mariuscomper.ukEnglish

UN CUVÂNT, ZECE ȚINUTURI

Wales și Valahia: același cuvânt la două capete ale Europei

Welsh și Vlach coboară din aceeași familie de cuvinte, pe trasee diferite: o rudenie între cuvinte, nu între popoare. Cuvântul de la care pornesc, *walhaz, însemna „străinul”. Tu îl porți mai departe, pe hartă: urmărești numele, nu înrudirea — cine pe cine a numit și cum își spunea sieși fiecare.

Poartă cuvântul pe hartă

*WALHAZ
„străinul, romanul” — formă reconstruită, marcată cu asterisc
976 · SEC. XI
evenimentul e din 976; relatarea, de peste o sută de ani mai târziu
1185
răscoala bulgarilor și vlahilor duce la al Doilea Țarat Bulgar
Castelul Conwy din Țara Galilor, văzut peste apă
Castelul Conwy, Țara Galilor: capătul apusean al cuvântului. Foto: Nilfanion, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Așa își schimbă cuvântul forma când trece granița:

Rădăcina: ce înseamnă asteriscul

Totul pornește de la un cuvânt pe care nimeni nu l-a scris

Proto-germanicul *walhaz însemna „străinul” — mai exact „romanul, vorbitorul de limbă romanică, celtul romanizat”. Supraviețuiește în Wales și Welsh, în Cornwall, în nume ca Walworth — și, în unele cazuri, Walton. Asteriscul spune adevărul dintr-o privire: forma este reconstruită de lingviști, nu atestată în vreun document.

Cuvântul în Anglia: preț și hartă

Legile lui Ine din Wessex (sfârșitul secolului al VII-lea) îi prețuiesc pe galezi după pământ: 120 de șilingi cu o hide întreagă, 80 cu jumătate de hide, 60 fără pământ — față de 200 ai unui ceorl englez; un galez cu cinci hide-uri ajungea însă syxhynde, la 600 de șilingi (ed. Attenborough, 1922: Ine 23–24, 32–33). Tot în Anglia, rădăcina a rămas pe hartă: la dicționarul KEPN, Walton-on-Thames e „ferma britonilor” (walh + tūn), iar Walworth „ocolul britonilor” (walh + worð) — cu rezerva că nu orice Walton vine de aici.

Wergild-ul, în șilingi, după legile lui Ine
  • Galez cu o hide întreagă120
  • Galez cu jumătate de hide80
  • Galez fără pământ60
  • Ceorl englez200
  • Galez cu cinci hide-uri (syxhynde)600

Volcae → *walhaz: relatarea standard, cu rezerva ei

De unde vine *walhaz? Relatarea standard îl derivă din numele Volcae, tribul celtic pomenit de Caesar (Ouólkai la Strabon și Ptolemeu): se presupune că termenul i-a numit anume pe volci, pentru că aplicarea legii lui Grimm produce *Walh-. Bosworth–Toller trimite și el la Volcae, s.v. wealh — iar Duden dă aceeași filieră pentru wal(a)hisc. „Se presupune” face parte din afirmație: dovada directă lipsește.

Cazanul de la Gundestrup, găsit în Danemarca, dar lucrat probabil în zona de contact celto-tracică din sud-vestul României sau nord-vestul Bulgariei: tehnică și stil tracice, cu obiecte celtice în iconografie (Muzeul Național al Danemarcei). Nu e o dovadă pentru Volcae → *walhaz.
Cazanul de la Gundestrup, găsit în Danemarca, dar lucrat probabil în zona de contact celto-tracică din sud-vestul României sau nord-vestul Bulgariei: tehnică și stil tracice, cu obiecte celtice în iconografie (Muzeul Național al Danemarcei). Nu e o dovadă pentru Volcae → *walhaz. Foto: Kim Bach, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0
Bracteat de aur din epoca migrațiilor, găsit la Tjurkö, Suedia (se arată o replică).
Bracteat de aur din epoca migrațiilor, găsit la Tjurkö, Suedia (se arată o replică). Foto: Dbachmann, Wikimedia Commons, domeniul public

Pe un bracteat de la Tjurkö, unii citesc forma walhakurne — un posibil ecou timpuriu al aceleiași rădăcini. Rămâne o ipoteză, nu o dovadă. IPOTEZĂ

Miezul piesei: două oglinzi

Țara Galilor și Valahia: același tipar, la două capete de Europă

Aceasta este o rudenie de nume, nu o rudenie demonstrată între galezi și români. În ambele cazuri, un nume dat din afară a devenit numele internațional al ținutului, în timp ce locuitorii au păstrat un alt nume pentru ei înșiși. Cele două panouri spun aceeași poveste, în aceeași ordine: cine a dat numele, ce nume și-a păstrat fiecare.

