mariuscomper.uk
Secțiuni
EN

Oradea · Bihor

Cetatea Oradea: steaua de zid care a fost 32 de ani capitală de pașalâc

Cinci bastioane pe un circuit de 1.614 metri, zidite între 1570 și 1660 după un plan al cărui autor lipsește din documente; 44 de zile de asediu în vara lui 1660; apoi 32 de ani ca sediu al pașalâcului de Varat. Steaua la scară reală, peste orice oraș — apoi zidirea, piatră cu piatră.

1.614 metri de zid · 5 bastioane · 32 de ani de pașalâc

Vedere din 1618 a Oradiei: cetatea pentagonală cu cinci bastioane și o biserică în mijloc, orașul cu case cu acoperișuri roșii, râul și dealurile în zare
Oradea și cetatea, desen făcut probabil în jurul lui 1598–1599 de Joris Hoefnagel, gravat în atlasul lui Braun și Hogenberg, Colonia, 1618. Cetatea pentagonală se vede în dreapta, orașul în stânga. Domeniu public, via Wikimedia Commons.

Steaua la scară reală

Zidurile măsoară azi 1.614 metri de jur împrejur și închid 6,25 hectare — cam cât 8,8 terenuri de fotbal. Figura așază conturul adevărat al cetății, la scară, peste centrul orașului ales; ocolul zidurilor, cu pas de 5 kilometri pe oră, ar dura 19 minute.

Oradea, Bihor: 1 km până la cetate, spre est. Ocolul zidurilor: 19 minute.

105 × 68 mOradea47,05° N, 21,93° Ecetate · 1.614 mOradea · 1 km100 mN

teren de 105 pe 68 de metri · ocolul zidurilor, cu pas de 5 kilometri pe oră · Conturul cetății: OpenStreetMap, traseul zidurilor. Schița lui Bánlaky, din seria 1928–1942, confirmă ordinul de mărime, nu metrii.

Steaua, piatră cu piatră

De la prima piatră la muzeu, în optsprezece opriri: zidirea, asediul din 1660, pașalâcul și ce a urmat.

schematic, nemăsurat

Modelul 3D nu a pornit pe acest dispozitiv; conturul e cel adevărat, la scară.

Zidirea, 1570–1660

1. Prima piatră, 1570

Planul pentagonal era gata cel târziu în primăvara lui 1570; în același an a început zidirea unui bastion — cel sudic, al Crăișorului, singurul a cărui așezare impunea de la început toată steaua. Numele italianului care a desenat planul nu apare în niciunul dintre documentele scoase la lumină până în 1947. Numele care circulă, Baldigara, e al altui șantier: Giulio Baldigara a desenat cetatea pentagonală a Sătmarului, între 1569 și 1573.

2. Controlul din 1581

La 1 februarie 1581 regele Ștefan Báthory îl trimite de la Varșovia la Oradea pe inginerul său, Domenico Ridolfini din Camerino, cu nouă puncte de verificat și cu porunca de a aduce înapoi o machetă din lemn a cetății. Din poruncă se vede și starea cetății: bastioanele ridicate, cu cazematele lor, dar fără parapete — iar locul porții încă nu e hotărât.

3. Leul de pe Aurit, 1583

Bastionul de miazănoapte, al Auritului, se leagă de anii lui Ridolfini: data zidirii, 1583, o păstrează stema Báthoreștilor purtată de un leu pe creasta bastionului — așa o consemnează Balogh Jolán în 1947.

4. Patru de piatră, unul de pământ, 1595

Raportul lui Isolani din 23 septembrie 1595: patru bastioane gata, îmbrăcate în piatră; al cincilea neterminat, întărit provizoriu cu palisadă. Orădenii îi spuneau bastionul de Pământ. Între timp, șantierul trecuse și prin mâinile lui Simone Genga din Urbino — 675 de taleri pe nouă luni, după registrele de socoteli.

5. Cinci săptămâni, 1598

În toamna lui 1598 cetatea încă neterminată rezistă cinci săptămâni de asediu, scrie Balogh: 25 septembrie – 3 noiembrie, după cronica orașului, care îi numără în ajutor și pe cei 1.500 de călăreți trimiși de Mihai Viteazul.

