Căile ferate ale României · 1854–1869
În presă apar două răspunsuri, 1854 și 1869, și amândouă sunt numite „prima”. Ambele sunt corecte, fiindcă „prima” poate însemna trei lucruri diferite.
Prima linie pe teritoriul României de azi
Oravița–Baziaș
20 august 1854
Linia a fost folosită mai întâi doar pentru cărbune, pe 62,5 km, între Oravița și portul Baziaș de pe Dunăre. Pe atunci Banatul aparținea Imperiului Austriac.
1854 sau 1869? Ambele sunt corecte, dacă spui ce măsori. Prima linie de pe harta României de azi s-a deschis cu 15 ani înainte de București–Giurgiu. Doar că Banatul era atunci în Imperiul Austriac.
Cele două linii sunt la 355 km una de alta, în linie dreaptă. Harta arată doar ce se află azi în granițele României. Regiunile istorice sunt aproximative, după județele din 1930.
Răspunsul depinde de ce înțelegem prin „România”: țara de azi sau statul de atunci. În 1854 Banatul era în Imperiul Austriac, iar în Țara Românească și în Moldova primul tren a circulat abia în 1869. HotNews Întrebarea inițială ascunde de fapt trei întrebări:
Oravița–Baziaș, deschisă la 20 august 1854. CFR
Tot Oravița–Baziaș, din 1 noiembrie 1856. CFR
București–Giurgiu, în 1869. România de atunci era statul Principatelor Unite. AGIR notează că liniile mai vechi se aflau în provincii românești rămase atunci în afara granițelor naționale, ca Banatul, parte a Imperiului Austriac. AGIR, 2010 CFR
Când citești „prima cale ferată din România”, întreabă-te: România de azi sau cea de atunci? Mediafax a scris că București–Giurgiu e „prima cale ferată construită în România”. Pentru statul de atunci, e corect. Pentru teritoriul de azi, prima rămâne Oravița–Baziaș.
Oravița–Baziaș, în Banat. Aici linia e trasată pe harta actuală, după traseul din OpenStreetMap. Se vede ce nu spune nicio listă: un tronson lung trece azi prin Serbia.
Traseul e cel păstrat în OpenStreetMap, iar opririle sunt puse în punctul cel mai apropiat de sat.
20 august 1854
Are 62,5 km și a fost folosită la început doar pentru cărbune, spre portul Baziaș de pe Dunăre. CFR Pentru ea au fost aduse 13 locomotive de tip Engerth, construite la Viena. AGIR, 2010 Lucrările au ținut din 1846 până în 1854. Primăria Oravița Banatul era pe atunci provincie a Imperiului Austriac.
1847
Gara a fost terminată în 1847, înainte de prima cursă pe linie. CFR Călători o numește prima gară de pe teritoriul actual al României. CFR Călători Primăria Oravița notează că ar fi putut fi gata chiar din 1846. Primăria Oravița
km 0–28
Linia trece pe la Răcășdia, Vrăniuț, Berliște, Milcoveni și Iam. Până aici toate opririle sunt în România de azi.
km 28
La 28 km de Oravița, între Iam și Iasenova, linia iese din România de azi. Pe următorii 28 km, linia trece prin Serbia: pe la Iasenova (Jasenovo), Biserica Albă (Bela Crkva) și Vracevgai (Vračev Gaj). AGIR notează și el că Iasenova era stație pe linia Baziaș–Oravița. AGIR, 2010 Pe atunci Banatul era parte a Imperiului Austriac. CFR
km 56
La Socol linia intră din nou în România de azi și, după alți 5 km, ajunge la Baziaș, portul de pe Dunăre.