Țara Galilor / Wales

NUMELE DIN AFARĂ

Wales

Wales și Welsh provin din engleza veche Wealh (singular), Wēalas (plural) — un descendent al lui *walhaz. Engleza a păstrat rădăcina și în Cornwall și Walworth — plus unele localități numite Walton.

NUMELE DINĂUNTRU

Cymru

Cymry (oamenii), Cymru (țara) — din britonicul combrogi, „cei din același ținut, compatrioții”, intrat în folosință probabil înainte de secolul al VII-lea.

Valahia / Wallachia

NUMELE DIN AFARĂ

Wallachia

„Wallachia” este un exonim: românii își numeau țara Țara Românească, deși forma Valahia sau Vlahia apare în unele texte românești. Vecinii au adăugat Havasalföld și Havaselve (maghiara) și Transalpina (latina de cancelarie).

NUMELE DINĂUNTRU

Țara Românească

Țara Românească — numele dinăuntru. Muntenia denumește partea de est; ortografia Țara Rumânească aparține altor veacuri.

Wales și Țara Românească (Oltenia și Muntenia), la aceeași scară. Contururi de azi, nu granițe medievale.

  • Reper în ținutul numit
  • Zonă de limbă, nu un loc
  • Oraș reprezentativ al celor care au numit
  • Loc numit de izvor
  • Loc aproximativ

Un cuvânt, zece ținuturi

Poartă cuvântul pe hartă

Zece pini, un singur cuvânt — dar nu un singur drum. Mergi de la vest la est: la fiecare oprire afli cine pe cine a numit, în ce limbă și cu ce sens. Arcurile pornesc dintr-un oraș reprezentativ al celor care au dat numele și ajung în ținutul numit. Tot ce faci cu mouse-ul merge și de la tastatură.

locul 1 din 10

Castelul Conwy, Țara Galilor: capătul apusean al cuvântului.
Castelul Conwy, Țara Galilor: capătul apusean al cuvântului. Foto: Nilfanion, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Țara Galilor

Wales, Welsh < engleza veche Wēalas < *walhaz

Numele dinăuntru: Cymry / Cymru < combrogi, „compatrioții”

Cine a numit: englezii (anglo-saxonii)

Sensul: „străinii” — vecinii romanizați

Sursa: Bosworth–Toller, s.v. wealh; Attenborough 1922

locul 2 din 10

Tintagel, Cornwall: promontoriul unde rădăcina *walha- a rămas în harta Angliei.
Tintagel, Cornwall: promontoriul unde rădăcina *walha- a rămas în harta Angliei. Foto: Terragio67, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Cornwall

Cornwall < Corn + Wealas

Numele dinăuntru: Kernow (cornica)

Cine a numit: englezii

Sensul: ținutul cornovilor „străini” — rădăcina pe harta Angliei

Sursa: Bosworth–Toller, s.v. wealh

locul 3 din 10

Citadela din Namur, Valonia: ținutul unde *walha a rămas nume de oameni.
Citadela din Namur, Valonia: ținutul unde *walha a rămas nume de oameni. Foto: Marc Ryckaert (MJJR), Wikimedia Commons, CC BY 3.0

Valonia

Walloon < *walha

Numele dinăuntru: Walon (valona)

Cine a numit: vorbitorii germanici

Sensul: „vorbitorii de celtică și latină”

Sursa: EN-wiki Walloons §Etymology

locul 4 din 10

Romandie / Elveția francofonă

germ. elvețian welsch, die welsche Schweiz < v.germ. wal(a)hisc, din familia *walhiska-

Numele dinăuntru: Romandie / Suisse romande

Cine a numit: elvețienii germanofoni

Sensul: „partea francofonă a Elveției” — sensul elvețian actual, nu zona retoromană

Sursa: Duden, s.v. welsch

locul 5 din 10

Colosseumul, Roma: pământul numit din afară Włochy și Olaszország.
Colosseumul, Roma: pământul numit din afară Włochy și Olaszország. Foto: Diliff, Wikimedia Commons, CC BY-SA 2.5