6. O vară, 1618

Bethlen Gábor zidește din piatră bastionul de Pământ într-o singură vară, după măsura bastionului Roșu: arhitectul Giacomo Resti, italian — registrele îl dau de loc din Bern, în care Balogh citește Verona — trece prin Cluj la 29–30 ianuarie și măsoară cât apa e înghețată; principele poruncește 1.000 de zilieri la fundații, în mai sosesc 50 de zidari, vara alte vreo 600 de oameni din comitate. Pietrele din colțuri poartă anul 1618.

7. Palatul dinăuntru, 1619–1660

Între ziduri crește un al doilea pentagon, de palat: Resti până în 1631, apoi, sub Rákóczi I, meșterul Imre deák. Ultima bucată din catedrală cade în decembrie 1639; în curte stă statuia ecvestră de bronz a Sfântului Ladislau, din 1390; pe bastionul Aurit, un chioșc de vară; poarta, un turn cu clopote și ceas. Șantierul merge mai departe și sub Rákóczi II, cu meșteri la Oradea în 1649, 1652 și 1657; în 1660 palatul e gata în linii mari, dacă nu în fiecare amănunt.

Curtea interioară a cetății azi: biserica galbenă și palatul cu arcade
Curtea palatului dinăuntru, azi. Fotografie de Szilas, 4 mai 2025, CC BY 4.0, via Wikimedia Commons.

Asediul, iulie–august 1660

8. Taberele, 14 iulie

La 14 iulie turcii își așază taberele pe malurile Crișului și în viile și livezile din jur. Porțile cetății sunt zidite; orășenii care n-au fugit s-au adăpostit înăuntru; orașul însuși e aprins. Apărătorii — orășeni și studenți ai colegiului — sunt sub o mie, după Köpeczi; cronica orașului spune 850, față de zeci de mii de asediatori.

Gravură din secolul al XVII-lea a asediului din 1660: cetatea pentagonală înconjurată de tabere, baterii și corturi otomane
Asediul din iulie–august 1660, gravură de Gaspar Bouttats, secolul al XVII-lea. Legenda arată cetatea (C), orașul ars (A), bateriile (F) și cartierele comandanților, între care Seidi Mehmet. Fotografie de Szilas, Muzeul Rákóczi din Sárospatak, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons.

9. 44 de zile

Apărătorii rezistă 44 de zile. Dușmanul golește șanțul de apă; munițiile se termină. Banda numără zilele de la 14 iulie: ziua 44 cade pe 27 august — data cronicii orașului. Köpeczi tipărește 17 august, cu zece zile mai devreme: exact cât desparte în 1660 stilul vechi de cel nou. Nicio sursă nu spune că aici e explicația; întrebarea rămâne deschisă.

■ 17 august, data lui Köpeczi · ■ 27 august, data cronicii orașului

14 iulie + 44 de zile = 27 august; Köpeczi tipărește 17 august.

10. Predarea, în cinci puncte

Cetatea se predă condiționat: stăpânirea turcească nu trece de hotarele domeniului Oradiei; garnizoana pleacă înarmată; orășenii rămân sau pleacă sub escortă; Ali mijlocește scăderea tributului; dotarea școlii și tiparnița pleacă odată cu apărătorii. Din cetate ies abia vreo 300 de oameni.

Planul schematic al asediului din 1660: cetatea pentagonală cu bastioanele numerotate, taberele otomane și scara în metri
Nagyvárad, asediul din 1660: schița istoricului József Bánlaky, cu bastioanele numerotate (1 Csonka, 2 Aranyos, 3 Veres, 4 Királyfia, 5 Bethlen), taberele lui Szejdi Ahmed și Ali și scara în metri. Domeniu public, via Wikimedia Commons.

11. Șanțul și legenda

Șanțul golit e fapt de război, consemnat de Köpeczi. Cronica orașului adaugă o trădare, fără mecanism; legenda morarului spune că trădătorul le-a arătat turcilor pe unde să sape ca să deschidă stăvilarele șanțului. Legenda rămâne legendă: se povestește, nu se numără.

