Un apel de primejdie, trei nave, trei ceasuri. Noaptea de 14–15 aprilie 1912, așa cum au descris-o sub jurământ cei care au auzit apelul: orele indicate și neconcordanțele dintre mărturii.
22:35Ora New Yorkului
Cottam a auzit apelul la 22:35. A retras ora 23:20.
Harold Cottam, operatorul radio al Carpathiei, a auzit apelul Titanicului. La ancheta britanică, a indicat ora 22:35, ora New Yorkului.
Își amintea că în America indicase 23:20, iar registrul Marconi alcătuit ulterior consemna aceeași oră. La mărturia de la Londra a retras-o, legând apelul de clipa în care Cape Cod încheiase prima rundă de mesaje de presă. Transcrierea americană nu consemnează 23:20.
Căpitanul Arthur Rostron a spus că a fost anunțat despre primejdie la 00:35, după ora aparentă a Carpathiei, și a ordonat întoarcerea navei.
Ceasul Carpathiei era cu 1 oră și 50 de minute înaintea orei New Yorkului. După ora New Yorkului, Rostron a fost anunțat la 22:45, la zece minute după ora corectată de Cottam.
Nu e nevoie ca vreunul dintre ei să se fi înșelat în privința ceasului propriu. Neconcordanța apare când ceasurile sunt puse alături.
Surse și formulări
Vezi formularea din document
At 12:35 a. m. on Monday I was informed of the urgent distress signal from the Titanic.
Ceasul folosit de martor: ora aparentă a Carpathiei
Rostron a indicat cursul adevărat al Carpathiei — nord 52° vest — și distanța până la poziția transmisă de Titanic: 58 de mile.
Întrebat unde se afla Carpathia când a virat, nu a indicat nicio poziție. Mărturia susține doar o direcție și o distanță; povestea nu trasează nicio rută pe ocean.
Rostron a spus că viteza obișnuită a Carpathiei era de 14 noduri, iar cea mai mare din noaptea aceea, de aproximativ 17½. O relatare despre lansarea din 1902 prevedea 15½ noduri la probe: o țintă, nu un rezultat.
Împărțind 58 de mile la cele 3½ ore declarate de Rostron, rezultatul este 16,6 mile pe oră; echivalentul în noduri e valabil numai dacă milele erau marine. În mărturie apare cuvântul „miles” („mile”). Glisorul arată ambele variante.
La bordul navei Mount Temple, operatorul radio Herbert Durrant a consemnat primul mesaj de primejdie al Titanicului la 00:11 și răspunsul Carpathiei la 00:21, după ora navei.
Cât de mult se abătea ceasul de la ora New Yorkului rămâne disputat: 1 oră și 46 de minute, potrivit răspunsului lui Durrant, sau 1 oră și 55 de minute, după o recalculare ulterioară în instanță. În funcție de decalaj, prima consemnare cade la 22:25 sau la 22:16, ora New Yorkului.
Cottam a spus că ultimul mesaj de la Titanic pe care l-a auzit a fost la 23:55, ora New Yorkului: „sala mașinilor se umplea până la cazane”.
Întrebat la Londra, Rostron a acceptat ora aproximativă 01:45, după propriul ceas, pentru ultimul mesaj către Carpathia. În America spusese „în jur de 01:00”, apoi „la 25 de minute după”.
Documentele arată ce au primit celelalte nave. Nu reconstituie ce se știa la bordul Titanicului, iar Titanicul nu este reprezentat aici.
Șefii de departamente au raportat că erau gata la 03:45. În mărturia americană, Rostron a indicat 04:00 pentru oprirea motoarelor; în cea britanică, aproximativ 04:05. A spus că la 04:00 Carpathia era practic la poziția transmisă de Titanic.
Prima barcă a ajuns alături la 04:10. Rostron a spus că toți cei salvați erau la bord până la 08:30. La lumina zilei, un ofițer subaltern a numărat 25 de aisberguri mari; Rostron a văzut zeci de aisberguri în plus, într-un câmp de gheață întins de la nord-vest la sud-est până unde le ajungea privirea.
După ora New Yorkului, motoarele s-au oprit la 02:10. Ora rezultă din calculul decalajului dintre ceasuri, nu din mărturie.
Surse și formulări
Vezi formularea din document
This was at 3:45. That was a quarter of an hour before we got up to the scene of the disaster.
Ceasul folosit de martor: ora aparentă a Carpathiei
Ancheta britanică a consemnat 711 de persoane salvate dintre cele 2.201 aflate la bord. Ancheta americană a consemnat 706 dintre cele 2.223. Rostron a spus că i se raportaseră 705 supraviețuitori.
Fiecare total rămâne al sursei care l-a consemnat. Niciunul nu este contopit într-un total nou.
Toate orele de pe această pagină sunt exprimate după ceasul folosit de martor. Parcurge noaptea pentru a vedea cea mai recentă mărturie a fiecăruia, alături de echivalentul ei în ora New Yorkului, apoi deschide formularea din document.
Cu controlul selectat, folosește săgețile stânga și dreapta pentru a parcurge minutele.
Harold Cottam, mărturia ulterioară de la ancheta britanică despre răspunsul dat în SUAora New Yorkului
Ultima mărturie a fiecărui martor până la ora aleasă
Harold Cottam, mărturia ulterioară de la ancheta britanică despre răspunsul dat în SUA Ora despre care Cottam a spus ulterior că o dăduse la New York; amintită la ancheta britanică și apoi retrasă: 23:20 NYHarold Cottam, mărturie la ancheta britanică Ora la care Cottam spune că a auzit ultimul mesaj de la Titanic: 23:55 NYProcesul-verbal Marconi citit la ancheta britanică Ora din prima înregistrare a procesului-verbal Marconi: 23:20 NYArthur Rostron Rostron spune că a zărit primul aisberg: 00:55 NYHerbert Durrant Durrant consemnează răspunsul Carpathiei la apelul CQD al Titanicului: 22:35 NYDupă decalajul declarat de DurrantScrisoarea lui Harold Bride Nu este consemnat niciun eveniment pentru acest martor până la ora aleasă.Ora stației Cape Race din raportul american Cape Race consemnează recepționarea apelului de primejdie de la Titanic: 22:25 NYOra GMT calculată din ora civilă a New Yorkului Echivalentul GMT calculat pentru ora corectată de Cottam: 22:35 NY
Orele din mărturii, conversiile în ora New Yorkului și documentele citate
Orele din mărturii, conversiile în ora New Yorkului și documentele citate
Martor
Eveniment
Ora declarată
Ora convertită în New York
Document
Harold Cottam, mărturia ulterioară de la ancheta britanică despre răspunsul dat în SUAora New Yorkului
Ora despre care Cottam a spus ulterior că o dăduse la New York; amintită la ancheta britanică și apoi retrasă
În mărturia orală, Bride spune că Phillips a transmis mai întâi CQD. Scrisoarea lui consemnează apoi și SOS. Ancheta britanică și cea americană au constatat că vaporul Californian a văzut semnalele de primejdie și nu a răspuns.
CQD
Bride spune că Phillips a transmis CQD și codul navei, MGY. Marconi descrie CQD drept semnalul convențional al companiei sale.
SOS
Marconi spune că SOS era semnalul internațional de pericol prevăzut de convenția de la Berlin. În scrisoarea lui Bride, SOS apare după CQD în relatarea apelurilor.