Italia / Włochy

pol. Włochy, Włosi; magh. Olasz, Olaszország; sloven Lahi

Numele dinăuntru: Italia, italiani

Cine a numit: polonezii, maghiarii, slovenii

Sensul: exonim viu pentru Italia și italieni

Sursa: EN-wiki *Walhaz

locul 6 din 10

Moravia valahă

Moravské Valašsko — numele vine de la exonimul „valah”

Numele dinăuntru: Valaši (astăzi slavizați)

Cine a numit: vecinii slavi

Sensul: „valahii” ajunși la capătul migrației carpatice

Sursa: EN-wiki Moravian Wallachia

locul 7 din 10

Pannonia / Oláh

magh. oláh („valah, român”), olasz („italian”)

Numele dinăuntru: român

Cine a numit: maghiarii

Sensul: din slavul Vlah/Voloh, prin contact

Sursa: Boba 1995, după Kniezsa 1955

locul 8 din 10

Balcani / Vlah

gr. Vláhoi/Blachoi, alb. vllah, slav. Vlah/Voloh

Numele dinăuntru: rumân, armãn

Cine a numit: grecii, slavii, albanezii

Sensul: la început „romanicii”; mai târziu și „păstor, nomad”

Sursa: Boba 1995; Dudek 2021

locul 9 din 10

Cetatea Poenari: piatră deasupra Țării Românești, țara numită din afară Valahia.
Cetatea Poenari: piatră deasupra Țării Românești, țara numită din afară Valahia. Foto: Dv_popescu, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

Valahia

Wallachia; Zemli Ungro-Vlahiskoi; Havasalföld; Transalpina

Numele dinăuntru: Țara Românească

Cine a numit: toți vecinii, fiecare în limba lui

Sensul: „țara vlahilor”, spusă din afară

Sursa: EN-wiki Wallachia §Etymology

locul 10 din 10

Eflak

Ulak, Ilak, Iflak → osm. Eflâk, Eflâk Prensliği

Numele dinăuntru: Țara Românească

Cine a numit: izvoarele musulmane, cancelaria otomană

Sensul: „Valahia”, plus birul Rüsûm-i Eflakiye: o oaie și un miel de gospodărie, de Sfântul Gheorghe

Sursa: EN-wiki Vlachs §Ottoman Empire

Un cuvânt, zece ținuturi

Acum alege tu

Alege un loc: cine pe cine a numit

Arborele cuvântului

Alege o ramură: aprinde locurile pe care le leagă

Arborele, nu drumul: linie continuă = filiație directă; linie întreruptă = împrumut sau formă reconstruită. Etichetele spun cât de sigură e fiecare verigă: ATESTAT RECONSTRUIT ÎMPRUMUT SUSȚINUT IPOTEZĂ DISPUTAT SURSĂ TÂRZIE ETIMOLOGIE PROBABILĂ

Încheietura bizantină: șase opriri

Primele mărturii medievale despre vlahi

Șase opriri cu evenimente înainte de 1100. La fiecare vezi separat anul faptului și vârsta relatării: o mărturie târzie despre un fapt vechi nu e o atestare contemporană.

O atestare spune că un cuvânt era folosit la acea dată; rareori spune anul în care a fost împrumutat. Și invers: data unui eveniment nu e data la care cuvântul a fost pus pe hârtie.

976

Prespa–Kastoria SURSĂ TÂRZIE

Eveniment din 976, relatat târziu

Βλάχων ὁδιτῶν

La „Stejarii Frumoși” (Καλαὶ δρῦς), între Prespa și Kastoria, David al Bulgariei cade ucis de vlahi (Thurn, p. 329). 976 e anul faptului, nu al condeiului: cronica e scrisă la sfârșitul secolului al XI-lea, la peste o sută de ani după fapt, iar textul lui Skylitzes a fost interpolat devreme (Wortley 2010, introducere). Βλάχων ὁδιτῶν înseamnă „vlahi drumeți”, nu călăuze de caravane: indexul Thurn dă vagantes.

mărturia 1 din 6

Cronica lui Skylitzes, manuscrisul de la Madrid (copie ilustrată din secolul al XII-lea, Sicilia; BNE, MS Graecus Vitr. 26-2): copia târzie a unei relatări târzii despre anul 976.
Cronica lui Skylitzes, manuscrisul de la Madrid (copie ilustrată din secolul al XII-lea, Sicilia; BNE, MS Graecus Vitr. 26-2): copia târzie a unei relatări târzii despre anul 976. Foto: Biblioteca Nacional de España, Wikimedia Commons, domeniul public

