UN RÂU, UN OM, DOUĂ GLASURI
Cum a ajuns o țară să poarte numele unui om?
1359, tradițional → 1859 · un râu, un om, două glasuri
Țara însăși își zice după un râu al cărui nume nimeni nu-l deslușește — Moldova —, iar străinii i-au zis multă vreme Bogdan, după un întemeietor din secolul XIV. Eflak și Bogdan: perechea care a încetat să mai numească două state deosebite la 1859.
- 4 IPOTEZE
- pentru numele râului · niciuna aleasă
- 1359, TRADIȚIONAL
- trecerea lui Bogdan · actul e din 1365
- EFLAK VE BOGDAN
- perechea otomană · până la 1859

Pe firul râului, două glasuri își dispută țara:
- MOLDOVA glasul țării · râul
- BOGDANIA glas străin · tătari, apoi apuseni
- KARA-BOGDAN glas străin · cancelaria otomană
- BOGDAN-EFLAK glas străin · „Valahia lui Bogdan”
Răspunsul, într-un alineat
Principatul și-a luat numele de la râul Moldova, iar numele râului rămâne disputat: patru ipoteze cu susținători numiți, niciuna aleasă aici. Omul e Bogdan I, trecut din Maramureș la 1359, tradițional — actul tare e din 1365. Străinii — tătari, otomani, englezi — au numit țara după el: Bogdania, Kara-Bogdan, Bogdan-Eflak, în perechea Eflak ve Bogdan, până când dubla alegere din 1859 a unit cele două state pe care perechea le numea.
Glasul țării: ce zice râul
Râul
Principatul și-a luat numele de la râul Moldova. Prima lui capitală a stat pe acest râu: Târgul Moldovei, Baia de azi.
Într-un act german din 1421, Baia apare ca Stadt Molde. Actul însuși rămâne necitit direct; forma călătorește cu eticheta ei. DIN MÂNA A DOUA
DISPUTAT Origine disputată · nicio ipoteză aleasă
Patru ipoteze, cu susținători numiți
Slavul *mold-
„molid, brad” + sufixul *-ov(a)* al stăpânirii
Boia; Du Nay; Illyés; Nandriș 1968, prin enciclopedie
ATRIBUIT
Varianta *moldu*
„fraged, moale, tânăr”
Sobolevskij
ATRIBUIT
Germanicul *Muldenah/Muldah*
„râu cu maluri moi” — singura pe care o analiză din 2014 o găsește convingătoare
analiză lingvistică, 2014
ATRIBUIT
*Molde* și *Mulda*
„mină la zi” (germana veche) și „praf, pulbere” (gotica)
dicționarele le arată fără citare
FĂRĂ CITARE
4 ipoteze · 0 alegeri

Povestea pe care și-o spun cronicarii
Câinele
LEGENDĂ, NU ETIMOLOGIE
Dragoș își gonea zimbrul; cățeaua Molda s-a înecat în râu, iar râul ar fi rămas cu numele ei. Așa spun cronicarii. Povestea lor nu e etimologie.
Trei cronicari, trei măsuri de încredere
Grigore Ureche
1590–1647
o spune între fapte
Miron Costin
1633–1691
o spune cu rezerva lui
Dimitrie Cantemir
1673–1723
o spune cântărind-o
Sfârșiturile se despart
- Molda se îneacă în râu, după goana zimbrului.
- Molda e ucisă de fiară.
- Numele ar lega Molda de apă.
Legenda și lingvistica nu împart aceeași pagină de socoteli.


Omul din spatele numelui străin
Omul
Bogdan I a trecut din Maramureș și l-a alungat pe Balc, fiul lui Sas, refuzând ascultarea față de Ludovic I.
Data trecerii e, tradițional, 1359: istoricul Pál Engel o leagă de vidul de putere de după moartea lui Berdi Beg. Dovezile o așază între 1359, data tradițională, și 1365, iar marginea tare e diploma din 2 februarie 1365, care îi confiscă moșiile din Maramureș. TRADIȚIONAL
1359 e tradiția; 1365 e actul.
De reținut: se datează ancora numelui, nu povestea întemeierii.


Glasul străinilor: ce zic cancelariile
Străinii
Din afară, țara s-a chemat după om. Tătari, otomani și apuseni i-au zis, pe rând, cu numele lui.
