Se pregătește noaptea…
O noapte de toamnă, de la apus la răsărit
Păsările nopții: migrația de toamnă peste România, numărată de radarele meteo
În noaptea de 29 septembrie 2026, aproximativ o jumătate de milion de păsări au zburat peste București spre sud-vest, la aproape un kilometru înălțime, fără să le vadă nimeni. Radarul meteo al orașului le-a numărat la fiecare cinci minute. După noaptea asta urmează toată toamna, pe cele șapte radare ale României și pe radarul de lângă tine.
Radarul de lângă tineAșa arăta cerul la 20:50. Coboară și noaptea o ia de la apus.19:00 · apusul
La apus, cerul e aproape gol#
Soarele apune la 19:00. În imagine e o felie de aer deasupra Bucureștilor, tăiată pe direcția în care vor zbura păsările, cu blocurile reale ale orașului jos și Sky Tower în dreapta. Înălțimile și distanțele sunt la aceeași scară.
Radarul meteo al orașului numără acum mai puțin de o pasăre deasupra fiecărui kilometru pătrat. Fiecare semn din desen ține locul unei păsări din densitatea măsurată.
20:25 · decolarea
La o oră după apus, aerul se umple#
Între 19:29 și 20:25, densitatea crește de la sub o pasăre la 22 de păsări pe kilometru pătrat. Cele mai multe nu sosesc de departe: se ridică din oraș și din câmpurile din jur, unde au stat peste zi, în aceeași oră de după căderea întunericului.
Radarul nu deosebește speciile. Migrația de noapte prin sud-estul Europei e dominată de păsări cântătoare mici, care zboară noaptea și se odihnesc ziua.
20:50 · vârful nopții
69 de păsări deasupra fiecărui kilometru pătrat#
La 20:50 e cel mai aglomerat moment al nopții. În felia din imagine sunt acum atâtea păsări câte dă densitatea măsurată, desenate însă mult mai mari decât sunt.
Nouă din zece păsări numărate zboară sub 2.520 de metri, adică de până la 18 ori înălțimea Sky Tower (137 m până la acoperiș). Cel mai aglomerat strat e chiar cel mai de jos numărat, între 320 și 520 de metri, cu 28% din păsări, așa că multe zboară probabil și mai jos. Stratul de sub 320 de metri nu e numărat aici, fiindcă ecoul solului și al clădirilor îl poate acoperi: e banda încețoșată de jos.
22:00 · încotro
În medie spre sud-vest, cu 54 km/h#
Radarul măsoară direcția și viteza din efectul Doppler al ecoului, ca medie pentru tot stolul: 216°, spre sud-vest, cu aproximativ 54 km/h față de sol. În desen păsările se mișcă exact cu viteza asta, în timp real, de la dreapta spre stânga.
Pe linia asta se află Bulgaria, Grecia, Marea Ionică și Libia. O pasăre care ar zbura fără pauză de la 19:29 până la 06:42 ar ajunge dimineața la vreo 600 km, în nordul Greciei, între Kozani și Larisa.
00:00 · luna
Păsările nopții se pot număra și în fața lunii#
Ornitologii îndreaptă un telescop spre lună și numără siluetele care trec prin fața discului. Așa au estimat Pavel Zehtindjiev și Felix Liechti, în 2003, că toamna trec noaptea prin Bulgaria, sud-estul României și nordul Greciei în jur de 900 de milioane de păsări.
În noaptea aceea luna, luminată 88%, a răsărit la 20:00. Din profilul radarului se poate calcula ce ar fi văzut un asemenea observator în centrul Bucureștilor: la 00:00, cam 81 de păsări pe oră prin fața lunii, una la 44 de secunde. Telescopul din imagine le arată în ritmul ăsta, fiecare trecând în mai puțin de o secundă.
02:30 · numărătoarea
Peste fiecare kilometru, mii de păsări#
Contorul de sus adună păsările care au trecut, de la căderea serii, peste o linie de un kilometru trasă de-a curmezișul zborului lor. Până la 02:30: 19.100 de păsări.
Măsurat de-a curmezișul drumului lor, Bucureștiul are aproape 22 de kilometri. Peste tot orașul trec, așadar, de 22 de ori mai multe.
06:42 · zorii
Spre ziuă, cerul se golește#
Păsările coboară treptat toată noaptea: pe la 01:15, în aer mai era doar jumătate din cât fusese la vârf. Spre 06:42, cu o jumătate de oră înainte de răsărit, cerul e aproape gol. În toată noaptea, peste fiecare kilometru au trecut aproximativ 23.500 de păsări; peste tot Bucureștiul, în jur de 510.000.
Numărul e foarte incert. Radarul măsoară ecoul și îl împarte la ecoul unei păsări cântătoare obișnuite. Dacă păsările din noaptea aceea au fost mai mari, au fost mai puține; dacă au fost mai mici, mai multe: între 15.200 și 51.800 peste fiecare kilometru, adică între 330.000 și 1,1 milioane peste oraș. Radarul măsoară un inel de 5–35 km în jurul lui, la nord de centru, iar numărul pentru tot orașul presupune că cerul de deasupra arăta la fel.
De ce numerele publicate pentru radarele României sunt de aproape 14 ori prea mari#
Cele șapte radare meteo ale României sunt noi, din 2024, și emit pe o lungime de undă de aproximativ 10 centimetri. Din decembrie 2025, profilele lor intră în Aloft, arhiva europeană care transformă ecoul radarelor meteo în păsări cu un program numit vol2bird. Profilele românești au fost calculate cu lungimea de undă implicită a programului, 5,3 centimetri, cea a radarelor obișnuite în vestul Europei.