Pașalâcul, 1660–1692

12. Varat, pașalâc

Oradea devine sediul pașalâcului de Varat, provincie sub stăpânire otomană directă. Numele pașei se citește din 1662: Küçük Mehmed primește porunci alături de Ali de Timișoara, iar documentele îl numesc pe Hamza, pașă de Varat. Treizeci și doi de ani: 1660–1692.

13. Biserica devine geamie

Turcii repară stricăciunile asediului — șirul de miazănoapte-răsărit, dintre bastioanele Roșu și Aurit, fusese greu lovit — și prefac biserica cetății în geamie.

14. Vasvár, 1664

Pacea de la Vasvár, 10 august 1664: Oradea, Lugojul, Caransebeșul și Ineul, cu ținuturile supuse din 1657 încoace, sunt recunoscute Imperiului Otoman. În mai, cu câteva luni înainte, o lovitură prin surprindere a lui Rákóczi László eșuase sub ziduri, iar contele căzuse împușcat.

După turci, 1692–azi

15. Iunie 1692

Imperialii asediază cetatea din 1691; lupta durează aproape un an, iar turcii se predau în iunie 1692, după Köpeczi — cronica orașului încheie asediul la 28 mai. Ard doar acoperișurile palatului dinăuntru, dar turnul porții, cu clopote și ceas, e distrus; căpitanul acoperă palatul înainte de iarnă, iar biserica ajunge la iezuiți.

16. Austriecii zidesc la loc

Între 1692 și 1695 cetatea e refăcută, spune cronica orașului, după planurile baronului Ernst von Borgsdorf — cu bani și din vistieria Vaticanului, 60.000 de florini, sumă tipărită în cronică cu un zero lipsă. Șantierele din 1725, 1754–1755 și 1775–1777 definitivează ansamblul care se vizitează azi.

17. 1881: cade aripa Bethlen

În 1881 e demolată aripa de apus a palatului dinăuntru — palatul lui Bethlen — o pierdere mai grea decât orice stricăciune de asediu, scrie Balogh Jolán; în loc se ridică o cazarmă mohorâtă.

18. De la cazarmă la muzeu

450 de prizonieri francezi în noiembrie 1793, 300 în noiembrie 1813, cei mai mulți bolnavi; un incendiu în 1836; decretul din 16 mai 1857 ridică definitiv caracterul militar, dar cetatea rămâne obiectiv militar auxiliar; în interbelic, școală de jandarmi. Între 1947 și 1952, în aripa de miazănoapte a castelului princiar a funcționat un lagăr de tranzit. Restaurarea din fonduri europene, 2009–2015; la 19 mai 2020, în cetate se deschide Muzeul Orașului Oradea.

Bastionul Roșu azi, cu zidurile de cărămidă și șanțul cu stuf
Bastionul Roșu (Veres) și șanțul, azi. Fotografie de Szilas, 4 mai 2025, CC BY 4.0, via Wikimedia Commons.

Cine a ținut cetatea

Nouă stăpâniri în nouă rânduri; fiecare rând își spune sursa.

  • Coroana ungară sec. XI → 1557Istoricul orașului (episcopia din sec. XI, pacea din 1538, recucerirea din 10 aprilie 1557)
  • Principatul Transilvaniei 1557 → august 1660Balogh 1947 (construcția); Köpeczi (capitularea)
  • Imperiul Otoman (pașalâcul de Varat) august 1660 → iunie 1692Köpeczi (capitularea 1660, pasa de Varat 1662, Vasvár 1664, iunie 1692)
  • Habsburgii iunie 1692 → 1867Köpeczi (iunie 1692); atlasul istoriei, cap. nation-1867
  • Austro-Ungaria 1867 → 1918Atlasul istoriei, cap. nation-1867 și wars-1919
  • Ungaria (administrație) 1918 → 20 aprilie 1919Atlasul istoriei, cap. wars-1919
  • România 20 aprilie 1919 → septembrie 1940Atlasul istoriei, cap. wars-1919 și wars-vienna-1940
  • Ungaria septembrie 1940 → 12 octombrie 1944Atlasul istoriei, cap. wars-vienna-1940 și wars-1944-front
  • România 12 octombrie 1944 → aziAtlasul istoriei, cap. wars-1944-front

Tabelul e o hartă grosieră: între rânduri au încăput asedii, căpitani și diete întregi.

