Laguna la stânga, marea la dreapta. Linia albă: apa din vara aleasă. Auriu: sudarea. Alb: vârful.
Gura Sfântu Gheorghe · Delta Dunării
Insula Sacalin, între Dunăre și mare: ce arată 41 de veri din satelit
Din vara lui 1984 până în vara lui 2025, vârful insulei (pixelul ales ca atare în cadrele Landsat) s-a depărtat de un punct fix de la 6,99 la 10,74 km. Pixelii-vârf din cele două veri sunt la 4,37 km unul de altul, mai ales spre vest. Fiecare valoare este linia apei dintr-o singură zi, nu traseul anual al insulei.
Măsoară doi anisau derulează verile, din 1984 până în 20252025
Trei numere, 41 de veri
Insula Sacalin se află la gura brațului Sfântu Gheorghe, între lagună și Marea Neagră. Seria urmărește trei valori în cadrele de vară: uscatul detectat într-o fereastră fixă, distanța de la un punct fix până la pixelul ales drept vârf și coordonatele acelui pixel.
Cadrul de sus arată vara lui 2025. Conturul alb este linia apei extrasă din imagine; marcajele arată originea fixă și pixelul ales drept vârf. Nivelul apei, vântul și rezoluția pixelului pot schimba conturul citit.
Cu originea ținută fixă, distanța până la pixelul ales drept vârf crește de la 6,99 km în 1984 la 10,74 km în 2025. Pixelii aleși în cele două veri sunt la 4,37 km unul de altul. Suprafața calculată în aceeași fereastră este 337 ha în 1984 și 516 ha în 2025. Tabelul arată toate valorile intermediare.
Seria folosește 41 cadre Landsat de vară, din 1984 până în 2025; anul 2012 lipsește (Landsat 5 nu mai făcea imagini de rutină, iar Landsat 7 este exclus). Aceste valori calculate sunt separate de măsurătorile istorice publicate, care folosesc metode și întinderi diferite.
1984
Cum s-a format
Gâștescu (2021) datează formarea Insulei Sacalin în 1897, după viitura de pe brațul Sfântu Gheorghe. Datarea nu înseamnă că insula avea atunci forma de azi. Giosan și colaboratorii (2005), citându-l pe Antipa (1915), consemnează că bara devenise insulă-barieră până în 1909.
Giosan și colaboratorii descriu transportul sedimentelor spre sud-vest de-a lungul țărmului. Studiul dă peste 200 m/an pentru lobul submers după apariția insulei și sub 100 m/an înainte; aceste valori privesc relieful de sub apă, nu insula. Tot studiul citează o lungire a insulei de peste 100 m/an, atribuită lucrărilor lui Giosan (1998) și Vespremeanu și colaboratorii (2004). Protocolul și intervalul exact nu sunt precizate acolo.
Giosan și colaboratorii scriu că bariera își dublase lungimea până în 1935. Gâștescu dă o lungime de 17 km pentru 1995; o enciclopedie consultată ulterior afișează 19 km fără să indice anul sau metoda. Nu există aici un protocol comun care să facă valorile direct comparabile. Seria satelitară măsoară altceva: distanța dreaptă de la originea fixă la pixelul ales drept vârf, 8,42 km în 1995; nu estimează lungimea curbei țărmului.
1990
Unirea cu uscatul
Giosan și colaboratorii (2005) plasează unirea capătului nordic cu uscatul în trei feluri: în anii 1970, la sfârșitul anilor 1970 și la începutul anilor 1980. Sursa nu fixează un an; intervalul acestor formulări rămâne incert.
Originea folosită în calcul este un punct stabilit pentru această analiză, nu dovada că întregul capăt nordic a rămas nemișcat. Pentru fiecare an, algoritmul caută pixelul de uscat cel mai îndepărtat de această origine. Coarda este distanța dintre cele două puncte; nu măsoară deplasarea fiecărei porțiuni de țărm.
Giosan și colaboratorii leagă schimbările gurii Sfântu Gheorghe de reducerea aportului de sedimente asociată cu barajele de pe Dunărea inferioară. Această explicație privește gura fluviului în ansamblu; seria de aici nu stabilește singură efectul barajelor asupra suprafeței sau vârfului Sacalinului.