Bogdania, de obârșie tătară
Numele Bogdania e de obârșie tătară și se folosea cu mult înainte de nașterea lui Bogdan al III-lea; cercetătoarea Czamańska îl leagă fără șovăială de Bogdan I. Călătorul Richard Hakluyt îi zicea Moldovei Bogdania în scrierile lui de la sfârșitul secolului XVI.
ATRIBUIT
Kara-Bogdan și Bogdan-Eflak
În uzul otoman, statul lui Bogdan era Kara-Bogdan și Bogdan-Eflak, adică „Valahia lui Bogdan”; Moldovei i se mai zicea și Kara-Eflak. O tradiție mai veche, din Enciclopedia Britanică, leagă numele Kara Bogdan de Bogdan al III-lea, „primul lor vasal”: bifurcația rămâne deschisă.
BIFURCAȚIA RĂMÂNE DESCHISĂ
Perechea: Eflak ve Bogdan
În uzul otoman, Valahia și Moldova erau Eflak ve Bogdan, iar cu Ardealul alături, Eflak ve Bogdan ve Erdel. Despre al treilea nume, cel al Ardealului, spune povestea vecină.
Despre al treilea nume, al Ardealului →
1514: misiunea Tăutu
La 1514, Bogdan al III-lea îl trimite pe logofătul Tăutu să tocmească supunerea Moldovei față de Selim I: supunerea care deschide era vasalității. Un tribut mai vechi, din 1456, sub Petru Aron, fusese plătit înainte; iar o tradiție datată 1513 vorbește de învoiala însăși, deosebit de misiunea din 1514.


Nume puse de alții
Obiceiul
Turcii puneau țărilor numele unuia dintre cârmuitorii lor de la început. Moldova nu e singura dovadă.
Basarabia, după dinastia Basarabilor
TRADIȚIONAL, CONTESTAT
- Explicația tradițională leagă numele de dinastia Basarabilor, care ar fi stăpânit sudul în secolul XIV.
- Unii cercetători o contestă: numele ar fi un exonim venit din hărțile apusene.
- La început acoperea numai sudul, Bugeacul; Rusia l-a întins după 1812.
- Otomanii au fost cei dintâi care i-au zis Besarabya, la 1484 și 1538.
Dobrogea, după despotul Dobrotița
OPINIA CEA MAI RĂSPÂNDITĂ
Opinia cea mai răspândită între cercetători vede în Dobrogea redarea turcească a numelui despotului Dobrotița, cârmuitor bulgar din secolul XIV. Ubicini propunea, deosebit, „pământuri bune”.
“Era obiceiul turcilor să dea țărilor numele unuia dintre cârmuitorii lor de la început (de pildă, Moldova vecină era cunoscută turcilor ca Bogdan Iflak, după Bogdan I)”
Mai întâi râul. Apoi omul. Apoi unirea.
Trei date la care numele și-a schimbat mâna
Așa citim noi șirul glasurilor: trei date la care numele țării și-a schimbat mâna sau s-a retras.
1359 · tradițional
Trecerea
Bogdan trece din Maramureș, tradițional la 1359; dovezile țin între 1359 și 1365.
Râul dă numele; omul intră în cancelarii.
1514 · misiunea Tăutu
Supunerea
Tăutu tocmește supunerea față de Selim I, după tributul mai vechi din 1456.
Începe era în care cancelaria otomană îi zice țării Bogdan.
1859 · 5/24 ianuarie
Unirea
Dubla alegere a lui Cuza unește cele două state; suzeranitatea otomană ține formal până în 1878.
Perechea Eflak ve Bogdan încetează să mai numească două state deosebite.
Motorul: două glasuri pe un singur fir
Cine cum îi zice
Douăsprezece atestări, de la 1359 tradițional până la 1859. Glasul țării deasupra firului; glasul străinilor dedesubt.
1359 · tradițional · Moldova · ai noștri · 1/12 atestări
1359 · tradițional Moldova ai noștri
râul; anul tradițional al trecerii
Numele pe care țara și-l ia de la râu.
C01 TRADIȚIONAL
1365 Bogdan străinii
diploma regală, 2 februarie 1365
Cancelaria ungară îi confiscă moșiile lui Bogdan: marginea tare a datei.
C06
1421 Stadt Molde străinii
act german despre Baia
Prima capitală, pe râu, în mâna unui scrib german.
C02 DIN MÂNA A DOUA
1484 Besarabya străinii
prima numire otomană
Otomanii numesc sudul după dinastia Basarabilor.