Diferența contează. Din același ecou, programul deduce câte păsări sunt în aer împărțind la puterea a patra a lungimii de undă. Cu 5,3 cm în loc de 10,2 cm, numerele ies de 13,4–14,4 ori prea mari, după radar.
Studiul din 2016: 70 de radare europene, 20 de nopți de toamnă (Nilsson și alții, 2019).
Cu corecția, noaptea de 29 septembrie la București dă în medie în jur de 1.900 de păsări pe kilometru și oră. E peste media celei mai aglomerate nopți pe toată rețeaua dintr-un studiu european din 2016, cu 70 de radare (1.621), dar mult sub cea mai aglomerată stație a acelui studiu (7.282). Fără corecție, Bucureștiul ar fi ieșit de aproape patru ori peste acea stație.
Toate numerele din pagină sunt corectate. Direcția și viteza vin din efectul Doppler, iar înălțimea din geometria fasciculului, așa că nu depind de corecție. Lungimea de undă greșită a mutat însă și pragurile după care programul aruncă ecoul ca ploaie, așa că în nopțile foarte aglomerate o parte din păsări poate lipsi chiar și după corecție.
Șapte radare, toată toamna#
Fiecare pătrățel e o noapte, de la 1 august la 23 octombrie, iar culoarea arată câte păsări au trecut peste un kilometru. Nopțile hașurate nu au fost măsurate complet, iar cele lipsă nu au date deloc.
Radarele vecine își seamănă: nopțile mari de la București apar și la Medgidia, iar cele de la Oradea apar și la Timișoara, semn că păsările pornesc în aceleași nopți pe o regiune întreagă. Cea mai aglomerată noapte măsurată complet, pe oricare dintre cele șapte radare, e chiar cea din poveste: 29 septembrie, la București, cu 23.500 de păsări pe kilometru. Bucureștiul are însă doar șapte nopți complete, iar noaptea dinainte, măsurată doar în parte, pare să fi fost la fel de mare.
Culoarea: păsări pe kilometru într-o noapte. Atinge un pătrățel pentru numere.
Toată Europa, noapte de noapte#
41 de radare meteo din 12 țări au destule profile utilizabile în toamna asta; la celelalte, printre care toate radarele germane, profilele de noapte lipsesc sau sunt marcate ca nefolosibile. Pe hartă, fiecare cerc e un radar, iar cât de plin e arată câte păsări au trecut peste un kilometru în noaptea aleasă. Butonul pornește toamna, o noapte pe secundă.
Din cele 934 de nopți măsurate complet pe aceste radare, doar două au fost mai aglomerate decât noaptea din București, amândouă la Lisca, în Slovenia: 31.600 de păsări pe kilometru pe 12 octombrie și 23.700 pe 16 octombrie, practic la egalitate cu Bucureștiul.
Cercul plin: păsări în noaptea aleasă; cercul punctat: radar fără date în noaptea aceea. Harta poate fi atinsă: alege radarul cel mai apropiat de punctul atins.
Radarul de lângă tine#
Scrie o localitate sau atinge harta: pagina alege cel mai apropiat radar cu date din toamna lui 2026 și îi arată nopțile. Radarul numără păsările dintr-un inel de 5–35 km în jurul lui.
Alege un loc: scrie-l mai sus sau atinge harta.
Cel mai apropiat radar
Fiecare bară e o noapte; hașurat: măsurată parțial.
Radarul ăsta a văzut puține păsări: poate fi din cauza locului (munte, mare) sau a filtrelor de ploaie.
Ce măsoară radarul și unde se oprește#
Un radar meteo caută ploaie. Păsările îi apar ca un ecou slab care se mișcă împotriva vântului sau mai repede decât el. Programul vol2bird desparte acest ecou de ploaie și de insecte (după cât de uniform se mișcă) și scrie, la fiecare cinci minute, câte păsări sunt pe fiecare strat de 200 de metri, încotro și cât de repede zboară.
Numerele presupun că fiecare pasăre are ecoul unei păsări cântătoare obișnuite, 11 cm², măsurat pentru radarele de 5 cm; pentru radarele de 10 cm ale României nu există o calibrare proprie. Pentru București, stratul de sub 320 de metri nu e numărat. Nopțile se socotesc de la sfârșitul amurgului la începutul zorilor, iar o noapte e „măsurată complet” când radarul are cel puțin 80% din profilele ei.
Toate datele sunt din arhiva Aloft (licență CC0), descărcate pe 25 octombrie 2026. Calculele și corecția sunt făcute pentru pagina asta.
Surse#
- Aloft: profilele verticale de păsări ale radarelor meteo europene (CC0). aloftdata.eu
- Desmet, Shamoun-Baranes, Kranstauber și alții, „Biological data derived from European weather radars”, Scientific Data, 2025. Datele radar provin din rețeaua EUMETNET/OPERA. doi.org
- Registrul radarelor OPERA (frecvența fiecărui radar). aloftdata.eu
- Administrația Națională de Meteorologie, comunicat despre radarele de la Bârnova și Medgidia, aprilie 2024. meteoromania.ro
- Dokter și alții, „Bird migration flight altitudes studied by a network of operational weather radars”, J. R. Soc. Interface, 2011 (ecoul de 11 cm² al unei păsări). doi.org
- Nilsson și alții, „Revealing patterns of nocturnal migration using the European weather radar network”, Ecography, 2019 (nopțile cele mai aglomerate din Europa). doi.org
- Zehtindjiev și Liechti, „A quantitative estimate of the spatial and temporal distribution of nocturnal bird migration in south-eastern Europe – a coordinated moon-watching study”, Avian Science, 2003 (numărătoarea pe lună). eounion.org
- Clădirile Bucureștilor și conturul orașului: OpenStreetMap (ODbL). Hărțile: Natural Earth. openstreetmap.org