2000
Cum sunt citite cadrele
Măsurătoarea folosește 41 cadre Landsat din iunie până în septembrie, între 1984 și 2025; 2012 lipsește. Pixelul are 30 m. Verificarea alinierii nu a semnalat niciun cadru peste pragul stabilit (0 din 41), dar estimarea automată a propus ajustări de un pixel pentru șase cadre: 2003, 2006 și 2008-2011. O scenă din 2010, deplasată cu peste 5 km, a fost respinsă și înlocuită înaintea verificării finale.
Conturul nu este un țărm măsurat pe teren. Este linia apei extrasă dintr-un cadru de vară cu indicele MNDWI și pragul zero. Nivelul apei, vântul, norii rămași și pixelul de 30 m pot influența citirea. Vârful citit revine spre nord-est în 1988, 1990 și 1991; seria nu arată cauza acestor reveniri. Tabelul păstrează variațiile, fără netezire.
Fereastra fixă urmează o linie prin lagună; calculul selectează la sud de ea cea mai mare suprafață conectată de uscat. Suprafața este numărul de pixeli selectați înmulțit cu 0,09 ha. Vârful este pixelul selectat cel mai îndepărtat de originea fixă. Valorile satelitare generate în pagină sunt confruntate la construire cu seria calculată; valorile istorice sunt atribuite separat surselor publicate.
2010
Ce se schimbă între ani
Coarda calculată de la originea fixă crește de la 6,99 km în 1984 la 10,74 km în 2025. Pixelii aleși drept vârf în aceste două cadre sunt la 4,37 km distanță, în principal spre vest; diferența nord-sud este de aproximativ 43 m, aproape un pixel. Distanța dintre aceste două citiri, împărțită la 41 de ani, este 106,6 m/an. Nu este o rată anuală de migrare: citirile intermediare pot reveni în direcția opusă.
Giosan și colaboratorii citează pentru insulă o lungire istorică de peste 100 m/an, preluată din Giosan (1998) și Vespremeanu și colaboratorii (2004). Sursa din 2005 nu precizează aici protocolul sau anii măsurați. Valoarea satelitară de mai sus este distanța dreaptă dintre două citiri de pixel, împărțită la 41 de ani. Definițiile și perioadele diferă, deci valorile nu se confirmă una pe cealaltă.
Schimbă anul sau pornește redarea pentru a vedea conturul fiecărei veri. Marcajul vârfului se recalculează în fiecare cadru; originea rămâne fixă. Revenirile din serie rămân vizibile.
2000
De ce diferă suprafețele
Gâștescu (2021) descrie depunerea ca proces dominant până în 1990, eroziunea între 1990 și 2006 și revenirea depunerii după 2006. Studiul publică 670 ha în 1990, 620 ha în 1996 și 450 ha în 2000; mai raportează retragerea țărmului cu 350 m între 1990 și 2000 în sectorul cel mai activ. Acestea sunt valorile și interpretarea autorului, nu rezultate ale seriei satelitare de aici.
În seria satelitară, fereastra fixă dă 204 ha în 1990 și 333 ha în 2000; în 2025 dă 516 ha. Pentru aceiași ani, Gâștescu publică 670 ha și 450 ha. Metodele și întinderea măsurată nu sunt documentate suficient de comun pentru a explica diferența. Ambele serii rămân vizibile, fiecare cu sursa ei.
Coarda compară originea fixă cu pixelul extrem, iar suprafața numără uscatul detectat în fereastra aleasă. Niciuna nu descrie singură întregul țărm sau volumul de nisip transportat.
2025
Compară cu anul tău
Introdu un an pentru a vedea suprafața, coarda și pixelul ales drept vârf în acea vară, alături de valorile din 2025. Distanța dintre cei doi pixeli compară două linii ale apei; nu arată traseul parcurs între ele. Căsuța pornește goală. Pentru 2012 nu există cadru în serie.
Alege doi ani pentru a compara pixelii de vârf selectați, schimbarea corzii și schimbarea suprafeței. Pentru intervale de cel puțin zece ani, instrumentul afișează și distanța dintre citiri împărțită la numărul de ani; nu este o rată anuală a deplasării țărmului. Intervalele mai scurte nu primesc o valoare anualizată.
Butonul de resetare revine la cadrul din 2025 și golește anul și comparația. Alegerile rămân în acest dispozitiv; legătura distribuită deschide vederea inițială.