C15
1504–1517 Bogdan al III-lea · domnul ai noștri
domnia lui Bogdan al III-lea
Omul de care o tradiție mai veche leagă numele Kara Bogdan: bifurcația rămâne deschisă.
C08+C11 BIFURCAȚIE
1538 Besarabya străinii
a doua numire otomană
Numele străin stăruie: aceeași mână, aceeași țară.
C15
1599 Bogdania străinii
Hakluyt, Călătoriile principale
Un englez îi zice Moldovei Bogdania, la sfârșitul secolului XVI.
C09 EDIȚIA NESTABILITĂ
1714–1716 Moldaviae ai noștri
Cantemir își scrie Descrierea
Domnul își numește țara pe latinește, pentru Europa.
C05
1771 Moldaviae · tipărită ai noștri
Descrierea, tipărită
Glasul țării ajunge în tipar, tot pe latinește.
C05
1812 Basarabia străinii
numele, extins după 1812
Un nume de sud ajunge să acopere tot ținutul dintre Prut și Nistru.
C15
5/24 ianuarie 1859 Principatele Unite ai noștri
dubla alegere a lui Cuza
Două state devin unul; suzeranitatea otomană ține formal până în 1878.
C14 1878 ALĂTURI
până la 1859 Eflak ve Bogdan străinii
uzul otoman (Brill)
Perechea care numea două state iese din uz odată cu ele: așa citim noi șirul glasurilor.
C12 LECTURA NOASTRĂ
| Anul | Forma | Glasul | Documentul |
|---|---|---|---|
| 1359 · tradițional | Moldova | ai noștri | râul; anul tradițional al trecerii |
| 1365 | Bogdan | străinii | diploma regală, 2 februarie 1365 |
| 1421 | Stadt Molde | străinii | act german despre Baia |
| 1484 | Besarabya | străinii | prima numire otomană |
| 1504–1517 | Bogdan al III-lea · domnul | ai noștri | domnia lui Bogdan al III-lea |
| 1538 | Besarabya | străinii | a doua numire otomană |
| 1599 | Bogdania | străinii | Hakluyt, Călătoriile principale |
| 1714–1716 | Moldaviae | ai noștri | Cantemir își scrie Descrierea |
| 1771 | Moldaviae · tipărită | ai noștri | Descrierea, tipărită |
| 1812 | Basarabia | străinii | numele, extins după 1812 |
| 5/24 ianuarie 1859 | Principatele Unite | ai noștri | dubla alegere a lui Cuza |
| până la 1859 | Eflak ve Bogdan | străinii | uzul otoman (Brill) |
Jocul: al cui e glasul?
Al cui e glasul?
Șase forme, trei glasuri. Fiecare rundă învață un rând din izvoare.
Scor: 0 din 6
Runda 1 din 6 Stadt Molde
Răspuns
Străinii apuseni: Un scrib german, la 1421, despre Baia: glas apusean.
Runda 2 din 6 Bogdania
Răspuns
Străinii apuseni: Hakluyt, englezul de la sfârșitul secolului XVI; obârșia, tătară.
Runda 3 din 6 Kara-Bogdan
Răspuns
Străinii otomani: Cancelaria otomană: statul lui Bogdan.
Runda 4 din 6 Bogdan-Eflak
Răspuns
Străinii otomani: Tot cancelaria otomană: „Valahia lui Bogdan”.
Runda 5 din 6 Eflak ve Bogdan
Răspuns
Străinii otomani: Perechea otomană pentru cele două state.
Runda 6 din 6 Besarabya
Răspuns
Străinii otomani: Otomanii, la 1484 și 1538, despre sud.
Ce nu întrebăm
- Alegerea între ipotezele râului: niciuna aleasă.
- Bifurcația Bogdan I – Bogdan III: rămâne deschisă.
- Înțelesul culorilor Kara/Ak: izvoarele se bat cap în cap.
- Suma tributului: unitatea n-a fost lămurită.
Numerele
Patru momente, socotite din izvoare.
1359
tradițional · trecerea lui Bogdan
Dovezile țin între 1359 și 1365.
1514
misiunea Tăutu la Selim I
După tributul mai vechi, din 1456.
1859
dubla alegere · 5/24 ianuarie
Suzeranitatea otomană: formal până în 1878.
12 · 2
forme · glasuri
Socotite din tabelul atestărilor.
Miturile
Patru lucruri pe care lumea le crede, îndreptate.
