Dunărea dintre România și Serbia
Pescari și agricultori la Porțile de Fier
Odată cu începutul agriculturii, au venit mai mulți oameni din altă parte? Fă o presupunere, apoi urmărește pe hartă ce pot spune dinții, oasele și ADN-ul.
Înainte să vezi anii, ce ai presupune?
Fișele de mai jos includ datele, locurile și sursele fiecărui sit.
Urmărește dovezile ↓01 · circa 9500–7400 î.Hr.
Fluviul putea ține oamenii într-un loc
Dunărea oferea crap, somn și sturioni. Curentul rapid și neregularitățile albiei favorizau pescuitul. Siturile ocupau mici terase și depuneri de la gurile văilor laterale, între versanții defileului.
Această geografie explică resursele disponibile. Poziția pe mal, singură, nu dovedește cât se deplasa cineva.
02 · circa 7400–6200 î.Hr.
Obiectele circulau. Dar oamenii?
Scoici marine ajungeau aici de la coaste aflate la peste 400 de kilometri. Ele dovedesc legături și schimburi; un obiect poate trece prin mai multe mâini. Dinții răspund unei întrebări diferite: a copilărit persoana într-o zonă cu aceeași semnătură geologică?
În studiul din 2013, numai trei dintre cele 69 de morminte mezolitice târzii datate sigur au valori din afara intervalului regional.
03 · circa 6200–6000/5950 î.Hr.
La Lepenski Vir apar mai mulți oameni veniți din afară
Semnăturile stronțiului devin mai variate după aproximativ 6200 î.Hr. La Lepenski Vir, cinci persoane din faza I–II sunt încadrate de studiul din 2013 ca provenind din altă zonă geologică.
Oamenii asociați sosirii agriculturii nu erau neapărat cei mai puțin mobili. „Din altă zonă” nu spune însă de la câți kilometri veneau.
04 · circa 6000/5950–5500 î.Hr.
Schimbarea nu s-a petrecut la fel peste tot
La Lepenski Vir, studiul din 2013 identifică încă șapte persoane cu valori nelocale în faza III. Ajmana se află în aval, într-un peisaj mai deschis, potrivit agriculturii; o datare din eșantionul său a fost însă revizuită.
Fazele selectează probele din tabelul studiului. Un punct estompat nu înseamnă că întreaga comunitate a dispărut.
05 · Harta pe care o poți verifica
Alege locul care te interesează
Poți apăsa un punct de pe hartă sau alege numele din listă. Fișa arată ce probe au fost studiate, ce datează intervalul și cât de sigur este locul. La Cuina Turcului și Climente II, foarte apropiate, alegerea din listă le păstrează distincte.
Revino la toate siturile și pornește cronologia pentru a urmări din nou fazele, fără să derulezi pagina.
Dovezi care se completează
Trei dovezi, trei întrebări
Un dinte poate păstra locul copilăriei, fără să spună unde a trăit persoana în fiecare an. Oasele și ADN-ul adaugă alte informații.
Stronțiul: a crescut aici?
Raportul izotopilor din smalț este comparat cu reperul regional. Borić și Price folosesc valori sub 0,7085 sau peste 0,7100 pentru cazurile nelocale. Geologia complexă și consumul de pește fac comparația mai dificilă.
Alimentația: ce resurse folosea?
Izotopii din oase indică importanța resurselor acvatice în alimentație. La Vlasac, amidonul din tartru a fost atribuit cerealelor domesticite chiar înainte de 6200 î.Hr. Cercetarea nu dovedește că acele cereale erau cultivate la sit.
ADN-ul: cu cine era înrudit?
Brami și colegii, în 2022, identifică la Lepenski Vir femei, bărbați și copii cu ascendență apropiată de cea a primilor agricultori egeeni. Autorii consideră probabilă sosirea unor familii, dar numărul probelor este mic și nu arată dacă familii întregi s-au mutat împreună. Rudenia genetică nu stabilește locul exact al copilăriei.
Foto: Beko / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0. Decupaj și conversie WebP. Wikimedia Commons · CC BY-SA 4.0
.jpg){kind=link}
Ce știm despre fiecare loc
Cele nouă situri apar în tabelul 1 al studiului din 2013. Intervalele sunt faze atribuite probelor ori nivelurilor arheologice, nu ani de întemeiere și nici dovezi ale unei ocupări continue. Marcajele au aceeași mărime: nu compară numărul locuitorilor.
Padina
Mezolitic timpuriu și mijlociu (circa 9500–7400 î.Hr.) · Mezolitic târziu (circa 7400–6200 î.Hr.) · Perioada de tranziție (circa 6200–6000/5950 î.Hr.)
Probele din studiul din 2013 aparțin mezoliticului timpuriu, celui târziu și perioadei de tranziție. Reanaliza genetică din 2022 include aici oameni cu ascendență apropiată de cea a primilor agricultori egeeni.
