · DEX, Scriban
- liturghie · DEX, DER
- icoană · DEX, MDA2, DER
- iad · DEX, Șăineanu
- rai · DEX
- veșnic · DEX
- pomană · DEX, DER, GAER
- popă · DEX, DER
- clopot · DEX, Șăineanu, DER
- amin · DEX, DER, MDA2
- aleluia · DEX, DER
Balamaua
- Coresi, cele 10 cărți românești (Danubius)
- Dosoftei, Liturghia de la Iași, 1679 (studiu)
- Liturghierul lui Antim, Târgoviște 1713 (studiu)
- Biblia de la București, 1688 (BMIM)
- Slavona, limba slujbei și a cancelariei (Viața feudală, 1957)
- „Veșnica pomenire” la parastas (partitură)
Lectură suplimentară
Vecinii
- Biserica-basilica: clădirea
- Paște-pesach: călătoria de 3.000 de ani
- Bogdaproste: rugăciunea devenită mulțumire
- Prima pisanie română: piatra de la Câmpulung
Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.