Lumea zice: Numele râului e slav, știință așezată
Îndreptarea: Nu e așezat: patru ipoteze, o analiză din 2014 reține germanica, două umblă fără citare.
C03–C04
Lumea zice: Cățeaua Molda e obârșia numelui
Îndreptarea: E legendă: trei cronicari, trei măsuri de încredere, două sfârșituri deosebite.
C05
Lumea zice: Bogdan din nume e negreșit Bogdan I
Îndreptarea: Czamańska îl arată pe Bogdan I, o tradiție mai veche îl arată pe Bogdan III, primul tributar: bifurcația rămâne deschisă.
C08+C11
Lumea zice: Eflak și Bogdan au murit la 1859
Îndreptarea: Cele două state s-au unit; suzeranitatea otomană a ținut formal până în 1878. Perechea a încetat să numească două state deosebite, nu împărăția a încetat să le ceară socoteală.
C12+C14
Surse
Fiecare afirmație cu risc își arată rândul: sursa întâi, măsura pe urmă.
Tabelul afirmațiilor
| Rândul | Afirmația | Izvorul | Măsura |
|---|---|---|---|
| C01 | Principatul și-a luat numele de la râul Moldova. | Names of Moldavia and Moldova | necontestat în izvoarele citite |
| C02 | Baia apare ca Stadt Molde într-un act german din 1421. | același articol | din mâna a doua |
| C03 | Ipotezele slave: *mold-* + *-ov(a)*; varianta *moldu*. | Boia; Du Nay; Illyés; Nandriș; Sobolevskij, prin enciclopedie | atribuit |
| C04 | Ipotezele germanice, cu alegerea din 2014. | analiză lingvistică, 2014; dicționarele | atribuit; două fără citare |
| C05 | Legenda cățelei Molda, la trei cronicari. | Ureche; Costin; Cantemir | legendă |
| C06 | Trecerea lui Bogdan: tradițional 1359, dovezi 1359–1365, diploma 1365. | Founding of Moldavia; Engel | tradițional |
| C07 | Bogdan îl alungă pe Balc și refuză ascultarea. | Bogdan Întemeietorul | o propoziție |
| C08 | Bogdania, de obârșie tătară, legată de Bogdan I. | Czamańska, prin enciclopedie | atribuit |
| C09 | Hakluyt îi zice Bogdania, sfârșit de secol XVI. | același articol | ediția nestabilită |
| C10 | Kara-Bogdan; Bogdan-Eflak; Kara-Eflak. | Filstich 1979; Rădvan 2010, prin enciclopedie | formele, nu culorile |
| C11 | Bifurcația: EB leagă Kara Bogdan de Bogdan III. | EB, ed. IX | deschisă |
| C12 | Perechea Eflak ve Bogdan (ve Erdel). | Brill, capitolul 9 | uzul otoman |
| C13 | 1514: misiunea Tăutu la Selim I. | Bogdan III | cu 1456 alături |
| C14 | 1859: dubla alegere; suzeranitate până în 1878. | Cuza; Principatele Unite | cu 1878 alături |
| C15 | Basarabia, de la Basarabi; tradițional, contestat. | Basarabia; Besarabya | contestat |
| C16 | Dobrogea, de la Dobrotița; opinia cea mai răspândită. | Dobrogea | majoritar |
| C17 | Obiceiul: țările după cârmuitorii de la început. | Dobrogea, etimologia | citat |
Cum s-a lucrat
- Miezul citit aici: articolul Names of Moldavia and Moldova, cap-coadă, plus pasaje din articolele Founding of Moldavia, Bogdan III, Bessarabia, Dobruja, Cuza și Principatele Unite, capitolul Brill despre Eflak ve Bogdan și edițiile vechi ale Enciclopediei Britanice.
- Totul e terțiar la data publicării; rândurile cu pondere se îndreaptă spre Nandriș 1968, analiza din 2014, Czamańska și ediții citabile de hrisoave.
- Cercetări anterioare au ajuns aici trunchiate: amănuntele venite numai de acolo se citesc ca piste, nu ca dovezi, și nu ajung pe pagină fără citire directă.
Numele
Glasul străin
- Bogdan III (EN-wiki)
- Eflak ve Bogdan ve Erdel (Brill, capitol deschis)
- Kara Bogdan (EB, ed. IX, pe Wikisource)
Obiceiul și sfârșitul perechii
Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.