Locul: Coordonată rotunjită la minut; locul vechi al sitului, aproximativ. Rază orientativă pe hartă: 1000 m. An individual: necunoscut.
Borić & Price, PNAS (2013) · Brami et al., Journal of World Prehistory (2022) · Radović et al. (2014), arhiva UCL
Lepenski Vir
Mezolitic timpuriu și mijlociu (circa 9500–7400 î.Hr.) · Perioada de tranziție (circa 6200–6000/5950 î.Hr.) · Neolitic timpuriu și mijlociu (circa 6000/5950–5500 î.Hr.)
După aproximativ 6200 î.Hr., studiul din 2013 identifică cinci persoane crescute într-o altă zonă geologică în faza I–II și șapte în faza III. ADN-ul analizat ulterior susține sosirea unor femei, bărbați și copii înrudiți cu primii agricultori egeeni.
Locul: Locul inițial de pe terasa Dunării; coordonată rotunjită la minut. Nu indică intrarea muzeului de azi. Rază orientativă pe hartă: 1000 m. An individual: necunoscut.
Borić & Price, PNAS (2013) · Brami et al., Journal of World Prehistory (2022) · Borić et al., Scientific Reports (2018)
Vlasac
Mezolitic timpuriu și mijlociu (circa 9500–7400 î.Hr.) · Mezolitic târziu (circa 7400–6200 î.Hr.)
În eșantionul mezolitic târziu, mormintele 32 și 49 au valori ale stronțiului din afara intervalului regional. La Vlasac, tartrul unor dinți păstrează amidon atribuit cerealelor domesticite înainte de 6200 î.Hr. Aceasta arată consumul sau prelucrarea plantelor; nu dovedește cultivarea lor la sit.
Locul: Coordonată rotunjită la minut, pentru situl arheologic. Rază orientativă pe hartă: 1000 m. An individual: necunoscut.
Borić & Price, PNAS (2013) · Cristiani et al., PNAS (2016) · Radović et al. (2014), arhiva UCL
Hajdučka Vodenica
Mezolitic târziu (circa 7400–6200 î.Hr.) · Perioada de tranziție (circa 6200–6000/5950 î.Hr.)
Un craniu izolat, numărul 11, este unul dintre cele trei cazuri cu proveniență din altă zonă identificate de studiul din 2013 în cele 69 de morminte mezolitice târzii datate sigur. Tabelul include și probe din perioada de tranziție.
Locul: Coordonată publicată la minut; nu o ridicare topografică a săpăturii. Rază orientativă pe hartă: 1000 m. An individual: necunoscut.
Borić & Price, PNAS (2013) · Radović et al. (2014), arhiva UCL
Ajmana
Neolitic timpuriu și mijlociu (circa 6000/5950–5500 î.Hr.)
Situl din aval este încadrat în neoliticul timpuriu în tabelul din 2013. Articolul numără trei persoane cu valori nelocale, dar catalogul ERC BIRTH atribuie una dintre ele, 2/81, Epocii Fierului. De aceea nu folosim totalul de trei drept rezultat neolitic sigur.
Locul: Poziție orientativă lângă Mala Vrbica, vizavi de Șimian; precizia exactă a săpăturii rămâne necunoscută. Rază orientativă pe hartă: 1000 m. An individual: necunoscut.
Borić & Price, PNAS (2013) · ERC BIRTH, catalogul siturilor · Roland de Beauclair, catalogul siturilor (2015)
Icoana
Mezolitic târziu (circa 7400–6200 î.Hr.)
Tabelul studiului din 2013 include o singură persoană atribuită mezoliticului târziu. Un asemenea eșantion nu poate descrie mobilitatea întregii comunități.
Locul: Amplasare din catalogul arheologic, intrarea 207; situl vechi de la poalele Ciucarului Mic. Rază orientativă pe hartă: 300 m. An individual: necunoscut.
Borić & Price, PNAS (2013) · Luca et al., catalogul siturilor (2011), intrarea 207
Schela Cladovei
Mezolitic târziu (circa 7400–6200 î.Hr.)
Probele incluse în tabelul din 2013 sunt atribuite mezoliticului târziu. Situl de lângă Drobeta-Turnu Severin se întinde pe terasa joasă a Dunării; punctul rezumă o zonă arheologică, nu o casă sau un mormânt.
Locul: Punct orientativ Getty TGN; repertoriul național descrie o fâșie de circa un kilometru. Rază orientativă pe hartă: 1000 m. An individual: necunoscut.
Borić & Price, PNAS (2013) · Repertoriul arheologic național, 109817.01 · Getty TGN 7030205
Cuina Turcului
Epipaleolitic (circa 13.500–9300 î.Hr.)
Cele două probe din tabelul din 2013 sunt atribuite epipaleoliticului, înaintea seriei mezolitice urmărite aici. Datarea de aproximativ 13.500–9300 î.Hr. privește nivelurile celor două adăposturi, nu anul fiecărui dinte.