2025
Metodă, limite și surse
Metodă. Cadre Landsat Collection 2, nivel 2, din iunie-septembrie, 1984-2025; 2012 lipsește. Landsat 7 este exclus după defectarea din 2003. Linia apei este extrasă prin MNDWI < 0, cu norii excluși prin masca de calitate. Fereastra este delimitată de aceeași linie prin lagună în fiecare an. Pentru suprafață se numără pixelii conectați de uscat din fereastră, la 0,09 ha per pixel. Vârful este pixelul selectat cel mai îndepărtat de originea fixă (29,578° E, 44,818° N); coarda este distanța dreaptă dintre ele. Alinierea compară fiecare cadru cu 2025; niciun cadru nu depășește pragul, iar șase au o ajustare estimată de un pixel.
Limite. Linia reprezintă apa dintr-o zi, nu țărmul cartografiat. Nivelul apei, vântul, norii rămași și pixelul de 30 m influențează citirea. Suprafața este uscatul detectat în fereastra de analiză, nu suprafața cadastrală a peninsulei. Pixelul de vârf este o extremă sensibilă la o singură citire; intervalele scurte pot amplifica diferențele dintre două zile. Coarda nu este lungimea țărmului. Estimarea istorică de peste 200 m/an citată de Giosan și colaboratorii privește lobul submers, nu măsurarea uscatului prezentată aici.
Surse. Gâștescu (2021) furnizează datarea în 1897, lungimea publicată de 17 km în 1995, suprafețele istorice, ritmurile publicate și retragerea de 350 m. Giosan și colaboratorii (2005) furnizează emergența până în 1909, dublarea până în 1935, transportul de-a lungul țărmului, estimările istorice de lungire și ale lobului submers, precum și cele trei formulări despre unirea cu uscatul. Estimarea de peste 100 m/an este citată din lucrările Giosan (1998) și Vespremeanu și colaboratorii (2004); protocolul ei nu este precizat în studiul din 2005. O enciclopedie consultată ulterior afișează 19 km fără an sau metodă. Tabelul publică seria satelitară calculată aici, fără să reconcilieze măsurătorile istorice.
Seria măsurată, an cu an. Linia apei de vară. 2012 lipsește.
An Suprafață (ha) Coardă (km) Vârf (°E) 1984 336,6 6,99 29,509 1985 248,9 7,05 29,510 1986 272,1 7,53 29,501 1987 177,1 7,51 29,502 1988 116,8 5,55 29,528 1989 239,0 7,61 29,502 1990 204,1 5,58 29,530 1991 156,3 5,55 29,528 1992 324,1 8,52 29,485 1993 329,0 8,48 29,485 1994 310,0 8,42 29,487 1995 332,6 8,42 29,487 1996 385,3 8,68 29,484 1997 298,4 8,43 29,487 1998 322,3 8,59 29,486 1999 310,4 8,56 29,487 2000 332,6 8,59 29,486 2001 332,9 9,11 29,480 2002 328,1 8,76 29,486 2003 355,0 9,50 29,471 2004 315,7 9,14 29,480 2005 338,6 9,50 29,470 2006 372,4 9,56 29,470 2007 408,1 9,56 29,472 2008 389,0 9,73 29,469 2009 401,9 9,73 29,469 2010 341,7 9,86 29,466 2011 396,6 9,89 29,463 2013 360,2 9,98 29,464 2014 248,8 9,87 29,465 2015 305,2 9,90 29,464 2016 351,7 9,86 29,464 2017 407,1 10,31 29,462 2018 366,8 10,14 29,467 2019 467,3 10,15 29,467 2020 545,4 10,45 29,460 2021 456,8 10,48 29,459 2022 536,0 10,46 29,460 2023 348,3 10,66 29,455 2024 517,3 10,77 29,453 2025 515,6 10,74 29,454 2025
Cum poți folosi seria
Poți prelungi seria când apare un cadru nou, păstrând aceeași fereastră, aceeași origine și aceeași regulă de clasificare. Tabelul te ajută să vezi variațiile dintre ani; compară intervale mai lungi și ține cont că fiecare contur provine dintr-o singură zi de vară.
Această pagină măsoară conturul din satelit și nu oferă informații actuale despre acces sau reguli de vizitare. Verifică îndrumările curente ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării înainte de a planifica o deplasare.