~985

Hellada

Comanda vlahilor din Hellada

ἀρχὴν τῶν Βλάχων Ἑλλάδος

Kekaumenos citează scrisoarea lui Vasile II către bunicul său Nikulitzas, din al patrulea an al domniei (datat ~985 la Dudek, după Litavrin): în locul excubiților, primește ἀρχὴν τῶν Βλάχων Ἑλλάδος — comanda „vlahilor din Hellada”. Scrisoarea e contemporană cu faptul, dar e citată de Kekaumenos, care scrie în 1075–1078.

mărturia 2 din 6

1020

Ohrida

Toți vlahii, o singură grijă

toți vlahii

Al doilea hrisov al lui Vasile II (mai 1020) pentru Ohrida: vlahii de pe tot cuprinsul Bulgariei țin de arhiepiscop, inclusiv dările kanonikon, plătite ca sub vechii stăpâni (Miron–Boba; Komatina 2023; Dudek 2021). O frază administrativă care arată cât de răspândiți erau deja cei numiți astfel.

mărturia 3 din 6

Sfântul Ioan de la Kaneo, Ohrida: scaunul arhiepiscopiei cu grija „tuturor vlahilor”.
Sfântul Ioan de la Kaneo, Ohrida: scaunul arhiepiscopiei cu grija „tuturor vlahilor”. Foto: kallerna, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

1027

Bari

Lista de la Bari

Vlachorum

Annales Barenses înșiră oastea strânsă pentru Sicilia sub „Ispo chetoniti” (Orestes cubicularul): ruși, guandali, turci, bulgari, VLAHI, macedoneni „și alții” (MGH SS V, p. 53). O listă de contingente, nu de recrutare: vlahii și macedonenii sunt trupe deosebite. Cronica greșește anul — Vasile II murise în decembrie 1025.

mărturia 4 din 6

1066

Tesalia

Răscoala Tesaliei

Nikoulitzas

Kekaumenos scrie în Strategikon (1075–1078) despre răscoala din vara lui 1066 — datarea editorilor, după cometă și domnia lui Constantin X Ducas — condusă de Nikoulitzas Delphinas. Fruntașii se întâlnesc în casa lui Beriboes, iar vitele și femeile sunt duse în munții Bulgariei, din aprilie până în septembrie.

mărturia 5 din 6

Meteora, Tesalia: piatră deasupra ținutului răscoalei din 1066.
Meteora, Tesalia: piatră deasupra ținutului răscoalei din 1066. Foto: Dido3, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

1094

Zygos

Pudilos și potecile

Πουδίλος

În primăvara lui 1094, un oarecare Πουδίλος, fruntaș al vlahilor, îi vestește noaptea împăratului că cumanii trec Dunărea; apoi vlahii le arată cumanilor potecile peste Zygos (Anna Komnena, Alexiada X.2–3; datat 1094 după cronologia campaniei la Chalandon).

mărturia 6 din 6

Dacii lui Kekaumenos: un verdict al cercetării

Kekaumenos îi numește pe vlahi urmași ai dacilor și bessilor, striviți de Traian, cu Decebal cu tot. Verdictul modern vede aici un arhaism savant, un joc de nume clasice pentru oameni contemporani (Strategikon, cap. 187; cf. Dudek 2021) — nu o dovadă de origine. Afirmația și verdictul merg mereu împreună.

1185

Încheietura din 1185: răscoala

Toamna lui 1185: bulgarii și vlahii se ridică

Cauza a fost birul — unul nou, pentru nunta lui Isaac al II-lea cu Margareta Ungariei, stors cu cea mai mare asprime în jurul Anchialosului și la Balcani (Jireček, 1876). Data tradițională a începutului — 26 octombrie, ziua Sfântului Dumitru, hramul bisericii din Târnovo — nu stă în Choniates: e o tradiție a istoriografiei moderne, păstrată ca atare. Sfârșitul se știe bine: al Doilea Țarat Bulgar, numit la început „Imperiul bulgarilor și vlahilor” — formula lui Choniates: τοῦ τῶν Βουλγάρων καὶ Βλάχων γένους ἐλευθερίαν.