Locul: Adăpost sub stâncă în masivul Ciucaru Mare; foarte aproape de Climente II. Rază orientativă pe hartă: 150 m. An individual: necunoscut.
Borić & Price, PNAS (2013) · Materiale și cercetări arheologice (2016)
Climente II
Epipaleolitic (circa 13.500–9300 î.Hr.)
Tabelul din 2013 include o probă epipaleolitică. Peștera și Cuina Turcului sunt două situri distincte, foarte apropiate; pe hartă le poți alege separat din lista de locuri.
Locul: Peșteră din același masiv cu Cuina Turcului; poziție aproximativă. Rază orientativă pe hartă: 150 m. An individual: necunoscut.
Borić & Price, PNAS (2013) · Quaternary International (2016)
Ce poate schimba răspunsul
Comparația privește morminte și faze cronologice, nu meserii ori întreaga populație. „Pescari” și „agricultori” descriu aici comunități istorice în linii mari; noii veniți puteau continua să pescuiască. Un om cu semnătură locală putea să călătorească și să se întoarcă. Nu putem calcula câți kilometri a parcurs.
Anii sunt date calendaristice calibrate, înainte de Hristos. Peștele poate introduce carbon mai vechi în organism și poate face o datare să pară prea timpurie; cercetătorii aplică o corecție pentru acest efect.
La Lepenski Vir, cercetarea din 2022 distinge o ocupare veche de revenirea din jurul anului 6200 î.Hr., după o întrerupere de cel puțin o mie de ani. Intervalul mare dintre două probe nu dovedește că situl a fost locuit în tot acel timp.
Articolul din 2013 spune că a măsurat 153 de persoane; numerele din tabelul 1 însumează 152. Păstrăm diferența și nu inventăm persoana lipsă. La Ajmana, mormântul 2/81 este atribuit ulterior Epocii Fierului în catalogul ERC BIRTH; totalul inițial de trei cazuri nelocale nu este folosit aici ca rezultat neolitic sigur.
Borić & Price, PNAS (2013) · Brami et al., Journal of World Prehistory (2022) · ERC BIRTH, catalogul siturilor
Surse și harta de bază
- Borić & Price, PNAS (2013)
Tabelul 1; secțiunile despre cronologie, stronțiu și metode. Fazele probelor, criteriul pentru proveniență din altă zonă și rezultatele comparației.
- Brami et al., Journal of World Prehistory (2022)
Reanaliza ADN, izotopilor și arheologiei de la Lepenski Vir; familii venite din afară, întreruperea ocupării și limitele dovezilor pentru agricultură.
- Cristiani et al., PNAS (2016)
Secțiunile despre situri, probe și identificarea amidonului în tartrul dentar de la Vlasac și Lepenski Vir.
- Radović et al. (2014), arhiva UCL
Coordonate publicate, rotunjite la minut, pentru Padina, Lepenski Vir, Vlasac și Hajdučka Vodenica.
- Materiale și cercetări arheologice (2016)
Amplasarea adăpostului Cuina Turcului.
- Quaternary International (2016)
Climente II; coordonata publicată și contextul epipaleolitic.
- Luca et al., catalogul siturilor (2011), intrarea 207
Pagina 111, intrarea 207: coordonatele sitului Icoana și săpăturile din 1967–1969.
- Repertoriul arheologic național, 109817.01
Situl Schela Cladovei: întinderea pe terasa joasă. Punct orientativ din Getty TGN 7030205.
- ERC BIRTH, catalogul siturilor
Ajmana: mormintele 7 și 15 sunt atribuite neoliticului timpuriu, iar 2/81 Epocii Fierului.
- Roland de Beauclair, catalogul siturilor (2015)
Ajmana, lângă Mala Vrbica, vizavi de insula Șimian. Marcaj aproximativ, cu incertitudine de un kilometru.
- Borić et al., Scientific Reports (2018)
Introducerea: coordonatele sitului Lepenski Vir, 44°33′ N, 22°01′ E.
- Getty TGN 7030205
Coordonata orientativă Schela Cladovei: 22,643° E, 44,616° N.
- OpenStreetMap · ODbL 1.0
Geometria Dunării și a lacului actual, decupată din obiectele 89652 și 1570331.
Relief actual: Copernicus GLO-30, © DLR e.V. 2010–2014 și © Airbus Defence and Space GmbH 2014–2018, furnizat de programul Copernicus al UE și ESA. Dunărea și lacul actual: © colaboratorii OpenStreetMap, ODbL; obiectele 89652 și 1570331. Relieful a fost decupat și umbrit; nu reconstituie malurile preistorice. Coordonatele sunt proiectate prin aceeași transformare ca harta. Razele orientative sunt alegeri editoriale, nu erori măsurate ale poziției; eroarea exactă rămâne necunoscută. Datele geografice ale hărții.
Surse consultate la 14 octombrie 2026. Traducerea și adaptarea în engleză: Marius Comper.