367 de măști · 38 de meșteri · patru muzee
Peretele cu măști
Măști din jocul caprei, al ursului și de la priveghi, din colecțiile deschise a patru muzee, atârnate pe peretele unei case. Plimbă lampa peste ele și ia una în mână.
Plimbă lampa peste măști. Apasă pe una ca s-o iei de pe perete.
Măștile, așezate pe
Ce atârnă pe perete#
Patru muzee au publicat liber, sub licența CC BY-SA 4.0, fișele și fotografiile măștilor populare din colecțiile lor: Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” (179) și Muzeul Național al Țăranului Român (117), din București, Muzeul Bucovinei din Suceava (58) și Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca (13). Pe perete atârnă toate cele 367 pe care fișele le trec drept măști ale obiceiurilor de iarnă, de primăvară și de priveghi, din 16 județe; 18 măști dintre ele sunt trecute drept decorative.
Peretele e mai ales al Moldovei: 265 de măști din 367 vin de acolo, cele mai multe din Neamț (88), Bacău (67) și Vrancea (49). Pe ținuturi: Maramureș 11, Bucovina 60, Moldova 265, Transilvania 3, Banat 9, Muntenia 13, fără loc 6. Asta arată ce au fotografiat și publicat muzeele, nu cât de vii sunt obiceiurile într-un ținut: din Maramureș sunt pe perete doar 11 măști.
Sunt făcute din ce era la îndemână în gospodărie: blană de oaie și de capră, lemn de tei, carton, pânză, câlți de cânepă, pene de găină și de curcan, coarne de berbec. Fișele a 175 de măști pomenesc boabe de fasole, de cele mai multe ori pentru dinți.
367de măști, toate sub licență liberă
296de cu numele meșterului
47de sate cu nume în fișă
16județe
Meșterii#
296 de măști au în fișă numele celui care le-a lucrat: 38 de nume de meșteri, așa cum sunt scrise în fișe. Nicolae Popa din Târpești (Neamț), născut în 1919, are pe perete 75 de măști: cele mai multe „țigani” și „țigănci”, apoi draci, moși, poștași și un negustor; toate, în afară de un cap de urs, sunt pentru capră. Pavel Terțiu, născut în 1899, are 32 de măști de priveghi din Vrancea (17 din Nereju, 13 din Chiricani): unchieși, moși, draci, babe. Dumitru Vrânceanu din Berzunți (Bacău) are 31, Paul Buța, cu atelierul la Șivița, în județul Galați, 28.
Apasă pe un nume ca să aprinzi pe perete măștile lui.
- 75
- 32
- 31
- 28
- 14
- 14
- 14
- 9
- 9
- 8
- 7
- 6
- 5
- 4
- 3
- 3
- 3
- 3
- 3
- 3
- 2
- 2
- 2
- 2
- 1
- 1
- 1
- 1
- 1
- 1
- 1
- 1
- 1
- 1
- 1
- 1
- 1
- 1
Numele personajelor
Numele de pe etichete sunt cele din fișele muzeelor. Alaiurile râd de oamenii satului (popa, doctorul, poștașul, negustorul, bețivul) și de vecinii lor: 54 de măști se numesc „țigan” sau „țigancă”, caricaturi ale romilor, iar altele sunt ursari, căldărari și zlătari. O mască de Nicolae Popa se numește „jidan”, un cuvânt de batjocură pentru evrei: e o caricatură antisemită. Pagina păstrează numele din fișe, între ghilimele, pentru că ele arată ce a fost jocul; eticheta fiecărei astfel de măști spune ce caricaturizează.
Obiceiurile#
Fiecare mască e pusă într-un singur obicei, după titlul și descrierea din fișa ei; unele fișe pomenesc mai multe. 172 de măști sunt din alaiul caprei; toate cele 41 de măști de priveghi de pe perete vin din Vrancea.
- Între Crăciun și Anul Nou. Capra (turca în Transilvania, brezaia în Muntenia) e omorâtă, bocită, îngropată și înviată, ca anul nou să aducă rod; în alaiul ei sunt moși, babe, draci, „țigani”, miri, doctori și poștași.