Pe hartă
Pe traseul păstrat, linia măsoară 61 km; CFR dă 62,5. Aproape jumătate din linie, 28 km, se află azi în Serbia. Definiția „pe teritoriul de azi” rămâne valabilă, fiindcă ambele capete, Oravița și Baziaș, sunt în România. Prima linie de aici nu este însă întreagă în România de azi. Wikipedia spune și ea că pe tronsonul Iam–Baziaș linia trecea prin Serbia de azi. Wikipedia
1 noiembrie 1856
După îmbunătățiri tehnice, pe linie încep să circule trenuri de călători. Primul tren de călători a avut trei vagoane. Primăria Oravița CFR
A fost prima linie construită în statul român de atunci și lega Gara Filaret din București de Giurgiu, pe Dunăre. CFR AGIR, 2017
Plecare 10:45Sosire după 1 h 30 min
26 august 1869
Carol I pleacă din Gara Filaret spre Giurgiu, într-o călătorie pe care AGIR o numește „prima pe linia București–Giurgiu”. La Giurgiu urcă pe vapor, spre țara natală: promisese că nu va ieși din țară până nu va putea pleca pe calea ferată. CFR consideră această zi data deschiderii liniei pentru trafic. AGIR, 2010
19 octombrie 1869
Inaugurarea oficială, duminică, după calendarul vechi; 31 octombrie după cel de azi. Trenul pleacă la 10:45 și ajunge după o oră și jumătate, cu o oprire la Comana. Al doilea tren, cu locomotiva Dunărea, e condus de Nicolae Tănase, socotit primul mecanic român de locomotivă. Linia se deschide și pentru călători. AGIR, 2010 AGIR, 2017
În 1865, un consorțiu britanic format din John Trevor Barkley și John Staniforth a primit concesiunea. AGIR, 2017
Gara Filaret, dată în exploatare odată cu linia, a fost prima gară a Bucureștiului și prima din Principatele Unite. AGIR, 2017 În 1870 linia a fost prelungită până la Smârda. AGIR, 2010
Linia se modernizează acum. Economedia scria la 13 august 2026 că circulația ar urma să fie reluată complet în septembrie 2028. Economedia
Încep lucrările la linia Oravița–Baziaș. Primăria Oravița
Gara Oravița e terminată, prima gară de pe teritoriul actual al României. CFR Călători
Se deschide Oravița–Baziaș, 62,5 km, pentru cărbune. CFR
Primii pasageri pe Oravița–Baziaș. CFR
Se deschid Timișoara–Seghedin (1857), Timișoara–Iasenova (1858) și Cernavodă–Constanța (4 octombrie 1860, în Dobrogea otomană). AGIR, 2010
Oravița–Anina se deschide pentru cărbune; din 1869, și pentru călători. Este prima cale ferată montană din sud-estul Europei. CFR Călători
Carol I călătorește pe linia București–Giurgiu; CFR indică ziua drept data deschiderii liniei pentru trafic. AGIR, 2010 CFR
Inaugurarea oficială a liniei și a Gării Filaret. AGIR, 2017
AGIR numără București–Giurgiu drept a unsprezecea linie construită pe teritoriul de azi al României. AGIR, 2010
Pentru că „din România” poate însemna teritoriul de azi sau statul de atunci. Oravița–Baziaș (1854) e prima linie de pe teritoriul actual al României, după CFR; Banatul era pe atunci în Imperiul Austriac. București–Giurgiu (1869) e prima linie construită în statul român de atunci.
Prima gară de pe teritoriul de azi este Gara Oravița, terminată în 1847, cu șapte ani înainte de deschiderea liniei. Prima gară din Principatele Unite a fost Gara Filaret, din București, dată în exploatare la 19/31 octombrie 1869.
Pe Oravița–Baziaș, de la 1 noiembrie 1856, într-un tren cu trei vagoane. Pe București–Giurgiu, Carol I a călătorit la 26 august 1869, iar, după AGIR, transportul de călători a început la 19 octombrie 1869 (31 octombrie după calendarul de azi).
Pe teritoriul de azi, în 1854, la Oravița, pe linia de cărbune spre Baziaș. În statul român de atunci, în 1869, la București.
CFR Călători scrie că linia mai este funcțională doar între Oravița și Iam. AGIR dădea în 2010 27 km pentru acest sector și nota că între Iam și Baziaș calea ferată nu mai exista.
Linia se modernizează. Circulația ar urma să fie reluată complet în septembrie 2028, după Economedia (13 august 2026).
Datele de bază vin de la CFR, de la Primăria Oravița și de la AGIR. Fiecare afirmație din pagină are sursa indicată.
Am calculat lungimea porțiunilor din România și din Serbia urmărind vestigiile liniei pe harta OpenStreetMap și comparând traseul cu granița de stat de pe aceeași hartă. Linia e în cea mai mare parte dezafectată sau abandonată. Kilometrii sunt rotunjiți, iar traseul de pe hartă poate diferi puțin de cel din 1854. Datele hărții sunt din 2 octombrie 2026. Verificare: de la Oravița la Iam harta dă 27 km, ca AGIR. AGIR, 2010
CFR dă pentru Oravița–Baziaș 62,5 km; pe hartă, 61 km.
Pentru datele din 1854 și 1856 folosim varianta CFR, fără calendar precizat; Primăria Oravița le scrie în ambele calendare: 20/30 august și 1/11 noiembrie. Pentru 1869, AGIR notează 19/31 octombrie: 19 în calendarul vechi, 31 în cel de azi; România a trecut la calendarul nou abia în aprilie 1919. HotNews Sursele nu precizează calendarul zilei de 26 august.