Frații Petru și Asan își adună oamenii în biserica Sfântului Dumitru din Târnovo, zidită de ei; prorocii tocmiți strigă că sfântul a părăsit Tesalonicul pustiit de normanzi pentru a li se alătura. Petru e încoronat țar; Isaac pornește împotriva lor în primăvara lui 1186.

Țareveț, Veliko Târnovo: cetatea de scaun a țaratului ieșit din răscoala de la 1185.
Țareveț, Veliko Târnovo: cetatea de scaun a țaratului ieșit din răscoala de la 1185. Foto: MrPanyGoff, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

sec. XIII–XVIII

Capătul de drum: Moravia

Ultima vale care se mai cheamă Valahia

Moravské Valašsko — Valahia Moravă — cu Vsetín, Valašské Meziříčí și Rožnov pod Radhoštěm: numele vine de la exonimul „valah”. Colonizarea a lăsat în graiurile pastorale carpatice cuvinte trecute prin română — între ele mor. bača, al cărui lanț complet e pe pagina-soră — dar nu orice cuvânt ciobănesc e împrumut românesc: rom. colibă vine din slava veche koliba (DEX).

Păstori numiți vlahi au urcat de-a lungul Carpaților spre Moravia între secolele XIII și XVIII (Kamusella) și au fost treptat slavizați. De ce au pornit și exact când — nu se știe limpede nici astăzi.

Săgeata arată direcția, nu un traseu documentat.

Lexicul pastoral călătorește împreună cu numele: forma moravă bryndza deschide pagina-soră, care urmărește cuvintele ciobănești ieșite din română.

Muzeul în aer liber de la Rožnov pod Radhoštěm, inima Valahiei Morave.
Muzeul în aer liber de la Rožnov pod Radhoštěm, inima Valahiei Morave. Foto: Pudelek, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Numele dinăuntru: rumân

Românii și-au spus rumâni, apoi români — din latinescul romānus, „roman”. Aromânii își spun armãni. Mărturiile din secolele XIII–XIV datează atestarea, nu nașterea cuvântului.

Între timp, exonimul „valah” a alunecat spre sensul social: păstor, nomad — slovacii spun Valasi, cehii Valaši. Numele a călătorit pentru că l-au purtat ALȚII; fiecare popor și-a păstrat numele propriu.

Ce rămâne nesigur

  • Cât de sigură este derivarea Volcae → *walhaz. „Se presupune” face parte din relatarea standard (Bosworth–Toller trimite și el la Volcae, s.v. wealh; Duden dă aceeași filieră pentru wal(a)hisc); lucrările de specialitate ale lui Schrijver și Ringe nu au fost verificate aici.
  • Cât de utilizabilă e lista de la Bari din 1027: Olajos (1988) o contestă ca izvor pentru istoria românilor; articolul nu a fost verificat aici, disputa e semnalată, nu tranșată.
  • Textul grecesc al hrisoavelor Ohridei (ed. Gelzer, 1900) nu a fost verificat aici; sursa de aici e filiera Miron–Boba–Komatina–Dudek.
  • Data exactă a izbucnirii din 1185: 26 octombrie e tradiția istoriografiei moderne, nu stă în Choniates sau Jireček.
  • Cât din lexicul pastoral morav a trecut efectiv prin română: bača da (lanțul e pe pagina-soră), colibă nu (DEX: din slava veche koliba). Data exactă a începutului migrației: sursele primare Lozovan–Kamusella nu au fost verificate aici, iar „nu se știe limpede” de ce și când.
  • Fraza genetică citată în treacăt de surse: o singură cercetare cere prudență, așa că nu e folosită aici.
  • Vlad Țepeș nu are loc aici: povestea urmărește numele, nu domniile — exonimul „valah” nu are nevoie de Dracula.

Uneori cea mai onestă etimologie este: încă nu se știe.

Cuvântul a ajuns; oamenii își păstrează numele

Ai purtat un singur cuvânt prin zece ținuturi. Povestea-pereche urmărește cuvintele ciobănești ieșite din română — de la stână, peste Carpați.

Surse

Izvoarele întâi, apoi studiile; ce a rămas pe Wikipedia e etichetat ca atare. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.

Izvoare și ediții

Studii vechi și noi

Încă Wikipedia — etichetat ca atare

Harta

Pagini-surori

Litere: Fraunces, Source Serif 4, EB Garamond (grecește) și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font. Contururi: Natural Earth (domeniu public), geoBoundaries (CC BY 4.0), Atlasul istoriei României.