- De Anul Nou. Ursul e chemat, urcă pe toiag, e bătut, moare și învie, semn al naturii care renaște; cu timpul i s-au alăturat frumoși, urâți, bădănari, moșnegi și zlătari.
- În ajunul Anului Nou, un alai de mascați însoțește cerbul.
- Jucătorul își prindea la brâu capul de cal sculptat în lemn și purta pe cap un chipiu împodobit.
- Alaiurile dintre Crăciun și Bobotează, care închid un an și deschid altul, cu urări de rod, sănătate și vite multe.
- Teatru popular jucat în seara de Crăciun, cu draci de mai multe ranguri; unele fișe pomenesc aceleași măști și la capră sau la plugușor.
- În timpul priveghiului, unchieșii mascați se prindeau într-un dans ca sufletul mortului să fie primit între strămoșii satului.
- La Lăsatul secului, înaintea Postului Paștelui: un alai în chip de nuntă, cu miri, nași, popă, dascăl și făpturi neroade, strigă prin sat versuri satirice, iar mireasa împarte daruri care râd de vicii și meserii. Numele vine de la corn, arbustul care înflorește prea devreme.
- La Lăsata Secului, flăcăii mascați în cuci și cucoaice îi lovesc pe săteni, adesea pe umăr, ca să alunge răul și „pentru a avea sănătate”.
- Mascați în costume acoperite cu zdrențe negre; fiecare lolă avea un număr, același pe mască și pe haină, și un semn al său.
- Măști pe care muzeele le-au trecut drept decorative; unele fișe spun că au fost purtate și în alaiuri.
Cum a ajuns fiecare mască pe perete#
Lista vine din API-ul Europeana: căutările după măști, personaje și obiceiuri cu măști au întors 5.348 de fișe deschise din România. Au rămas cele pe care muzeul le-a trecut drept mască (de cap, de față, de capră) sau al căror titlu numește o mască, din obiceiurile românești. Au ieșit fotografiile de la festivaluri, măștile de teatru, măștile de gaze din război și măștile mortuare, măștile aduse din Congo sau din Camerun, statuetele antice, picturile și gravurile cu măști, iar la o privire peste toate imaginile, curelele cu zurgălăi, covorul de pe spinarea caprei și două jucării împletite pentru copii. Fiecare mască rămasă are licența CC BY-SA 4.0 pe fișa ei, verificată una câte una.
Locul e cel de proveniență din fișă, nu cel al muzeului. 284 de măști au un sat sau un oraș; 77 de măști au doar județul (multe fișe ale Muzeului Bucovinei dau doar orașul muzeului, iar măștile lui Paul Buța doar județul Galați); 6 măști n-au un loc de proveniență folosibil și stau la capătul peretelui.
Data e cea a măștii, așa cum o scrie muzeul, de cele mai multe ori un secol sau o jumătate de secol; doar pentru 72 de măști se poate citi un an, uneori cu semnul întrebării în fișă. Anul nașterii meșterului nu e luat drept data măștii.
353 de măști sunt decupate din fundalul fotografiei și micșorate, ca să poată atârna pe perete; 14 măști apar ca fotografii înrămate: fundalul nu s-a putut despărți curat de mască. Personajele sunt numele din fișă; pe tabla „Personaje” ele sunt strânse în familii (moșii cu babele și unchieșii, dracii cu drăcoaicele).
Surse și licență#
Fișele: API-ul Europeana (metadate CC0), interogat pe 20 noiembrie 2026. Fotografiile: Culturalia, platforma Institutului Național al Patrimoniului, sub licența CC BY-SA 4.0, de la cele patru muzee; fiecare etichetă numește muzeul și duce la fișa măștii. Pe această pagină, imaginile sunt decupate din fundal și micșorate; decupajele sunt și ele sub CC BY-SA 4.0.
Sunetul: „Jocul Țurcii – obicei de Anul nou”, satul Posmuș (Mureș), cu Vasile Ivan, Dumitru Todoran, Dumitru Gliga, Nicolae Gliga, Vasile Costea, disc de ebonită al Societății Române de Radiodifuziune, din Arhiva Radio România, sub CC BY-SA 4.0, prin Culturalia.
Satele: GeoNames (CC BY 4.0) și limitele unităților administrativ-teritoriale (ANCPI, 2025).