Pe ziduri

Cetatea se află în Piața Emanuil Gojdu 39–41, iar ocolul zidurilor — 1.614 metri — se face în 19 minute cu pas de 5 kilometri pe oră.

Programul afișat pe saitul muzeului în decembrie 2022 (saitul nu mai e azi online): de marți până duminică, 1 aprilie – 31 octombrie între 10:00 și 18:00, 1 noiembrie – 31 martie între 09:00 și 17:00; lunea închis. Ultima intrare cu o oră înainte de închidere; închis de sărbătorile legale. Tarife atunci: 20 de lei adulții, 15 lei elevii, studenții și pensionarii. Subsolul aceluiași sait arăta alte ore — încă un motiv pentru care programul se verifică înainte de drum.

Poarta cetății azi, cu zidurile de cărămidă și șanțul verde
Poarta cetății și zidurile, azi. Fotografie de Szilas, 4 mai 2025, CC BY 4.0, via Wikimedia Commons.

Surse și metodă

Zidirea se ține dintr-o monografie cu acte de arhivă, asediul din istoria Transilvaniei a lui Köpeczi, iar anii din urmă din cronica orașului — fiecare cu numele pe ea. Unde izvoarele nu se împacă, stau toate la vedere, nu una aleasă.

Zidirea, 1570–1660

  • Balogh Jolán, Vég-Várad vára, Cluj, 1947: planul pentagonal și bastionul din 1570, proiectantul fără nume, revizia lui Ridolfini din 1581, leul din 1583, raportul Isolani din 1595, vara lui Resti din 1618, palatul dinăuntru până în 1660, geamia, demolarea din 1881. adatbank.ro (PDF)
  • Joris Hoefnagel, desenul Oradiei făcut probabil în jurul lui 1598–1599, gravat în G. Braun și F. Hogenberg, Theatri praecipuarum totius mundi urbium liber VI, Colonia, 1618: cetatea pentagonală cu biserica în mijloc. gallica.bnf.fr (planșa BnF)

Asediul și pașalâcul, 1660–1692

  • Köpeczi Béla (coord.), Erdély története / History of Transylvania: taberele din 14 iulie, apărătorii sub o mie, cele 44 de zile, predarea condiționată din august 1660, pașalâcul de Varat, atestat în 1662, pacea de la Vasvár din 1664, iunie 1692. mek.oszk.hu (maghiară) · mek.oszk.hu (engleză)
  • Bánlaky József, A magyar nemzet hadtörténelme, schița „Nagyvárad 1660. évi ostroma”: pentagonul cu bastioanele numerotate, taberele și scara în metri. mek.oszk.hu
  • Gaspar Bouttats, Asediul Oradiei, iulie–august 1660, gravură din secolul al XVII-lea: cetatea, orașul ars, bateriile și cartierele comandanților. Wikimedia Commons (CC BY-SA 4.0)

Cronica orașului

  • Primăria Oradea, „Istoric Cetatea Oradea”: 25 septembrie – 3 noiembrie 1598, 27 august 1660, 46 de zile, 32 de ani de pașalâc, 1691–1692, Borgsdorf și cei 60.000 de florini, șantierele din 1725, 1754–1755 și 1775–1777, prizonierii francezi, 1857, lagărul din 1947–1952. arhivă 2009 · arhivă 2010 · arhivă 2013
  • Muzeul Orașului Oradea, pagina „Vizitează”: deschiderea din 19 mai 2020, adresa, programul și tarifele — citate cu ștampila decembrie 2022, saitul nemaifiind azi online. arhivă 2022

Măsură

  • Conturul zidurilor: OpenStreetMap, traseul 190653999 (releveu local) — 1.614 metri, 6,25 hectare. openstreetmap.org · Schița lui Bánlaky, citită la scara ei, arată același obiect de vreo 400 de metri: confirmă ordinul de mărime, nu metrii. Distanțele până la râuri se măsoară până la axul cartat al albiei.
  • Ziua 44 de la 14 iulie cade pe 27 august; 1692 minus 1660 fac 32; ocolul de 1.614 metri, cu pas de 5 kilometri pe oră, durează 19 minute. Toate numerele din text vin din datele calculate odată cu pagina.

Pe mariuscomper.uk

Imagini